VIDEO: Romanian Rroma aka gypsies who scam Americans all over the country

Revista presei romanesti 24 martie, 2010






REFORMA ÎN PD-L/Dictatorul Boc (JURNALUL NATIONAL)
de Adriana Duţulescu
După ce a acuzat pe toate mijloacele de presă că la PNL este dictatură din cauză că preşedintele Crin Antonescu a dorit alegeri interne pe listă, PD-L şi-a stabilit duminică, la Colegiul Director, coordonatele unei structuri de conducere mai mult desemnată decât aleasă prin vot.


În ciuda unui curent de opinie reprezentat de Theodor Stolojan, Cristian Preda sau Monica Macovei, Emil Boc a impus votul pe listă pentru preşedinte, cei patru prim-vicepreşedinţi şi secretarul general al partidului. Astfel, Emil Boc, care va candida pentru un nou mandat de preşedinte, îi va desemna pe cei cinci lideri care vor conduce PD-L, membrii Convenţiei Naţionale convocate pentru 15-16 iulie neavând şansa să îşi decidă şefii prin vot direct.

Prin desemnarea directă a prim-"vicilor", Boc şi-a asigurat liniştea în partid, căzând la o învoială cu gruparea Blaga - Videanu. Vasile Blaga va fi din nou secretar general şi nu va mai face valuri în filiale împotriva grupării Boc, iar Videanu va fi din nou prim-vicepreşedinte. Elena Udrea va urca şi ea în ierarhia partidului, urmând să fie desemnată prim-vicepreşedinte, la fel ca şi finul lui Traian Băsescu, Gheorghe Falcă.


Theodor Stolojan are şanse să obţină şi el un post de prim-"vice", dar se află în concurenţă cu Gheorghe Flutur, mult mai puţin critic la adresa Guvernului decât Stolojan, deci cotat cu mai multe şanse. Tot în cadrul operaţiunii de reformă a statutului PD-L s-a decis lărgirea schemei de funcţii până la 37, dintre care 15 posturi sunt alocate pentru vicepreşedinţi, doritorii fiind din rândurile baronilor locali ai partidului.


Aceeaşi "reformă" a inclus în statut şi posibilitatea excluderii din partid a celor condamnaţi penal, dar "doar dacă fapta a fost comisă cu intenţie". Totuşi, Emil Boc susţine că structura PD-L nu permite ca membrii săi să aibă comportament de baroni locali şi a precizat că, "acolo unde este cazul", justiţia îşi face datoria.


REFORMATORULUI PREDA, I SE ÎNCHIDE GURA


După ce doar unul dintre amendamentele pe care le-a propus la statut a fost adoptat, eurodeputatul PD-L Cristian Preda, unul dintre principalii promotori ai ideii de reformă în PD-L, a fost ameninţat, "pe surse", că s-ar putea să fie dat afară din partid dacă mai continuă să critice acţiunile şefilor săi prin presă. Preda declarase după şedinţa Colegiului Director că puţine dintre modificările la Statutul formaţiunii, propuse împreună cu Monica Macovei, au fost însuşite de Colegiul Director al PD-L.


"Am făcut zeci de amendamente, au fost luate câteva dintre ele. Ansamblul nu cred că e altceva, decât tot o Dacie din '92, '93, cârpită în multe locuri. Maşina asta funcţionează. Este un tip de sensibilitate în societatea noastră, există oamenii ăştia care cârpesc", a opinat Preda. El a arătat că nu a reuşit să introducă în statut "chestiuni de integritate, de moralitate, de severitate la intrarea în partid".


"Oamenii politici devin, din păcate, foarte precauţi când vine vorba despre chestiuni de justiţie. O organizaţie politică într-o lume democratică, nu e un paravan pentru a ascunde mizerii, să te duci acolo ca să nu poată vedea publicul ce ai făcut până atunci. Nu e nici o umbrelă sau paraşută care să te salveze", a declarat Preda. El a subliniat că primarii PD-L Mircia Gutău şi Antonie Solomon ar fi trebuit suspendaţi din partid.






Candidatul Negoiţă, noua „pleaşcă” a PDL (EV ZILEI)


Anca Simina


Fără prezidenţiabilul Băsescu, PDL se orientează după un candidat bun la toate, de la Primărie la Cotroceni, pe care să-l propulseze spre vârful partidului.


În perspectiva alegerilor interne, în PDL au început deja calculele pentru reîmpărţirea funcţiilor. Cu Emil Boc candidat unic şi listă închisă la următoarele cinci funcţii de la vârf, democrat-liberalii lasă în continuare în aer ideea găsirii unui prezidenţiabil pentru 2014. Mai mult, teoriile vehiculate în interior pentru rezolvarea succesiunii lui Traian Băsescu se bat cap în cap.


Potrivit unor surse din partid, ca soluţie de moment, liderii PDL se gândesc să-l propulseze pe Liviu Negoiţă în una dintre cele patru funcţii de prim-vicepreşedinte aflate la mâna lui Boc la Convenţia Naţională din iulie, ca „un candidat bun la toate”: de la Primăria Capitalei până la preşedinţie.


Trambulina Primărie- Cotroceni


Ideea că dintre cei patru „locotenenţi” ai lui Boc va trebui să răsară atât viitorul candidat la preşedinţie, cât şi un potenţial premier pentru 2012 a fost susţinută public de Theodor Stolojan, având însă adepţi inclusiv în garda veche. Locurile sunt însă limitate, iar concurenţa e mare: de la actualii ocupanţi, Theodor Stolojan şi Adriean Videanu, până la Gheorghe Flutur, Gheorghe Falcă, printre favoriţi fiind cotată şi Elena Udrea.


Teoria mai veche a lui Emil Boc este însă, potrivit unor surse din partid, că prezidenţiabilul PDL va fi cel care va câştiga Primăria Capitalei în 2012, pe trambulina patentată de Traian Băsescu. În faza alegerilor pe organizaţii locale, din următoarele două luni, actualul primar al sectorului 3 nu va avea adversar în Capitală. Sursele citate susţin că Vasile Blaga, fost lider la Bucureşti până în 2008, nu este interesat de şefia filialei, cu atât mai mult cu cât viitorul şef va trebui să-şi asume candidatura la Primăria Capitalei în 2012.


Pe această filieră, Bucureştiul intenţionează să-l propulseze pe Negoiţă pe lista de prim-vicepreşedinţi a lui Boc. Primarul sectorului 3 are, totodată, sprijin în garda veche a partidului şi atuul unei bune imagini publice. Liviu Negoiţă, pe de altă parte, nu doreşte să comenteze nici despre şefia filialei, nici despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei.


Boc rămâne în calcule


Teoria lui Emil Boc este însă contestată de noul val din PDL. „Fenomenul «Băsescu» nu se mai repetă! În plus, Oprescu a demonstrat că poţi să ieşi primarul Capitalei şi să nu intri nici în turul doi la prezidenţiale”, ar fi susţinut în discuţii interne Roberta Anastase, susţin sursele citate. De această parte, ideea susţinută este întărirea partidului prin performanţă la guvernare care să poată oferi o platformă oricărui candidat al PDL.


Prezidenţiabilul ar urma astfel, potrivit acestui curent, să fie ales cât mai aproape de 2014, prin raportarea la electorat, în funcţie de popularitatea în sondaje. Astfel, din calculele ipotetice nu este scos nici Emil Boc, căruia erodarea la guvernare îi dă însă şanse slabe.


O altă variantă, conturată la nivelul vicepreşedinţilor, împinge subiectul tot până în 2014, când va fi ales un alt preşedinte al PDL care să-şi asume, în acelaşi an, şi candidatura pentru Cotroceni, pe modelul lui Crin Antonescu şi Victor Ponta.


ALEGERI INTERNE


Radu Berceanu şi Sulfina Barbu ţintesc la liga vicepreşedinţilor


Concurenţă mare pe cele 37 de funcţii puse la bătaie la vârful PDL. Cum prim-vicepreşedinţii şi secretarul general depind exclusiv de Boc, lupta s-a mutat la nivelul celor 15 funcţii de vice. Surse din partid susţin că pe lângă cei 19 ocupanţi actuali (de la Ioan Oltean, Cezar Preda, Florin Popescu la Raluca Turcan sau Anca Boagiu), în liga vicepreşedinţilor intenţionează să se înscrie, printre alţii, Sulfina Barbu, dar şi Radu Berceanu.


La secretari generali zonali se aliniază, deocamdată, Gheorghe Ştefan-„Pinalti” - pentru Moldova, şi Constantin Ostaficiuc - pentru Transilvania. Liderii de la centru vor fi însă la mâna şefilor de filiale din teritoriu, care se aleg înaintea Convenţiei Naţionale din iulie. Aici schimbările vor fi însă puţine.


Printre organizaţiile ţintite: Hunedoara, unde Tiberiu Iacob- Ridzi va fi înlocuit cu Ioan Timiş, sau Gorjul, unde în locul lui Ionel Manţog vine Marcel Hoară. Alte schimbări se estimează la Iaşi, Bacău, Vaslui, Brăila. La Dolj, Radu Berceanu îl va avea drept contracandidat pe Gelu Vişan, fără a fi însă în pericolul de a pierde filiala.






MOŢIUNI RESPINSE/Boc, trimis să se trateze de schizofrenie (JURNALUL NATIONAL)


de Monica Iordache Apostol


Deputaţii au dezbătut ieri moţiunea simplă iniţiată de PNL împotriva ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, intitulată "La sănătate nimic nu este sănătos", iar astăzi au respins-o cu 124 voturi "împotrivă", 95 voturi "pentru" şi şapte abţineri. Textul moţiunii a fost citit de fostul ministru Eugen Nicolăescu, pe care însă Cseke Attila îl acuză că şi el este responsabil de nefuncţionalitatea sistemului de sănătate.


Liberalii au propus, în textul moţiunii, alocarea a 6% din PIB pentru acest domeniu şi depolitizarea conducerilor de spitale. În plus, au cerut direcţionarea a 1% din alocările bugetare către investiţii şi aşezarea profesiei de medic în partea de sus a piramidei salarizării bugetarilor. PNL a mai propus adoptarea unui proiect de lege privind prevenţia în sănătate, începerea construirii de spitale noi pentru care există studii de fezabilitate, continuarea deschiderii de centre SMURD în toate judeţele ţării. "Situaţia reală din sistemul sanitar românesc este, cu siguranţă, cea mai grea din ultimii 20 de ani, întrucât de peste 15 luni guvernul PD-L, guvernul Băsescu-Boc-Udrea, a demonstrat că sănătatea nu mai reprezintă decât o lozincă utilizată în campania electorală", se arată în document. "Dl «cosaş-şef» Boc ne-a demonstrat că mânuieşte bine coasa, numai că sistemul de sănătate are nevoie de măsuri care se rezolvă cu bisturiul, nu cu coasa", a declarat Nicolăescu, adăugând că repetarea sloganurilor electorale de către actualul Guvern face necesar "un consult de specialitate psihiatric". "Nu de alta, dar o afecţiune cunoscută şi destul de frecventă în România este schizofrenia, numai că pentru ea tratamentul conform ghidurilor este medicamentos şi nu cel aplicat cu coasa sau cu rindeaua", au susţinut liberalii. În replică, ministrul Cseke Attila a întors responsabilitatea şi spre predecesorii săi. "Cel mai lung mandat de ministru al Sănătăţi din ultimii 15 ani l-a avut unul dintre iniţiatorii acestui document. Domnule ex-ministru Nicolăescu, permiteţi-mi să consider că astăzi aţi dat singur un răspuns pentru situaţia sistemului sanitar", a spus ministrul Sănătăţii.


