Alegeri libere și democratice, asta iși doreau printre altele, in decembrie 1989, revoluționarii ieșiți in stradã, considerând acestea ca fiind drepturi fundamentale, intr-o societate liberã și democraticã. Dupã 18 ani de democrație, lumea este din ce in ce mai puțin interesatã de a-și exercita acest drept.
Pentru ce au ieșit acei oameni in stradã in 1989? Ce am caștigat in cei 18 ani de democrație, doar ignoranțã si nepãsare?!
Aceastã nepãsare o aratã prezența relativ scãzutã la votul pentru introducerea votului uninominal, inițiat de președintele Traian Basescu, cât și cea de alegere a europarlamentarilor.
O mare parte din români, intre a face ceva si a nu face nimic aleg ultima variantã.
Am plecat din România pentru ca eram nemulțumit ca si mulți alții de cei care conduceau destinele acelei țari. Asta insã nu m-a fãcut sã uit de unde am plecat, sã ramân indiferent la ce se intâmpla acolo si sã nu iau atitudine de fiecare datã când am ocazia, fie ea chiar și prin mersul la vot.
Ne-am dorit așa de mult sã ajungem in Uniunea Europeanã, sã circular doar cu buletinul prin Europa, sã intram si noi in rândul țarilor civilizate, sã putem munci și sã caștigam mai bine. Intrarea in UE nu aduce insã doar bunãstare și prosperitate, ea aduce si o serie de responsabilitãți si obligații.
Cum poate cineva sã acuze cã cei din clasa politicã nu iși fac treaba când tu ca și cetãțean nici mãcar n-ai catadicsit sa mergi sã votezi?! Dacã nu erai de acord cu ce trebuia sã votezi, puteai sã votezi impotrivã, dar trebuia sã votezi.
Dacã nu prea iți pasã ție personal, pentru cã ai ajuns aici in America sau in altã parte, si o duci bine, ai fi putut mãcar sã te gândești cã poate mai ai un frate, o sorã, niște pãrinți, niște bunici, sau poate niște prieteni rãmași acolo, de care putea sã iți pese puțin.
Parlamentul European, a cãrui membri erai chemat sã votezi, reprezintã una din instituțiile fundamentale ale Uniuni Europene, alãturi de Comisia Europeanã și Consiliul Uniuni Europene. Acesta este organul reprezentativ al cetațenilor UE , cei 785 de membri ai sãi fiind aleși in mod direct, pe o perioada de cinci ani, de cãtre cetațenii cu drept de vot din cele 27 de state membre. Numãrul de locuri in Parlamentul European este proporțional cu dimensiunea populației din fiecare țarã, România primind 35 de locuri. Parlamentarii europeni din Romãnia aleși la 25 noiembrie vor ocupa aceastã poziție pânã in 2009, când vor avea loc alegeri pentru un nou Parlament European.
Da , probabil cã scuzele celor care n-au mers la vot sunt din cele mai diverse, dar se spune că cei care sunt buni sã inșire scuze nu mai sunt buni și de altceva.
Chiar dacă a inregistrat o prezență scazută la vot, consulatul romănesc din Chicago, a oferit ocazia romănilor să iși exercite dreptul de vot in alegerea viitorilor europarlamentari și a votului uninominal. Eu unul știu sigur ca mi-am făcut datoria de a vota, comoditatea unora de a se deplasa până in downtown Chicago, cât și rezultatele preliminare ale alegerilor din România, au făcut probabil ca mulți români să prefere să stea acasă decât să iasa afară pe o vreme ploioasa, ca cea de astazi. Să nu uităm insă și faptul ca mediatizare acestui eveniment, cel puțin in America, a fost aproape inexistentă.
Ieșirea de pe scena a unor măscărici politici, precum Corneliu Vadim Tudor sau Gigi Becali, n-a putut să producă decat bucurie. Așteptăm insă ca votul dat acestor europarlamentari să fie folosit cu chibzuință spre a nu dezamăgi un electorat care și așa este foarte redus la număr.