Luni seară a fost dezbătută şi moţiunea simplă iniţiată de PSD+PC împotriva ministrului Muncii, intitulată "Şeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile şi locurile de muncă ale românilor", iar astăzi a fost respinsă cu 121 voturi "împotrivă", 100 "pentru" şi şase abţineri. Moţiunea a fost depusă de 52 de deputaţi PSD-PC.


MOŢIUNILE PE MUNCĂ ŞI SĂNĂTATE AU FOST VOTATE ŞI DE DEPUTAŢI AI PD-L


Moţiunile pe Muncă şi Sănătate, respinse, marţi, de Camera Deputaţilor, au fost votate şi de deputaţi PD-L, moţiunea împotriva lui Şeitan fiind susţinută de doi democrat-liberali, iar cea împotriva lui Cseke numai de unul din cei doi parlamentari ai puterii.


Conform votului electeonic afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor, deputaţii Lucian Bode şi Adrian Gurzău au votat în favoarea moţiunii iniţiate de PSD împotriva ministrului Muncii, Mihai Şeitan. Pentru moţiune au votat 100 de deputaţi, printre care doi de la PD-L, 20 de la PSD şi 15 de la PNL. În plus, din lista nominală a deputaţilor rezultă că şi-au exprimat votul doar 93 de deputaţi, deşi s-a afişat că au votat 227 de deputaţi. Şi moţiunea pe sănătate, iniţiată de PNL şi intitulată "La sănătate nimic nu este sănătos", a fost votată, conform votului electornic afişat pe site-ul Camerei, de un democrat-liberal, Adrian Gurzău. Rezultatul votului electronic a fost şters, ulterior, de pe site-ul Camerei.






Unii deputaţi PDL au votat pentru moţiunile Opoziţiei (ROMANIA LIBERA)


Deputaţii PDL au votat "pentru" moţiunile Opoziţiei cel mai probabil din greşeală


Moţiunile pe Muncă şi Sănătate, respinse, marţi, de Camera Deputaţilor, au fost votate şi de deputaţi PDL, moţiunea împotriva lui Şeitan fiind susţinută de doi democrat-liberali, iar cea împotriva lui Cseke numai de unul din cei doi parlamentari ai puterii. Conform votului electronic afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor, deputaţii Lucian Bode şi Adrian Gurzău au votat în favoarea moţiunii iniţiate de PSD împotriva ministrului Muncii, Mihai Şeitan. Pentru moţiune au votat 100 de deputaţi, printre care doi de la PDL, 20 de la PSD şi 15 de la PNL.


La capitolul voturi "împotrivă" site-ul Camerei afişează că cele 121 de voturi exprimate au aparţinut unui număr de 43 de deputaţi PDL, şase de la UDMR, patru de la minorităţi şi un independent. Şi în cazul abţinerilor au apărut erori, din cele şase fiind înregistrată una singură, aparţinând unui deputat al minorităţilor. În plus, din lista nominală a deputaţilor rezultă că şi-au exprimat votul doar 93 de deputaţi, deşi s-a afişat că au votat un număr de 227.


Şi moţiunea pe sănătate, iniţiată de PNL şi intitulată "La sănătate nimic nu este sănătos", a fost votată, conform votului electornic afişat pe site-ul Camerei, de un democrat-liberal, Adrian Gurzău. Astfel, pe site sunt afişaţi ca fiind prezenţi 228 de deputaţi, dintre care 47 de al PDL, 20 de la PSD, 15 de la PNL, 5 de la UDMR, 5 de la minorităţi şi un independent.


Cele 95 de voturi "pentru" au fost exprimate de un democrat liberal, 19 deputaţi PSD şi 15 deputaţi PNL, iar cele 124 de voturi "împotrivă", 45 sunt exprimate de PDL, 5 de UDMR, 5 de minorităţi şi unul de independenţi. Potrivit votului electornic, pe moţiunea PNL şi-au exprimat votul doar 93 de deputaţi, deşi este afişat un scor de 226 de voturi exprimate. Deputaţii PDL au votat "pentru" moţiunile Opoziţiei cel mai probabil din greşeală. După cum transmite Mediafax, rezultatul votului electronic a fost şters, ulterior, de pe site-ul Camerei.


Plenul Camerei Deputaţilor a respins, marţi, cu 124 voturi "împotrivă", 95 voturi "pentru" şi 7 abţineri, moţiunea simplă depusă de 54 de deputaţi PNL împotriva ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, intitulată "la Sănătate nimic nu e sănătos". Cu 121 voturi "împotrivă", 100 "pentru" şi 6 abţineri, a fost respinsă şi moţiunea simplă depusă de 52 de deputaţi PSD-PC împotriva ministrului Muncii, Mihai Şeitan, intitulată "Şeitan, un tsunami PDL care înghite salariile, pensiile şi locurile de muncă ale românilor".






Boc, compare in instanta in procesul cu Tariceanu. Premierul este aparat de fostul presedinte al PNL, Valeriu Stoica (ZIARUL FINANCIAR)


Premierul Emil Boc urmeaza sa fie audiat maine de instanta Judecatoriei sectorului cinci in procesul in care fostul sef al Executivului, Calin Popescu-Tariceanu, ii cere daune pentru afirmatiile facute in legatura cu contractul Sterling . Premierul este aparat de casa de avocatura Stoica&Asociatii condusa de fostul ministru liberal al justitiei si fost presedinte al PNL, Valeriu Stoica.


Tariceanu il acuza pe Boc ca ar fi mintit si ca ar fi dat dovada de rea-credinta in declaratiile sale referitoare la unele concesiuni la Marea Neagra catre Sterling .


Imediat dupa ce ce Curtea Internationala de Justitie a decis, la 3 februarie 2009, ca Romaniei ii revine 79 % din teritoriul disputat cu Ucraina in procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagra, inceput o disputa publica privind un acord cu firma Sterling, generat de o hotarare a fostului Guvern, condus de Calin Popescu Tariceanu, aprobata la sfarsitul mandatului. Aceasta face referire la concesiunea mai multor perimetre din Marea Neagra catre compania canadiana. Hotararea incriminata, din noiembrie 2008, este un act aditional la acordul petrolier incheiat in august 2007 cu Sterling .


Subiectul acestei dezbateri era suspiciunea ca statul roman, prin ANRM (Agentia Nationala de Reglementere pentru Resursele Minerale), a cedat Sterling resursele de petrol si gaze din doua perimetre chiar inainte de a fi cunoscuta decizia de la Haga. Boc l-a acuzat pe Tariceanu ca, intentionat, a dat aceasta hotarare, la final de mandat.


Presedintele Basescu a cerut Guvernului, in februarie 2009, sa clarifice disputa legata de firma Sterling . Corpul de control al lui Emil Boc a sesizat Parchetul in legatura cu ANRM si Sterling , dar nu a facut nicio referire la Tariceanu in sesizare.


Tariceanu i-a actionat in judecata pe Emil Boc si pe social Iulian Iancu (PSD) pentru afirmatii mincinoase cu privire la acest subiect si le cere daune de cate 100.000 de lei fiecaruia






Boc şi Tăriceanu, la bară în cazul „Sterling” (EV ZILEI)


Ciprian Mailat


Cei doi premieri, actualul şi fostul, îşi vor prezenta astăzi „pledoariile”, faţă în faţă, în procesul care a generat de la „afacerea Sterling Resources”.


Cei doi premieri (actualul şi fostul) vor fi audiaţi astăzi la Judecătoria Sectorului 5 în procesul intentat de Călin Popescu-Tăriceanu lui Emil Boc în cazul „Sterling”. Procesul a început în primăvara anului trecut, după ce liderul PNL a considerat că imaginea şi reputaţia i-a fost pătată în urma declaraţiilor lui Boc, care l-a acuzat în repetate rânduri că „a pus la cale afacerea Sterling” pe final de mandat şi că nu a luat nicio măsură pentru a opri un abuz care aduce prejudicii statului român.


„Hoţul strigă hoţii”


Mai mult, în cererea depusă de Tăriceanu la Judecătoria Sectorului 6, acolo unde a început iniţial procesul, liderul PNL acuză: „După introducerea acţiunii, pârâtul (Boc- n.r.) a continuat să profereze la adresa mea expresii şi cuvinte defăimătoare, care constituie fapte ilicite. Astfel, în câteva rânduri, în declaraţii publice care au fost preluate de mass-media, Boc Emil a afirmat cu referire la persoana mea «Hoţul strigă hoţii »”.


Tăriceanu a cerut în instanţă ca Boc să-i plătească daune morale în valoare de 100.000 de lei şi să publice hotărârea judecătorilor în două cotidiene naţionale şi să o difuzeze la trei posturi TV în prime-time.


La rândul său, în urmă cu un an, Boc a precizat că de-abia aşteaptă să câştige procesul pe care i l-a intentat fostul premier în urma acuzaţiilor legate de contractul încheiat cu Sterling. Totodată, el a menţionat că banii pe care îi va câştiga în instanţă vor fi donaţi unor unităţi de asistenţă socială.


Înfăţişare cu interogare


După ce procesul a fost mutat la Judecătoria Sectorului 5, nici unul dintre cei doi premieri nu s-a prezentat, în februarie, în faţa instanţei. Astfel, avocaţii lui Tăriceanu le-au propus magistraţilor „proba cu interogatoriu”, iar cei ai lui Boc au susţinut ca, în cazul în care cererea lui Tăriceanu a fost admisă, să fie şi fostul prim-ministru interogat. Instanţa a admis interogarea ambelor părţi.


Totodată, judecătorii au admis şi proba cu înscrisuri, ceea ce le permite apărătorilor să depună la dosar documentele pe care le consideră relevante pentru soluţionarea cauzei.


PDL şi-a retras cererea de începere a urmăririi penale


La începutul lunii trecute, democrat-liberalii au renunţat la cererea de începere a urmării penale împotriva lui Tăriceanu în acelaşi caz „Sterling”, potrivit informaţiilor publicate la acea dată de Mediafax. Asta după ce raportul comisiei de anchetă, formată anul trecut de parlamentari, nu făcea nicio referire la o posibilă învinuire a fostului premier în afacerea de exploatare a perimetrelor Midia şi Pelican din Marea Neagră de către compania Sterling Resources.


Însă ancheta făcută de reprezentanţii Corpului de Control al premierului Boc scoate la iveală mai multe nereguli în legătură cu acest contract acordat unor investitori străini imediat după Revoluţie, mai exact în 1991.


Pe parcursul anilor, contractul a fost modificat de mai multe ori în detrimentul statului. Adică, beneficile României din acest proiect au fost reduse considerabil, iar actele adiţionale încheiate de foştii şefi ai Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale au încălcat legislaţia, întrucât acestea trebuiau aprobate prin hotărâre de guvern.


ACUZAŢII NEFONDATE


Premierul invocă în apărarea sa dreptul la libera exprimare


În apărarea lui, premierul Emil Boc invocă dreptul la libera exprimare a unei opinii în calitate de politician. În întâmpinarea transmisă de apărătorii premierului, casa de avocatură „Stoica şi Asociaţii”, se solicită respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. În document sunt invocate Convenţia Drepturilor Omului şi decizii ale CEDO.


„În cauza dedusă judecăţii, exerciţiul la liberă exprimare de către pârât (Emil Boc - n.r.) se particularizează prin aceea că atât emitentul opiniei, cât şi destinatarul acesteia sunt oameni politici”.


Apărarea susţine că Boc a făcut afirmaţiile imputate în contextul unui discurs politic şi că acestea reprezentau o opinie pe o problemă de interes general. Casa de avocatură reproduce un fragment dintr-o hotărâre CEDO: „Libertatea de exprimare se referă şi la informaţii sau idei (...) care jignesc, şochează sau deranjează”.


Avocaţii premierului susţin că reclamantul trebuie să se aştepte la critici virulente, incomode la adresa activităţii sale de premier ori publice şi să le tolereze şi că afirmaţii lui Emil Boc se înscriu într-un registru normal de critică faţă de activitatea unui prim-ministru.


În apărarea lui, Emil Boc va aduce în instanţă şi Raportul Corpului de Control, potrivit căruia mai multe persoane şi-au încălcat atribuţiile în cazul „Sterling”. Astfel, reprezentanţii Corpului de Control le-au cerut procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să verifice legalitatea contractului de exploatare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele Midia şi Pelican, încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi Sterling Resources.


CONCLUZIILE CORPULUI DE CONTROL


Cine sunt cei găsiţi responsabili


Mihail Ianăş, preşedinte ANRM în perioada 1997-2001, pentru că a încheiat 7 acte adiţionale la contractul iniţial, fără ca acestea să fie aprobate prin hotărâri de guvern, aşa cum prevedea legea;


Maria Iuliana Stratulat, preşedinte ANRM în perioada 2001-2005, pentru încheierea actelor adiţionale 8-10 la contract;


Bogdan Găbudeanu, preşedinte ANRM în perioada 2006-2009, pentru încheierea actului adiţional numărul 11, prin care contractul iniţial, de exploatare, dezvoltare şi împărţire a producţiei dintre stat şi firma privată, s-a schimbat în „acord de concesiune”, astfel că statul primeşte doar redevenţe petroliere; de asemenea, nu a organizat concurs public de ofertă; Toţi trei mai sunt acuzaţi că nu au efectuat controlul operaţiunilor petroliere desfăşurate pe perimetrele de exploatare;


Gabriel Berca, fost şef al Secretariatului General al Guvernului, pentru înscrierea HG 1.446/2008, care aproba actul adiţional 11, direct pe agenda de lucru a guvernului, fără parcurgerea etapelor pregătitoare;


Cătălin Doica, fost secretar de stat la Ministerul Finanţelor, pentru că a semnat proiectul de HG fără să aibă delegare de competenţe;


Dorian Marian, şeful Cancelariei fostului premier, pentru că a intervenit pentru promovarea HG 1.446.






Rodica Culcer, prima opţiune a PD-L pentru şefia TVR. Cum vrea UDMR să facă un post public de radio pentru Transilvania cu emisiuni în limba maghiară (GANDUL)


de Liliana RUSE


Pesedistul Sassu va fi pus pe liber. Rodica Culcer, prima opţiune a PD-L pentru şefia TVR


Rodica Culcer, fosta şefă a Departamentului de ştiri al televiziunii publice, i-ar putea lua locul lui Alexandru Sassu la conducerea TVR. Surse din PD-L au declarat pentru Gândul că partidul a renunţat la nominalizarea lui Florin Călinescu şi intenţionează să o susţină pe Rodica Culcer.


La radioul public, nominalizarea aparţine UDMR, Uniunea insistând, în negocierile de până acum, să îşi pună neapărat un om la şefia SRR. Sursele citate au spus că UDMR a condiţionat chiar votul din Parlament pentru şefia TVR de posibilitatea de a-şi nominaliza o persoană de încredere la Radioul public.


Uniunea are interes să facă numirea pentru că are în plan să deschidă, din bani publici, un post de radio regional, care să acopere toată Transilvania şi care să emită 24 de ore din 24. În acest moment, există trei staţii regionale ale postul public - la Târgu Mureş, Cluj şi Timişoara -, care emit câteva ore pe zi în limba maghiară, alternativ cu emisiunile în limba română.


Noul post de radio ar urma să fie făcut prin unificarea celor trei redacţii de limbă maghiară. Pentru şefia SRR, UDMR îi are în vedere pe Gasparik Attila, fost reprezentant al Uniunii în Consiliul Naţional al Audiovizualului, sau pe actualul reprezentant în CNA, Szasz Attila.


Variante de rezervă: Turcescu sau Ţoghină


Democrat-liberalii ar fi preferat să facă şi numirea la SRR, pentru că postul public de radio nu are concurenţă în mediul rural şi este singura media care pătrude în multe zone ale ţării. PD-L l-ar fi vrut ca preşedinte la Radio pe jurnalistul Robert Turcescu, dată fiind experienţa acestuia ca om de radio. Turcescu spune însă că până acum nu a avut nicio discuţie pe această temă cu vreun reprezentant al partidului de guvernământ.


O variantă luată în calcul de pedelişti, în cazul în care UDMR nu va face nominalizarea şi Turcescu nu acceptă, să o menţină în funcţie pe actuala şefă a postului public de radio, Maria Ţoghină. Liderii PD-L nu au ce să-i reproşeze Mariei Ţoghină, iar preşedintele Traian Băsescu a continuat să meargă la emisiunile SRR, după ce la TVR a refuzat să mai participe câtă vreme instituţia va fi condusă la Alexandru Sassu. Ţoghină a spus, pentru Gândul, că are "proiecte în derulare" pe care şi le-ar dori "continuate şi finalizate". "Miercuri (astăzi - n.red.) voi depune la Parlament raportul de activitate pe 2009, şi el cu profit şi cu rezultate foarte bune", a adăugat Maria Ţoghină.


Parlamentul se va reuni astăzi, pentru a dezbate rapoartele de activitate pe 2008 ale posturilor publice de radio şi televiziune. Raportul TVR a fost respins de comisiile de specialitate, în timp ce raportul SRR a fost aprobat, cu laude pentru Maria Ţoghină. Respingerea raportului de către plen înseamnă demiterea automată a întregului consiliul de administraţie. Mandatul lui Ţoghină e expirat anul trecut, dar a fost prelungit până pe 31 martie. Sassu mai are mandat până în 2011.






Bărbatul care conducea maşina ce a accidentat-o mortal pe o mătuşă a premierului Boc a fost arestat (JURNALUL NATIONAL)


Bărbatul care conducea maşina ce a accidentat-o mortal cu o zi în urmă pe una dintre mătuşile premierului Emil Boc, în timp ce mergea pe jos spre casă, a fost arestat, marţi, pe 29 de zile, transmite corespondentul MEDIAFAX.


Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al IPJ Cluj, Viorel M., în vârstă de 39 ani, din comuna Mărgău, este suspectat că, în timp ce conducea un autoturism pe Drumul Judeţean 108C, între localităţile clujene Scrind Frăsinet şi Răchiţele, la ieşirea dintr-o curbă uşoară la stânga, a derapat, din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum, şi a accidentat-o pe femeie.


Accidentul a avut loc luni, când victima, Floare A., în vârstă de 75 ani, din comuna Mărgău, circula ca pieton pe partea stângă a drumului. Ea a fost proiectată în afara carosabilului, apoi a murit. Şoferul a părăsit locul accidentului, maşina sa fiind identificată ulterior de poliţişti pe un drum forestier, la o distanţă de aproximativ 1.500 de metri de drum. Viorel M. a fost găsit de poliţişti la domiciliu, în localitatea Răchiţele, iar în urma testării cu aparatul etilotest acesta a indicat o valoare de 0.75 mg/l alcool pur în aerul expirat.


Bărbatul a fost reţinut pe 24 de ore, pentru ucidere din culpă, conducere pe drumurile publice de o persoană care are o alcoolemie peste limita legală şi părăsirea locului producerii accidentului. Marţi, bărbatul a fost prezentat Judecătoriei Huedin, cu propunere de arestare preventivă, instanţa de judecată emiţând pe numele său mandat de arestare preventivă pe 29 de zile. Şoferul a fost dus în arestul IPJ Cluj.


Potrivit poliţiştilor, femeia, însoţită de o soră a sa, fusese în vizita la mama lui Emil Boc, iar accidentul s-a produs după ce acestea au plecat spre casă. Cele două femei, care sunt surori ale mamei premierului, se deplasau pe jos spre satul Scrind, pe partea stângă a drumului, când au fost lovite de maşină. Şoferul este consătean cu premierul Emil Boc, locuind în Răchiţele, de unde a şi fost ridicat de politişti.






Plan. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj vrea să comaseze localităţile/Criza desfiinţează comunele (ROMANIA LIBERA)


Locuitorii comunelor au un standard scăzut de viaţă


Unii dintre primari au anunţat că vor susţine proiectul.


Preşedintele PDL al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a anunţat că a propus un plan de reorganizare a judeţului. El a iniţiat deja consultări în acest sens cu primarii. 20 de primari au răspuns deja chestionarului trimis de preşedintele CJ. Două treimi din aceştia au anunţat că sprijină ideea lui Alin Tişe. Concret, 35 de comune ar urma să fuzioneze şi să devină cartiere ale celor şase oraşe: Cluj-Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin. Restul comunelor ar urma să fuzioneze în 13 „autorităţi rurale", care vor prelua atribuţiile actualelor consilii locale şi ale actualilor primari. Alin Tişe a declarat că, prin această reorganizare, vor creşte eficienţa administraţiei locale, precum şi calitatea serviciilor publice, pentru că aceste comunităţi mai mari vor putea să plătească medici mai buni şi profesori calificaţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj crede că o comună ar trebui să aibă cam 10.000 de locuitori. El afirmă că această reorganizare este necesară deoarece jumătate dintre localităţile din judeţ nu supravieţuiesc decât cu ajutorul fondurilor alocate din bugetul judeţului. El a dat exemplul Ploscoşului, care are 600 de locuitori şi venituri mai mici de 100.000 de lei pe an.






PLĂŢILE STATULUI, AVIZATE DE FIRMA DE CASĂ A CONSTRUCTORULUI AUTOSTRĂZII COMARNIC-BRAŞOV/Vinci-Aktor îşi alege inspectorul dorit (JURNALUL NATIONAL)


Radu Berceanu a semnat cu Cristophe Pelissie de Rosas, preşedintele Vinci Concession, un contract cu o valoare deschisă


Inginerul Independent, arbitrul care va superviza lucrările la Autostrada Comarnic-Braşov, va fi ales de consorţiul Vinci-Aktor şi plătit direct sau indirect de la bugetul de stat. Inginerul Independent are ultimul cuvânt de spus în aprobarea sumelor pe care statul trebuie să le plătească pentru lucrări.


de Elena Stan


Compania Naţională de Autostrăzi şi reprezentanţii Concesionarului Vinci-Aktor vor realiza o licitaţie pentru desemnarea Inginerului Independent, instituţie care va superviza lucrările de construcţie şi contractele de servicii pentru operarea tronsonului Comarnic-Braşov. Rolul Inginerului Independent este esenţial şi în stabilirea preţului final al celei mai scumpe autostrăzi din România cu costuri estimate la 4,8 miliarde de euro.


"Contractul încheiat cu Vinci-Aktor nu conţine un preţ fix, aşa cum rezultă din caietul de sarcini, unde la pagina 25 se menţionează: «Proiectul final va permite derivarea cantităţilor de lucrări şi, prin urmare, stabilirea costurilor execuţiei lucrărilor actualizate în urma aprobării Inginerului Independent şi Autorităţii», ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.


Modul de desfăşurare al selecţiei Inginerului va permite Vinci-Aktor să controleze încă de la început situaţia. Desemnarea Inginerului Independent se va face de o Comisie de evaluare alcătuită din cinci membri, respectiv trei desemnaţi de Vinci-Aktor şi doi de la CNADNR. Ofertele trebuie depuse la sediul Vinci-Aktor, din Bulevardul Preciziei nr. 11, Sector 6, Bucureşti. Mai mult, pentru desemnarea câştigătorului este nevoie de doar trei voturi, exact câţi reprezentanţi au cei de la Vinci-Aktor în comisie!!!!


FIRMELE ROMÂNEŞTI, EXCLUSE


"Contractul pentru Inginerul Independent va avea o valoare de 28 milioane de euro, se va întinde pe o perioadă de 30 de ani, urmând să fie achitat în mod egal de concesionar şi CNADNR, însă până la urmă toţi banii vor fi plătiţi de la bugetul de stat", ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor. Licitaţia privind alegerea Inginerului Independent este făcută de ochii lumii, deoarece caietul de sarcini a fost făcut special pentru anumite firme străine.


Din cauza condiţiilor care trebuie îndeplinite, accesul firmelor româneşti este exclus din start. Condiţiile din caietul de sarcini sunt foarte restrictive: firmele trebuie să aibă o valoare medie a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani (2006-2008) obţinută din activitatea de servicii de minimum 200 milioane de euro şi să fi înregistrat profit. Practic, aceste cerinţe restrâng participarea doar pentru firmele Atkins sau Egin.


CNADNR a realizat pe genunchi documentaţia cu privire la licitaţia pentru desemnarea Inginerului Independent. Departamentele interne ale CNADNR au făcut propuneri şi observaţii cu o "eficienţă maximă" de numai câteva ore fix de Ziua femeii, în pauza dintre o floare şi o bomboană. În dimineaţa de 8 martie, conducerea CNADNR a transmis documetul către departamentele interne, cu specificaţia ca toate propunerile şi observaţiile, în măsura în care există, să fie transmise în aceeaşi zi, până cel mai târziu la ora 14:00.


"Graba cu care s-a făcut documentaţia denotă neseriozitate din partea companiei de drumuri. Analizarea superficială a clauzelor dintr-un contract cu o asemenea amploare şi valoare, ne explică de ce reprezentanţi ai statului semnează contracte ce conţin clauze în defavoarea noastră", spun sursele din cadrul MTI.


NEREGULI DEPISTATE ÎN ACTE


Chiar şi în viteză, angajaţii Direcţiei juridice şi ai Serviciului de control financiar preventiv din cadrul CNADNR au înaintat către directorul general Dorina Tiron raportul numărul nr. 92/10312/08.03.2010 prin care atrăgeau atenţia asupra unor probleme grave depistate în documentaţia de selectare a Inginerului Independent. Raportul nu a fost luat în seamă, chiar dacă semnala că "în mod ilegal licitaţia respectivă nu se supune prevederilor OUG 34/2006 cu privire la achiziţiile publice, deşi fondurile provin, direct sau indirect, în proporţie de 100% de la bugetul de stat".


O altă observaţie din raport se referea la criteriul minim de calificare referitor la valoarea cifrei medii de afaceri anuale a ofertantului pe ultimii trei ani de minimum 200 milioane de euro. Suma era considerată "nejustificat de mare şi restrictivă", având în vedere valoarea contractului de circa 28 milioane de euro. Restricţiile se opresc însă când vine vorba despre garanţia de participare solicitată de CNADNR de la ofertanţi, care este de doar 210.000 de lei (50.000 de euro).


Inginerul Independent


Pentru 28 milioane de euro, Inginerul Independent va face inspecţii generale, auditarea lucrărilor şi va avea acces liber la orice testare sau investigaţie referitoare la lucrări. Inginerul Independent are acces nelimitat în timpul orelor de lucru şi/sau în orice moment al zilei la care sunt efectuate lucrări. Inginerul supraveghează respectarea prevederilor din contract de Vinci-Aktor şi informează imediat ministerul, CNADNR sau concesionarul cu privire la orice neconformitate constatată.


Are dreptul de a solicita Vinci-Aktor remedierea oricărei nereguli în îndeplinirea obligaţiilor sale conform cu şi în condiţiile dispoziţiilor relevante ale contractului, precum şi dreptul de a solicita concesionarului de a concedia angajaţii care au o conduită necorespunzătoare sau sunt incompetenţi. Aceste prevederi sunt doar de faţadă intransigente atât timp cât Inginerul Independent este ales de Vinci-Aktor. Deci, controlorul se transformă din start într-un "om de casă" al concesionarului.






Cum să cazi bine pe tehnică. Stenograme sălbatice (GANDUL) comentariu de Lelia MUNTEANU


Pentru că nici oţel de cătuşe nu se mai găseşte, DNA bagă program artistic. "Generalul Fanfaron" sau "Senatorul Domestic" (vezi scriptul: "acestea sunt nişte convorbiri domestice"). De ascultare. Anticorupţia a făcut un mizanplas cu tehnică operativă în restaurantul Select, cât să poată prinde replicile cele mai savuroase. După ce şi-a încheiat misiunea cu câteva scenete memorabile care rulează pe toate ecranele de dimineaţă până târziu în noapte, problema era să scoată microfoanele şi măţăraia de cabluri din cârciumă. Cum? Deştept: anunţând un atentat cu bombă. După principiul "ascultă, împrăştie, că tot mai rămâne ceva", iată faptele: un civil, un relaxat, a chefuit până a căzut sub masă şi sub masă - ce să vezi? Încă o înregistrare. A transcris-o acasă - (cât la ţinut nevastă-sa în carantină să-i treacă mahmureala) - şi iată ce-a ieşit:


"Berceanu: Nu mai dorm noaptea. Cum să finalizez autostrada… (aici nu se aude bine) repede şi cu bani puţini?


Udrea: Ce coincidenţă! Nici eu nu mai… (microfonie: probabil "dorm") noaptea. Cum să atrag cât mai mulţi turişti în ţară fără să le spun unde-i România, că reclama costă.


Boc: Dacă n-aţi fi adus vorba, n-aţi fi aflat niciodată: şi eu am insomnii. Am terminat al şaptelea program anticriză şi n-am nici o dactilografă care să-mi transcrie ciorna.


Berceanu: Domnule Prim-Ministru, Emile dragă, le-ai dat afară ca să faci economii la buget. A fost o măsură pe care am salutat-o cu toţii. Şi economia s-a mai redresat. Aveau lefuri nesimţite plus spor de diacritice. Nu le mai sătura Dumnezeu şi Sfânta Paraschiva.


Udrea: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, cu vizionarismul care îi caracterizează viaţa şi opera, a spus c-o să ieşim din criză. N-a apucat să ne înveţe cum, fiindcă tocmai se ducea să-şi facă… (cade o frapieră, nu se înţelege)… de rutină.


Boc: Ştiu eu cum: luăm lefurile şi pensiile magistraţilor. Le băgăm în… (neinteligibil)…


Berceanu (sincer îngrijorat): Şi ăştia din ce-o să trăiască?


Boc: Vezi stenogramele lui Voicu. Da' nu scapă ei aşa uşor, că le luăm şi din şpăgi: 160 de mii recursul la Înalta Curte? Impozităm la sânge ca să crească produsul intern brut. Putem merge astfel cu creşterea salarială pentru dascăli chiar până la 0,098 la sută.


Udrea: Măcar bani de cartelă să le lăsăm la magistraţi. Cum o să ia legătura cu infractorii?


Videanu: Aici am eu o idee. Creăm, din fonduri europene, instituţia Judecătorului de Pace cu Penalii.


Udrea: Mai am şi eu o idee (neinteligibil)…


Boc: E bună, dar mai trebuie lucrat la ea.


Videanu: Pe mine mă scuzaţi, mă cheamă problemele ţării: am avion de Monte Carlo.


Boc: ?


Berceanu: ?


Udrea: Cu capitala la Nisa?


Videanu: Ce vă miraţi? Conduc un grup de… (neinteligibil)… români în energie. Ce-am constatat: atât la ruletă, cât şi la black jack, dar şi la poker, se risipeşte o cantitate imensă de energie neconvenţională. Noi, românii, avem tehnologia de a o capta în turbine şi a o reintroduce în circuit sub formă de celuloză, atât de necesară tipăririi hotărârilor de guvern.


Udrea (se caută în poşetă de ruj): Eu aş dori să mai adaug câteva frumoase cuvinte despre preşedintele Traian Băsescu. Chiar cu riscul de a fi înregistrată…"






Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei: „Nu mai vreau găşti şi clanuri în universităţi“ (ADEVARUL) INTERVIU


Daniel Funeriu


Noua lege a Educaţiei prevede ca rudele de până la gradul doi să nu mai ocupe funcţii în învăţământ.


Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, promite că legea pe care o propune va moderniza şcoala românească. Efectele proiectului aflat acum în dezbatere publică vor dura 20 de ani, mai susţine ministrul, iar primele schimbări se vor produce din toamnă. Din anul şcolar 2011-2012, elevii vor învăţa după o programă şcolară nouă, mult mai aerisită şi curăţată de informaţiile inutile.


Studiile făcute de minister arată că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu este posibilă începând cu 2012-2013. Şcoala viitorului va fi mult mai legată de viaţa reală din România, iar profesorii nu vor mai fi minţiţi în privinţa salariilor, a mai susţinut Funeriu. Primele acţiuni în forţă sunt în universităţi, considerate de actualul ministru centrii de putere ai învăţământului naţional.


„Adevărul": De unde va începe schimbarea?


Daniel Funeriu: Atunci când vrei să modernizezi un sistem trebuie în primul rând să modernizezi centrii săi de putere, adică universităţile. Ceea ce se întâmplă acolo determină ceea ce se întâmplă în întreg sistemul de învăţământ. Universităţile sunt cele care formează profesorii. Această lege prevede modernizarea conducerii universitare.


Cum veţi face acest lucru în condiţiile în care preşedintele Consiliului Rectorilor şi alţi 800 de profesori universitari de la Cluj vă cer să retrageţi legea pentru că aţi încălca autonomia universitară?


Nu ne putem juca cu o lege atât de importantă ca legea educaţiei naţionale. Nu este întâmplător că această acţiune vine dintr-o universitate a cărei conducere este membră a unui partid de opoziţie (n.r. - Andrei Marga, care a fost ales în structurile de conducere de la PNL). Dacă există o asemenea scrisoare, eu cer să o văd, însoţită de toate semnăturile tuturor profesorilor, care să fie 800, şi nu 799 sau 50. Iar preşedintele Consiliului Rectorilor este senator PSD şi este şi rectorul unei universităţi. Afirmaţia mea clară este următoarea: rectorii, liderii sindicali şi ONG-urile au posibilitatea să demonstreze că sunt parte a soluţiei, şi nu parte a problemei.


Cu alte cuvinte, mulţi dintre rectori au influenţă politică. Atunci, cum daţi afară politica din universităţi?


Demersul ministrului şi al ministerului nu este împotriva nimănui, ci noi vrem să fim împreună cu cei care au nevoie de sprijinul nostru. În lege este prevăzut ca orice poziţie de conducere în universitate să fie incompatibilă cu orice funcţie politică. Nu mă aşteptam ca rectorul unei universităţi din România care este şi senator PSD (n.r. - Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii „Politehnica" Bucureşti) şi care a fost ministru al Educaţiei de două ori, fără să fi reuşit să fi trecut nicio lege a educaţiei, fără să fi reuşit nici să mărească salariile profesorilor, fără să fii reuşit nici să schimbe curriculumul şi nici să-i facă pe părinţi să simtă că şcoala îi serveşte mai bine să fie primul critic. Nu pot accepta că primul critic al unei măsuri care se vrea coezive să vină din sistem.


Eu cred că cel puţin de ochii lumii ar fi fost necesară o atitudine puţin mai fundamentată, care să arate acestei societăţi că nu doar plângem pe la televizor, ci şi facem ceva pentru ea.


Argumentul principal pentru menţinerea acestui tandem rector-parlamentar, de exemplu, este că avem o tradiţie interbelică.


Nu ne mai putem juca etern cu poveşti. Văd din experienţa mea. Munca de ministru se face 16-18 ore pe zi. Când eşti ministru vă spun eu sigur că nu poţi fi şi cercetător. Şi eu am doar 38 de ani şi, slavă Domnului, suficientă energie. Tot aşa, un adevărat senator, un om politic care într-adevăr îşi face munca, poate foarte greu să facă şi alte activităţi şi cu atât mai puţin să conducă. Nu mi se pare firească încrengătura dintre oamenii politici şi implicarea lor în viaţa universitară. Prin lege, implicarea politică va fi incompatibilă cu calitatea de rector.


Cum va arăta o universitate-model în România peste cinci ani?


Este o universitate care are o politică de recrutare foarte clară şi care ştie cum arată studentul care iese din acea universitate. Dar această politică nu poate să fie făcută decât dacă universitatea este conectată la piaţa muncii şi la viaţa socială din România. Este o universitate care îşi selectează resursa umană în mod profesionist. Nu vom mai avea găşti în universităţi, nu vom mai avea întregi familii la şefia catedrelor. Studenţii vor participa la viaţa universităţii şi la evaluarea profesorilor.


Revistele româneşti în care publică unii universitari sunt cotate cu mult mai multe puncte decât revistele internaţionale recunoscute. Cum explicaţi?


Acest lucru va fi modificat pe nişte baze reale. În 2005, când s-a introdus necesitatea publicării în reviste internaţionale s-a produs fenomenul prin care în loc să se publice mai mult în reviste validate internaţional, deja existente, s-au înscris în bazele de date internaţionale şi reviste locale. Prioritatea mandatului meu este să aşezăm evaluarea oamenilor, a proiectelor şi a instituţiilor pe baze validate internaţional.


Legea trebuie să servească elevii şi comunitatea


Până acum, legile s-au schimbat de atâtea ori, încât ai crede că avem un sistem dintre cele mai moderne.


Dacă ar fi modern nu am mai avea părinţi nemulţumiţi pentru că ai lor copii nu învaţă lucruri relevante la şcoală, că stau până târziu să-şi facă lecţiile. Nu am mai avea problemele pe care le avem în universităţi.


De ce ar fi mai bun noul proiect decât celelalte?


Sunt două lucruri foarte importante la această lege: coerenţa ei şi faptul că asigură stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de educaţie. Ne permite să avem o idee clară despre întreg parcursul şcolar al elevului, de când intră în clasa întâi şi până când iese de la facultate.


Aveţi siguranţa că va trece de Parlament? Sunt semnale de la parlamentari că legea nu va fi adoptată, la fel ca şi celelalte proiecte.


Eu am lansat o invitaţie grupurilor parlamentare să merg şi să le prezint acest proiect. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla pentru că am primit răspunsuri pozitive de la liberali, de la maghiari; de la democrat liberali, de la grupul independenţilor. Iar demersul meu este unul coeziv, nu vreau o dezbinare politică în jurul acestei legi. Sper că partidele parlamentare înţeleg acest lucru. Cred că trebuie să avem o discuţie strict în interesul elevilor şi al studenţilor. Îndrăznesc să spun că această lege va fi un model de dezbatere şi pentru alte legi.


Cât timp nu va mai fi schimbată legea după ce va fi promulgată de Preşedinţie?


Eu cred că pentru o perioadă de cel puţin 20 de ani. Un sistem educaţional trebuie să fie stabil, dar nu osificat. De aceea, în lege sunt o serie de măsuri care sunt gândite să fie realizate prin legislaţie secundară, precum ordine de ministru, pentru a putea să facem mici modificări de la an la an.


Cât de mult veţi ţine cont de propunerile de modificare a proiectului?


Vom accepta toate observaţiile coerente. Ca să fie acceptată, o măsură trebuie să vină cu propuneri în interesul elevilor, al studenţilor şi al profesorilor. Pentru că eu nu vreau să vin cu soluţii care par superbe pe hârtie, luate din import, dar care nu se înscriu în coerenţa acestei legi. Această lege trebuie să servească comunitatea locală, nu puterea locală, trebuie să servească elevii.


„Profesorii nu mai trebuie minţiţi"


Ştiaţi de consecinţele şi de măsurile pe care trebuia să le luaţi pentru aplicarea ordonanţei privind disponibilizarea celor 15.000 de posturi atunci când aţi acceptat să fiţi ministru?


Bineînţeles că ştiam. Înainte a existat o hotărâre de guvern care consacra finanţarea salariilor profesorilor prin metode de distribuire a banilor per elev. Acest act raţionalizează şi pune finanţarea sistemului educaţional pe o bază sănătoasă. Consecinţa acelei hotărâri a fost o alta, OUG 114/2009, prin care se reduc posturile.


Eu am semnat acest act, dar înainte m-am asigurat că, de fapt, scopul acestei ordonanţe nu este realizarea de economii, ci optimizarea utilizării banului public. Nu vreau să mai ajungem la situaţia să-i minţim pe profesori că le dăm nu ştiu ce şi nu ştiu cât. Şi după aceea să plângem la televizor că nu reuşim să facem acest lucru.


Profesorii nu sunt de acord cu această ordonanţă şi sunt nemulţumiţi şi din cauza faptului că nu şi-au primit toţi banii după aplicarea legii salarizării unitare. Cum modernizaţi şcoala fără fonduri?


Nu am tăiat din fonduri. Rolul acestei ordonanţe nu a fost să tăiem banii din educaţie. Numărul total de profesori afectaţi de această ordonanţă îl vom afla la 31 august, când se va încheia mişcarea personalului didactic. Ceea ce noi am făcut a fost că am început să punem în practică această ordonanţă din prima zi, să discutăm cu partenerii sociali, cu inspectorii generali, astfel încât elevii să nu sufere şi profesorii să ştie ce li se întâmplă cu mult timp înainte. Şi iată că avem cazuri în care se reduc posturi, dar nu pleacă oameni, de exemplu în Giurgiu, unde după reducerea celor 200 de posturi nu pleacă nimeni. Asta înseamnă că erau posturi finanţate care nu corespundeau unor cerinţe.


Cine e Daniel Funeriu


Până să fie numit ministru, Daniel Funeriu, 38 de ani, a fost vicepreşedintele comisiei prezidenţiale pentru educaţie şi europarlamentar. A obţinut cel mai mare grant de cercetare pentru un proiect finanţat de Uniunea Europeană, de 2 milioane de euro, care a fost desemnat şi cel mai competitiv proiect individual.


Are mai multe studii şi titluri ştiinţifice ca inginer în chimie organică şi supramoleculară. Şi-a susţinut doctoratul în chimie la Universitatea Louis Pasteur (Franţa), avându-l drept coordonator pe Jean-Marie Lehn, laureat Nobel pentru chimie în 1987. A lucrat la universităţi din Franţa, Statele Unite ale Americii, Japonia şi Germania.






PSD+PC






Maestrul Voicu şi soacra Margareta (EV ZILEI)


Soacra lui Mircea Geoană, Margareta Costea, ar fi unul dintre „clienţii” lui Cătălin Voicu, la care ar fi apelat pentru rezolvarea unor probleme cu justiţia, susţin surse politice.


Care sunt legăturile dintre Margareta Costea şi Cătălin Voicu şi ce spun cei implicaţi puteţi afla din ediţia tipărită de astăzi a Evenimentului zilei şi, după ora 09.00, pe site-ul evz.ro.






Ponta face primul pas pentru decapitarea lui Vanghelie. Primul semn al marginalizării sale: detronarea din fruntea filialelor Ilfov şi Giurgiu (GANDUL)


de Raluca DUMITRIU


Cel mai mare susţinător al lui Mircea Geoană, vicepreşedintele social-democrat Marian Vanghelie, a rămas fără organizaţiile Ilfov şi Giurgiu. "E o greşeală", a protestat acesta în faţa colegilor.


Liderul PSD de la Bucureşti, vicepreşedintele Marian Vanghelie, pare să fie din ce în ce mai marginalizat în partid. Noua conducere social-democrată a luat deja prima decizie împotriva sa, fapt ce l-a înfuriat serios pe acesta, conform unor surse din interior.


Astfel, până la organizarea conferinţelor locale, toate organizaţiile judeţene care au conduceri interimare vor trece sub coordonarea secretarului general, Liviu Dragnea. Singurul vizat de această hotărâre este tocmai Vanghelie, el conducând provizoriu, de peste un an, filialele Giurgiu şi Ilfov. Aceleaşi care, la Congres şi la Consiliul Naţional, au votat împotriva lui Victor Ponta şi a lui Adrian Năstase. Fără cele două organizaţii, puterea sa în partid începe să scadă, Vanghelie conducând acum doar filiala Bucureşti.


Conştient de acest lucru, el s-a opus în şedinţa Biroului Permanent în care s-a luat decizia detronării sale indirecte. "E o greşeală că se procedează aşa", a protestat Vanghelie, potrivit surselor citate, în faţa lui Victor Ponta şi Liviu Dragnea, fără succes însă. Mai mult, pe liderul social-democrat l-ar putea putea aştepta vremuri şi mai grele.


"Nu este exclus ca alegerile interne să fie organizate şi pentru conducerea PSD Bucureşti", ne-a declarat unul dintre membrii Biroului Permanent al partidului. Conform calendarului adoptat de liderii social-democraţi, până pe 30 iunie ar trebui să aibă loc conferinţe locale în acele filiale cu o conducere interimară, dar PSD nu a exclus ca alegeri interne să fie organizate şi acolo unde actualii preşedinţi sunt persoane contestate, cu probleme de imagine. Acum un an, Marian Vanghelie a declarat, pentru Gândul, că el este singura autoritate din partid care conduce trei filiale: "La Ilfov există un singur şef: eu. Şi la Giurgiu există un singur şef: eu".






Vanghelie după ce a fost amendat de Prefectură: “Nu semnez ca primarul ca să nu dau cu subsemnatul” (GANDUL)


de Maria MANOLIU


Primarul sectorului 5, Daniel Marian Vanghelie pare să fie abonat la amenzi date de Prefectură. Cea mai recentă sancţiune a primit-o săptămâna trecută. Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaie, l-a amendat cu 55.000 de lei pe motiv că a refuzat să pună la dispoziţia comisiei de control documente şi informaţii legate de aplicarea Legii 18-cea a fondului funciar. "Cu două, trei săptămâni în urmă am anunţat primarii din cele şase sectoare ale Capitalei că urmează să verificăm cum se lucrează pe Legea 18.


La sectorul 5 am constatat că domnul primar Vanghelie nu a înfiinţat subcomisia de aplicarea Legii 18. Am primit nenumărate plângeri de la locuitorii sectorului 5 în care ni se semnala că nu au acces la legile proprietăţii. În timpul controlului domnul primar a lipsit din instituţie şi a refuzat să ne pună la dispoziţie documentele solicitate. În baza legii 18 se reconstituie dreptul de proprietate pe terenurile intravilane libere de construcţie, cele din curţi sau aferente apartamentelor" a declarat pentru Gândul, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaie. Prefectura Capitalei a demarat o acţiune de control privind modul în care se aplică prevederile din Legea 18 la nivelul sectoarelor din Bucureşti. Aceasta s-a desfăşurat în perioada 15-22 martie. La acţiune au participat comisii mixte formate din specialişti din cadrul Prefecturii şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii.


"A fost un exces de zel al prefectului"


Primarul , Daniel Marian Vanghelie a declarat pentru Gândul :"E un campionat de intrat în control la sectorul 5. Subcomisia de aplicare a Legii 18 a fost desfiinţată în urma unor nereguli care mi-au fost semnalate. Au fost foarte multe reclamaţii la adresa membrilor comisiei şi nu aveam nevoie de belele. Eu nu pot să semnez acte de proprietate pentru un teren revendicat de trei proprietari diferiţi pentru că mă cheamă la DNA. Nu semnez ca primarul ca să nu dau cu subsemnatul. După ce am desfiinţat comisia s-au blocat posturile şi nu am mai putut să fac angajări. Este un exces de zel al prefectului. Altele sunt problemele de care ar trebui să se ocupe dânsul. Amenda am contestat-o în instanţă. Am experienţă, sunt la al treilea mandate".


În iarnă, pentru că nu a supravegheat acţiunile de deszăpezire şi nici nu avea contract încheiat cu o firmă de salubrizare, primarul sectorului 5, Daniel Marian Vanghelie a fost amendat de Prefectură cu 2.500 de lei. Imediat edilul a anunţat că a contestat în instanţă sancţiunea. Potrivit prefectului Capitalei, Marian Vanghelie este singurul primar de sector care nu a înfiinţat subcomisia locală de fond funciar. Mihai Atănăsoaie susţine că, în 2009, în sectorul 5 au fost eliberate doar trei acte de reconstituire a dreptului de proprietate.






Zornăit de cătuşe pentru Voicu (ADEVARUL)


Valentina Deleanu


Senatorii din Comisia juridică şi-au dat acordul, în premieră, pentru arestarea unui coleg de-al lor: pesedistul Cătălin Voicu. Trei senatori au făcut zid pentru apărarea lui Cătălin Voicu, votând împotriva solicitării, în timp ce alţi opt au fost de acord cu arestarea preventivă. Votul a fost secret.


Verdictul pe care senatorii jurişti îl vor trimite astăzi plenului, al cărui vot este decisiv, a venit la doar câteva minute după ce Voicu s-a prezentat în faţa comisiei ca o victimă politică.


„Puteam fi trimis în judecată din decembrie 2009, puteam fi arestat în septembrie, dacă realizau flagrantul. De ce au aşteptat să treacă alegerile şi apoi, la trei luni după, să vină cu acest dosar?", a susţinut Voicu, acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.


Chiar dacă anunţase că se va prezenta în faţa comisiei cu avocaţii săi, Voicu a venit singur la audieri, mimând calmul şi indiferenţa. „N-am emoţii! Nici nu mă interesează! Am venit să-mi exprim punctul de vedere! Să decidă ce vor!", declara înainte de audiere Voicu. În sala de şedinţă, şi-a înăsprit tonul şi le-a vorbit „juriştilor eminenţi", bâtând nervos din picior, despre faptul că vrea să fie judecat în libertate.


Voturi pentru Voicu


„Condiţiile din penitenciare îţi decimează fiinţa umană. În sistemul penitenciar sunt condiţii de Evul Mediu", s-a plâns Voicu. „Singura mea teamă este pentru familie, pentru copiii mei care au devenit subiect de conversaţie la şcoală. Şi ştiţi cât de răi sunt copiii. Am şi doi părinţi foarte bătrâni şi foarte bolnavi, pentru care viaţa nici nu mai contează", şi-a continuat Voicu pledoaria. Potrivit senatorului, nu numai că „imaginea i-a fost ruinată şi a devenit inamicul public numărul unu", dar „niciun magistrat nu va putea să-l judece obiectiv după ce a fost prezentat la televizor pe melodia din Caracatiţa".


La final, tonul lui Voicu a devenit brusc ameninţător: „Se deschide ţeava. Vor fi şi alţii!". Potrivit unor surse parlamentare, doar trei din cei patru social-democraţi prezenţi la şedinţă ar fi votat în comisie împotriva solicitării DNA. „Deşi am avut în faţă un buletin de vot pe care aveam cele două opţiuni - «pentru» şi «împotriva» cererii DNA, opţiunile colegilor se cam ştiu. Cei trei au fost colegi de partid cu Voicu - Toni Greblă, Ioan Chelaru şi Adrian Ţuţuianu", a declarat unul dintre senatorii jurişti. Potrivit acestuia, singurul reprezentant al PSD în comisie care a votat pentru avizarea cererii procurorilor ar fi fost Dan Şova. Preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, şi-a asumat votul, susţinând că „senatorii nu pot aprecia vinovăţia sau nevinovăţia".


Adversari politici


Cazul Voicu a reuşit însă să-i sensibilizeze şi pe unii adversari politici. Deşi a arătat că a votat pentru arestare, democrat-liberalul Iulian Urban a deplâns „linşajul mediatic" la care a fost supus Voicu. „Voicu face fanfaradă şi reuşeşte să-i prostească pe mulţi, dar nu poţi să-l prezinţi ca pe un mafiot dintr-o telenovelă, înainte ca Justiţia să se fi pronunţat", a declarat Urban.


Impresionat a fost şi liberalul Ion Ghişe, care şi-a făcut publică opţiunea. „O să spun şi mâine în plen că arestarea nu este soluţia care se cuvine, mai ales în acest caz în care este vorba de o mizerie politică", a declarat Ghişe. Acesta a mai explicat că a ales totuşi să se supună deciziei partidului şi să voteze „pentru", având un mandat obţinut pe listele PNL.


Cătălin Voicu este parlamentar din 2004, dar activitatea lui cea mai intensă în acestă calitate s-a consumat ieri, când a ţinut un discurs de aproape 20 de minute. În legislatura actuală, începută la sfârşitul lui 2008, senatorul nu a ţinut niciun discurs politic şi nu a luat niciodată cuvântul în plen. Astăzi, Voicu urmează să susţină o pledoarie în apărarea sa şi în faţa parlamentarilor.


Demnitari în vizorul procurorilor


Parlamentul a fost adesea ţinta criticilor formulate de oficialii europeni din cauza tergiversării unor anchete. La insistenţele Comisiei Europene şi sub presiunea electorală internă, Legislativul a început să dea undă verde pentru urmărirea penală a parlamentarilor, Voicu fiind însă primul pentru care s-a cerut direct arestarea. Monica Iacob-Ridzi, Miron Mitrea, Paul Păcuraru, Codruţ Şereş, Mickey Şpagă au rămas fără umbrela de protecţie oferită de Legislativ.


Şi Adrian Năstase este implicat în celebrele cazuri „Mătuşa Tamara", „Zambaccian I şi II", precum şi „Trofeul Calităţii". Avizate de deputaţi şi senatori, dosarele demnitarilor sunt blocate în instanţă, în diferite faze de judecată. Lucrurile nu s-au clarificat nici în cazurile foştilor miniştri Decebal Traian Remeş sau Zsolt Nagy. Recentele condamnări definitive ale primarului de Baia Mare, Cristian Anghel, şi primarului din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, par a fi excepţiile ce confirmă regula.






„Tablele legii” în lumea lui Voicu (EV ZILEI)


Silviu Sergiu


„Evenimentul zilei” creionează, cu ajutorul indiciilor oferite de senatorul PSD şi de interlocutorii săi, imaginea lumii în care acţionau aceştia. Discuţiile dintre Cătălin Voicu şi interlocutorii săi, publicate de hotnews.ro, scot la suprafaţă o lume ce funcţionează în baza unor reguli proprii, a unor coduri de comportament şi chiar de onoare. „Evenimentul zilei” a încercat să pună cap la cap „indiciile” din interceptări, într-o tentativă de „a fotografia” lumea lui Cătălin Voicu şi a identifica modul în care a funcţionat reţeaua pe care este acuzat că a creat-o.


1. Membrii reţelei au o obsesie în a simula legalitatea şi cinstea.


Când Cătălin Voicu şi judecătorul Florin Costiniu plănuiesc să-i obţină omului de afaceri Costel Căşuneanu o sentinţă favorabilă contra cost, în dosarul „SC PA&CO International SRL”, cei doi susţin că banii vor fi câştigaţi cinstit. „Voicu Cătălin: ... plus că noi vedem un happy end. Doi! Ăştia-s bani pe care nu-i mai luăm. Luăm o dată şi gata! Pe muncă cinstită.”


2. Cei care compun reţeaua susţin că sunt oameni cu „frica lui Dumnezeu”.


Succesele şi eşecurile acţiunilor lor sunt explicate şi în notă mistică. Înainte de recursul de la Înalta Curte, Cătălin Voicu îi dă asigurări lui Costel Căşuneanu că totul va merge bine. „Miercuri, Sfânta Paraschieva vă iubeşte”. După sentinţa defavorabilă, acelaşi Voicu se raportează la religie: „Probabil Dumnezeu ne încearcă să ne unească mai mult şi să identificăm unde-i diavolul şi duşmanul”.


Judecătorul Florin Costiniu se jură că a făcut tot posibilul şi pentru că-i este frică de Dumnezeu: „Am şi eu nepoţi. Domnu’ deci vreau să vă spun şi cum să spun am o nepoţică de patru luni şi unu de doi ani şi nouă luni. E Dumnezeu sus”.


3. Oamenii lui Voicu trăiesc sănătos: mănâncă ecologic şi nu au vicii.


Judecătorul Costiniu îi propune lui Costel Căşuneanu să discute la „un pahar de apă”, iar Cătălin Voicu îşi invita partenerii la câte o „masă ecologică”.


4. Membrii reţelei nu rostesc niciodată nume. Ei se deconspiră doar în situaţii excepţionale.


Cătălin Voicu îi dă asigurări omului de afaceri Marius Locic că îi poate rezolva problemele fără a-i spune cine îl va ajuta: „Dumneavoastră puteţi scăpa, fără să vă spun un nume”.


Pentru a-i demonstra lui Alexandru Mazăre câtă influenţă are asupra magistraţilor, Cătălin Voicu îl cheamă la întâlnire şi pe judecătorul Cristian Jipa: „Dacă nu era ceva de... de nivel zero, cea mai mare importanţă, nu vă deranjam şi nu-mi permiteam să vă deconspir, vă rog! Nici lui Căşuneanu, Voicu nu-i spune nume: „Fără nume, fără nume, că duşmanul ascultă!”.


5. Reţeaua are un plan de supravieţuire şi în opoziţie.


Cătălin Voicu îi explică lui Alexandru Mazăre, înainte de prezidenţiale, ce va face dacă ajunge ministru de interne şi ce „plan B” are dacă Traian Băsescu rămâne preşedinte: „Colegule, ascultă ce-ţi spun! Dacă mă duc acolo, în trei ani de zile pot face toată reţeaua din România! Acu’, dacă pierdem alegerile, reţeaua e în funcţiune. (...) Ai reţea, rezişti ca să facem gherilă urbană...”.


6. Unii membri ai reţelei au gustat din plăcerile vieţii şi asta i-a făcut uşor de fidelizat.


În discuţia cu Alexandru Mazăre, Voicu îi povesteşte cu ce îi are la mână pe membrii reţelei sale şi cât de uşor pot fi aceştia şantajaţi: „Pe unii îi cunosc şi în alte poziţii, mai cunosc cu peruca- n cap, pe alţii îi cunosc şi cu fetiţe ce fac. (...) Un om ţi-e loial dacă are un motiv. L-ai ajutat, ai făcut, da? Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”.


7. Criza economică a fost o oportunitate pentru noi racolări.


Cătălin Voicu îi explică lui Marius Locic de ce intervenţiile sale vor avea succes: „Nu e omul nimănui, că îl ajut eu. (...) Toţi sunt disperaţi la Capitală, pentru că cei mai mulţi dintre ei au credite. El a zis: domne, am salariul ăsta, câstigam atâta pe lună, n-a luat în calcul anu’ trecut când toate firmele cad. Şi acela care dădea o mie de euro pe lună peşcheş nu mai are de unde să o dea şi mulţi au făcut credite de o sută de mii, de două sute de mii ori s-au împrumutat, au făcut, au luat case la copii pe alte nume, pe credite, pe alte nume şi pierd acuma...”


8. Dosarele se îngroapă la poliţie.


Cătălin Voicu: „Nouăzeci şi nouă la sută dintr-un dosar, colegule, ascultă ce spun eu... Sunt lucrate de poliţişti... Poliţiştii au şi cârciumile, au şi casele de c...., au şi economicu’ în mână, au şi buticarii. Deci, procuroru’ lucrează prin mâna poliţistului, el supraveghează dosaru’. Sunt foarte puţine cauze care le ia direct de la procuror...”


9. Despre lucrurile importante se vorbeşte codificat, pentru că „duşmanul ascultă”.


Propoziţia prin care Cătălin Voicu îşi atenţiona interlocutorii că va vorbi cifrat este „vorbesc ca să-nţelegeţi dumneavoastră”. În referatul procurorilor, aceştia susţin că Voicu îşi codifica discuţiile referitoare la intervenţiile sale în justiţie. El folosea termeni ca „spital” în loc de instanţă de judecată, „doctor” în loc de magistrat sau avocat, „medicamente” în loc de bani sau alte foloase materiale.


„COD DEONTOLOGIC”


10. Reţeaua nu ia pielea de pe client


„Voicu Cătălin: Încă o dată vă spun: acei oameni sunt oameni de lângă dumneavoastră aceia care va ajută din prietenie. Locic Marius: Corect! Voicu Cătălin: Cine vă cere bani nu sunt prieteni domne! Vagabonzi, ce dracu!


Ăia-s prieteni? Îi faci bine la un om cerându-i bani? Ah! Vă introduce cineva într-o afacere, v-a mers bine, aţi câştigat şi vreţi să-i daţi şi lu’ ăla din ce aţi câştigat, dar nu din necaz. Cine ia bani la necaz, ăla nu e om, e javră, domne! Ce să mai vorbim.


Ăsta e principiul vieţii mele. V-am ajutat, v-am băgat întro treabă. Domnu’ general aţi câştigat, v-a mers bine... bun. Vreţi să-mi daţi ceva şi mie, bun. Nu vă condiţionez, nici atunci”.


CONCLUZIILE PROCURORILOR


Senatorul PSD îşi lua măsuri de precauţie drastice


În referatul trimis la Senat, publicat de hotnews.ro, procurorii descriu modul în care Cătălin Voicu acţiona, astfel încât să elimine „riscul descoperirii infracţiunilor săvârşite”.


Potrivit acestora, Voicu îşi organiza întâlnirile „în spaţii cu acces restricţionat şi riguros controlate pentru detectarea eventualelor mijloace de interceptare (subsolul unui imobil şi separeul unui restaurant dotate cu sisteme electronice de securizare la uşile de acces)”.


El îi instruia pe patronul restaurantului sau pe şoferi să nu furnizeze date despre cei cu care se întâlnea şi se asigura că nu erau urmăriţi după ce plecau. Aceştia erau invitaţi succesiv şi plecau în acelaşi mod, „pentru ca în eventualitatea unei monitorizări să nu se poată stabili vreo legătură între prezenţa la acele întâlniri şi actul de serviciu ce urma a fi efectuat”.


Procurorii scriu că, „pentru a da o aparenţă de legalitate foloaselor materiale, obiect al infracţiunilor de corupţie”, se întocmeau „documente comerciale, contabile şi financiar-bancare false”.


PERSPECTIVA ARESTULUI


„Sistemul penitenciar îţi decimează fiinţa umană”


Cătălin Voicu este la un pas de arestare. Plenul Senatului va supune azi la vot solicitarea DNA de a fi arestat preventiv, după ce Comisia juridică a avizat ieri cererea cu opt voturi „pentru” şi trei „împotrivă”. Deşi decizia finală aparţine instanţei, Cătălin Voicu ştie ce îl aşteaptă dacă va ajunge în arest.


Într-o discuţie „vizionară” cu afaceristul Marius Locic, aflată la dosar, el descrie arestul de la Capitală: „Nu vă puteţi închipui ce e acolo. Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură - Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacăte, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te f... ăia în c..., te omoară. Iar noaptea, din furculiţa care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gât. Pe arest preventiv sunt tot felul de borfaşi, tot felul de bandiţi”, povestea Voicu. Din acest motiv, el a pledat ieri la audierile de la Comisia juridică pentru a fi judecat în libertate.


„De ce nu mi se dă posibilitatea să mă judec în libertate, să-mi construiesc apărarea? De ce se vrea să fiu introdus în sistemul penitenciar, unde ştiţi cu toţii care sunt condiţiile? Nu mai ai nici nume, eşti doar un număr. Sistemul penitenciar îţi decimează fiinţa umană. Sunt condiţii de Ev Mediu. Doresc să beneficiez de un tratament uman echitabil, corect”, le-a spus Voicu senatorilor.


El s-a plâns că a fost deja ameninţat că la arest i se vor întâmpla „tot felul de lucruri”. „Mi s-a spus: «Ai grijă, băiatule, că, dacă nu te cuminţeşti, ţi se poate întâmpla ceva şi înăuntru, ştii bine ce e acolo». Dar eu nu mă tem. Imaginea mea publică oricum este distrusă acum total. Am ajuns să fiu dat la televizor pe muzica din «Caracatiţa»”, a spus Voicu.


ANCHETĂ


Restaurantul Select, căutat de „bombe” în ziua reţinerii lui Voicu


Raluca Stepanov


În timp ce, prin bunăvoinţa colegilor săi, senatorul Cătălin Voicu are toate şansele să ajungă după gratii, toţi ceilalţi învinuiţi în dosar, dar şi cei suspectaţi că ar fi ştiut despre «afacerile» puse la cale de demnitar continuă să fie audiaţi de procurorii anticorupţie.


Ieri, a dat cu subsemnatul la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Liviu Capotă, patronul restaurantului Select, din sectorul 1 al Capitalei, unde Voicu ar fi avut mai multe întâlniri atât cu afa ceriştii pentru care ar fi intervenit în dosare, cât şi cu magistraţii care l-ar fi ajutat să rezolve aceste cauze.


La audierea de ieri, Capotă ar fi „sugerat” chiar că serviciile secrete şi-ar fi recuperat tehnica de interceptare montată în localul său chiar pe 11 decembrie, ziua în care Cătălin Voicu a fost „săltat” de pe stradă şi dus la sediul DNA pentru primele audieri.


„E doar o supoziţie. Noi nu avem acces la dosar”


Prezent ieri la audierea patronului localului Select, Adrian Miclescu - avocatul judecătorului Florin Costiniu - a explicat pentru EVZ că Liviu Capotă a declarat că „pe data de 11,la prima oră a dimineţii, chiar când pe Voicu îl ridicau anchetatorii de pe stradă, s-a anunţat alarmă cu bombă la restaurant. În scurt timp, la faţa locului au venit mai multe echipaje, au verificat tot şi au plecat”.


„Asta a spus omul. Era o supoziţie de-a lui că au ridicat atunci tehnica. Dacă ea a fost montată legal, să facă dovada. Noi vorbim acum pe supoziţii. Nu am văzut nici dosarul, nu am avut acces la el. În presă au apărut doar elemente din dosar. Am solicitat un acces minim la el şi nu ni s-a acordat. Ni s-a răspuns că nu e momentul, nu e oportun”, a arătat Miclescu.


Acesta a lăsat să se înţeleagă că până nu i se vor pune la dispoziţie înregistrările integrale, în formă brută, nu poate spune dacă acestea sunt reale şi dacă-l pun într-o situaţie delicată pe magistratul apărat de el.


„Vrem acces la materialul brut. Şi atunci ne putem pronunţa: e vocea clientului meu, nu e, e greşită sau nu transcrierea. Noi aşteptăm să se facă justiţie procedurală, nu televizată. (...) În acest moment, domnul Costiniu nu are nicio interdicţie, la fel ca şi domnul Jipa. Judecă în continuare. (...) Până la apariţia acestor stenograme în presă, nu am ştiut situaţia pe care acestea o redau”, a conchis avocatul.






TERGIVERSARE. Dosarul penal al vicepreşedintelui organizaţiei de femei PSD aşteaptă de doi ani să ajungă în instanţă/Voicu a facut bani şi pe spinarea săracilor (ROMANIA LIBERA)


de ONDINE GHERGUT


Un alt dosar penal "rezolvat" de senatorul Voicu, potrivit înregistrărilor DNA, este cel al Ioanei Cristea, vicepreşedinte al organizaţiei de femei PSD. Cristea este acuzată de fraudarea unor fonduri destinate copiilor ce trăiesc în sărăcie extremă.


"Nu am ce să vă spun despre dosar, pentru că nu-l cunosc. Nu știu nici un Voicu, nu știu nimic despre stenograme, nu mă uit la televizor, pentru că am foarte multe dosare în lucru.“


Potrivit stenogramelor publicate de HotNews, Cătălin Voicu i-a spus senatorului Alexandru Mazăre: „(...) Păi, şefa, doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel. (...) Mulţi, dom'ne! I-am rezolvat pe toţi, dom'ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat la puşcărie...". Din pagina de internet a Judecătoriei Târgovişte am aflat că Ioana Cristea a obţinut nu mai puţin de 35 de amânări ale judecării dosarului penal, motiv pentru care acesta zace şi acum la prima instanţă de la Judecătoria Târgovişte. În acest dosar, Ioana Cristea este acuzată de „participaţie improprie la infracţiuni împotriva Comunităţii Europene, fals intelectual şi uz de fals", după cum apare în documentele DNA. Din probele administrate de procurori rezultă că, în 2004, Ioana Cristea era directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. Din această calitate a coordonat proiectul „Serviciu comunitar pentru familii aflate în dificultate" şi ar fi prezentat documente false în scopul justificării unor cheltuieli. Proiectul viza ajutorarea familiilor care trăiesc în sărăcie extremă şi a copiilor acestora. Bugetul Comunităţii Europene a fost prejudiciat cu 10.600 euro, iar cel al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu 5.570 euro. Sumele sunt derizorii, dacă le comparăm cu cele primite de Cătălin Voicu de la Costel Căşuneanu pentru câştigarea unui proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (260.000 de euro), aşa cum susţin procurorii anticorupţie. „Rămâne gravitatea gestului: banii erau destinaţi copiilor săraci", spun surse din cadrul CJ Dâmboviţa.


Ioana Cristea: „Nu eu am vrut amânări, ci avocaţii"


Doamna Ioana Cristea ne-a declarat că îl cunoaşte pe senatorul Cătălin Voicu şi susţine că a avut cu acesta „discuţii doar de natură politică, în cadrul partidului nostru". Domnia sa recunoaşte că are un dosar penal pe rolul instanţei Judecătoriei Târgovişte încă din octombrie 2007. „Nu este vina mea că de atunci se tot amână procesul, ca să-mi strice mie imaginea publică şi ca să-mi blocheze ascensiunea politică, să nu ocup nişte funcţii", susţine consilie-rul judeţean din Dâmboviţa. În faţa probelor de la instanţă (paginile de internet ale Judecătoriei Târgovişte), potrivit cărora amânările au fost cerute de inculpaţi, Ioana Cristea a schimbat macazul: „Nu eu am vrut amânări, ci pentru că aşa au cerut avocaţii. Nu uitaţi că sunt şase avocaţi, pentru că suntem şase inculpaţi, şi mai au şi ei alte procese. Şi a mai fost şi al patrulea expert. Amânările se cer pentru că situaţiile o cer". Doamna Cristea a refuzat să ne spună dacă a apelat la senatorul Voicu pentru a câştiga procesul.


Judecătorul Buzoianu: „Intenţiile magistratului se pot observa din motivele amânării"


Magistratul Irina Cristache, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Târgovişte, susţine că nu ne poate explica motivele pentru care dosarul Ioanei Cristea nu a trecut de prima instanţă în doi ani şi jumătate, deoarece s-au dat 35 de amânări. „Nu am ce să vă spun despre dosar, pentru că nu-l cunosc. Nu ştiu nici un Voicu, nu ştiu nimic despre stenograme, nu mă uit la televizor, pentru că am foarte multe dosare în lucru", ne-a declarat judecătorul Cristache.


Simona Buzoianu, pur-tă-toare de cuvânt la Curtea de Apel Ploieşti, pe raza căreia se află Judecătoria Târgovişte, ne-a declarat că, „ dacă există indiciile unor abateri disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii se poate autosesiza şi poate demara verificări. Se pot observa intenţiile magistra-tului din motivele pentru care dă amânările".






Cum au scos ofiţerii DNA din restaurant microfoanele care îl înregistrau pe Cătălin Voicu (GANDUL)


de Raul FLOREA


Senatorul Cătălin Voicu a fost şi ieri în centrul atenţiei. Avocaţii din dosar au dezvăluit că "deparazitarea" localului unde Voicu a fost înregistrat s-ar fi făcut sub pretexul unei alarme cu bombă. Tot ieri, parlamentarul a fost audiat la Comisia juridică şi au apărut noi stenograme


Restaurantul din Capitală unde Cătălin Voicu se întâlnea cu diverşi oameni de afaceri sau judecători era împânzit cu minimicrofoane, iar "deparazitarea" localului s-ar fi făcut sub pretexul unei alarme cu bombă, chiar în momentul în care senatorul PSD era ridicat de pe stradă, susţin avocaţii judecătorului Florin Costiniu, implicat în acest dosar. Avocatul Adrian Miclescu a arătat că nu poate considera coincidenţă faptul că, odată cu ridicarea senatorului PSD, Cătălin Voicu, de către ofiţerii anticorupţie pentru a fi dus la DNA, la restaurantul Select s-a anunţat o alarmă cu bombă, iar la local a sosit o echipă de intervenţie, "acesta fiind cel mai probabil momentul deparazitării localului". Întrebat care a fost temeiul plantării acestei tehnici, avocatul a precizat că "cel mai probabil s-a făcut pe baza unui mandat de siguranţă naţională, astfel că în local s-a montat tehnică".


"Odată deschisă cutia Pandorei, vor urma şi alţii după mine!". Acesta a fost mesajul pe care senatorul Cătălin Voicu l-a transmis după audierile din Comisia juridică, derulate sub forma unei pledoarii de douăzeci şi cinci de minute. "Mai aveau puţin şi mă scoteau din cetate sau să-mi pună pe toate gardurile chipul şi sub el preţul", şi-a început Voicu discursul, făcând o descriere a condiţiilor din sistemul penitenciar: "Pur şi sipmlu sunt pericol social dintr-odată. Pentru o presupusă faptă, respectiv 260.000 de euro. De ce nu mi se dă posibilitatea să mă judec ca orice cetăţean în libertate? De ce se vrea cu orice chip să fiu introdus aşa cum ştiţi că e în sistemul penitenciar şi condiţiile de acolo practic îţi decimează fiinţa umană. Sistemul penitenciar îl cunoaşteţi cu toţii şi aţi fost în el. Sunt condiţii de Evul Mediu. Nici nu mai ai identitate. Starea naturală este starea de libertate".


Pledoaria lui Cătălin Voicu, întreruptă doar de liberalul Ghişe şi de pedelistul Iulian Urban, s-a axat pe de o parte pe contestarea faptului că dosarul său nu cuprinde dovezi concrete, în afara înregistrărilor telefonice, iar pe de altă parte, pe ceea ce senatorul PSD numeşte un linşaj mediatic: "Pentru care motiv s-a aşteptat să treacă alegerile, pentru ce a trebuit trei luni de zile pentru a se da aceste interceptări? Cei mai expuşi sunt familia. Am doi copii mici şi doi părinţi foarte bătrâni şi foarte bolnavi care deja au o viaţă distrusă. Viaţa lor nu mai contează. Am doi copii care la şcoală sunt subiect de conversaţie zilnic, zilnic, zilnic, zilnic. Dorinţa mea este că, dacă am făcut ceva, să răspund în faţa legii".


De altfel, Voicu a sugerat că ar fi fost chiar ameninţat, refuzând însă să dea detalii în acest sens: "Mi s-a spus: «Ai grijă, băiatule, că dacă nu te cuminţeşti, ţi se poate întâmpla ceva şi înăuntru! Ştii bine ce e acolo!»"


Filosofia de viaţă a senatorului PSD


Tot ieri au fost făcute publice alte stenograme din dosarul Voicu, respectiv o conversaţie între acesta şi senatorul PSD Alexandru Mazăre. Dacă din punctul de vedere al faptei pentru care este acuzat stenogramele nu sunt relevante, ele arată însă o filosofie de viaţă proprie. În continuare, prezentăm câteva din "perlele" scăpate de senatorul Voicu.


• "Dacă mă duc acolo, în trei ani de zile pot face toată reţeaua în România. Acu', dacă pierdem alegerile, reţeaua e în funcţiune. Ai reţea, rezişti ca să facem gherilă urbană."


• "Un sistem, ca să-l încaleci, tre' să fii deasupra. Pentru că, din păcate, uneori aparenţele sunt mai mult decât realitatea. Iar eu dacă nu apar, măcar o dată, ştii cum, să apar în aparenţă şef, înţelegi, acolo..."


• "Ai înţeles, aşa am spart gheaţa o dată, pe urmă pot să nu mai fiu ministru deloc. Stau în umbră. Pun un băiat, cum ai zis tu... Şi mie mi-e foarte confortabil să am acolo un blat..."






Patronul restaurantului audiat la DNA (JURNALUL NATIONAL)


de Violeta Fotache


Liviu Capotă, patronul restaurantului în care senatorul Cătălin Voicu avea întâlniri de taină cu magistraţI şI politicieni, a fost audiat marţI de procurorii anticorupţie timp de mai multe ore.


În calitate de martor Liviu Capotă a povestit anchetatorilor amănunte despre întâlnirile parlamentarului. Potrivit unor surse judiciare, Liviu Capotă ar fi şI participat la unele discuţii ale senatorului. Martorul audiat ar fi spus ridicat semne de întrebare asupra unei alarme false cu bombă din 11 decembrie 2009, moment în care Liviu Capotă crede că ar fi fost curăţat restaurantul de aparatura de interceptare montată pentru monitorizarea clientului său.


Reamintim că senatorul Cătălin Voicu, potrivit DNA, îşI organiza întâlnirile în subsolul unui imobil şI în separeul unui restaurant "în condiţii de maximă confidenţialitate, în spaţiu cu acces restrictţionat şI riguros controlt pentru detectarea eventualelor mijloace de interceptare. Senatorul ar fi "instruit"îpersoanele care îl deserveau în ambele imobile, respectiv pe patron, şoferi, să nu furnizeze nici un fel de date referitoare la cei pe care-i convoca la întâlniri şi să se asigure că după ce plecau nu erau urmăriţi.






Radu Moraru: "Doi-trei judecători puteau să îngenuncheze România" (ADEVARUL)


Alina Vasile


Radu Moraru, moderatorul emisiunii "Naşul"


În cadrul emisiunii „Naşul” de la B1 TV, Radu Moraru a făcut o dezvăluire referitoare la scenariul urmărit de „reţeaua Voicu”.


„Se ştia că nu pot pune chiar şi preşedintele României, însă scenariul pe care îl urmărea era să se întârzie punerea noului Guvern, să se treacă în noul an, pentru că în momentul ăla nu se mai putea încheia nimic cu Fondul Monetar. România anul ăsta nu mai primea niciun ban şi atunci, nişte miliarde de euro, pregătite undeva, veneau şi inundau piaţa.


Bănci serioase aveau deja cotaţia pe anul ăsta la euro 5 lei. Şmecherii veneau cu banii în lei, îi aveau la 5,5 lei/euro. România - îngenuncheată. Deci ce n-a reuşit mărirea preţului la gaze, ce n-a reuşit aruncarea banilor pe fereastră, 2,7 miliarde de dolari ale lui Vosganian, negăsite , reuşea şmecheria asta, cu Curtea de Apel, adică doi-trei judecători puteau să îngenuncheze România”, a spus Moraru.


Dezvăluirea sa a plecat de la un alt scenariu, prezentat de jurnalista Andreea Pora, potrivit căreia, la o şedinţă de partid a venit Cătălin Voicu, între cele două tururi, „şi a zis «hai că vă aranjez eu cu judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti ca să accepte că au fost fraudulate alegerile». Că ăsta era scenariul.


A zis şi Voicu: «M-au săltat pe 11, când noi, PSD-ul, ne pregăteam să depunem la Curtea de Apel... ». Deci Voicu aranjase cu judecătorii să se dea soluţie favorabilă pentru constatarea fraudei în alegeri”, este informaţia dezvăluită de Andreea Pora.






EDITORIALUL EVZ: „Şi dacă Geoană era preşedinte?” (EV ZILEI) comentariu de Mircea Marian


Mircea Marian: „Istoria generalului Voicu, mafiotul obez cu privire porcină, vine la momentul oportun pentru cei care l-au votat pe preşedintele Băsescu.”


Mulţi erau cam turtiţi după alegeri, când au văzut cum se umple guvernul de personaje precum Oprea şi Udrea. Acum, toţi cei care au mers pe mâna lui Băsescu pot spune: vedeţi ce dezastru s-ar fi produs dacă Mircea Geoană era preşedinte, iar omul lui Vanghelie şi Hrebenciuc punea mâna pe Interne?


O perspectivă relativ corectă, chiar dacă Crin Antonescu se jură că Voicu nu ar fi fost ministru în cabinetul Johannis. Poate că Antonescu nu a aflat încă de relaţia dintre procurorul din Sibiu şi socrul lui Johannis... Eu cred însă că trebuie să trecem dincolo de istoria sterilă al lui „Şi dacă...”.


Este adevărat, în ultimii ani, istorici serioşi scot bani buni din cărţi în care discută ce s-ar fi întâmplat dacă, de exemplu, perşii i-ar fi bătut pe greci, la Salamina. Sau dacă Hitler n-ar fi făcut prostia de a-i lăsa pe englezi să evacueze plaja din Dunkerque. Dar acum, astfel de jocuri ale imaginaţiei nu ne ajută la nimic. Poate doar să-i facem pe alegătorii PSD să se simtă un pic vinovaţi.


Întrebarea corectă, la care ar trebui să găsim un răspuns, ar fi: „Cum reuşim să evităm ca un personaj ca generalul Voicu să ajungă vreodată să controleze justiţia din România?”. Publicul ar trebui să treacă dincolo de show-ul dezvăluirilor din dosarul DNA. În fond, chiar este o surpriză pentru dumneavoastră că Iliescu, Vanghelie şi Hrebenciuc au creat şi folosit personajul Cătălin Voicu?


Acum, presiunea ar trebui direcţionată către legiferarea unor mecanisme prin care să se evite ca clonele lui Voicu să mai cheme la ordin judecătorii de la Înalta Curte, să aibă oameni infiltraţi în serviciile secrete şi să dea indicaţii poliţiştilor. Prima instituţie care ar fi trebuit să reacţioneze era Consiliul Suprem al Magistraturii. Un membru al CSM şi doi judecători de la Înalta Curte erau prieteni de cârciumă cu Voicu.


Toţi justiţiabilii din această ţară au citit, probabil, stenograma în care judecătorul Costiniu spune că îi „tremură mâinile şi nervii” de supărare că omul de afaceri Căşuneanu a pierdut un proces, deşi el, Costiniu, a făcut „tot ce s-a putut”. Justiţiabilii au început deja să ceară recuzarea lui Costiniu, invocând lipsa de credibilitate. Dar CSM a reacţionat tardiv şi fără entuziasm, pornind abia acum mecanismele înţepenite ale inspecţiei judiciare.


Costiniu şi Jipa continuă să împartă dreptatea, deşi corect ar fi fost să fie deja suspendaţi. Nici Ministerul de Interne nu se grăbeşte să lămurească situaţia legăturilor lui Cătălin Voicu în interiorul acestei instituţii. Din interceptările Parchetului rezultă că Mihai Călinescu, adjunct al Inspectorului General al Poliţiei Române, îl ajuta pe Voicu să „instrumenteze” dosarul unui om de afaceri, Mihai Locic.


Cred că sunt vreo câteva mii de oameni care lucrează în MAI doar pentru a stârpi corupţia din interiorul instituţiei - DGA, DGIPI, departamentul de control - şi nimeni nu ne-a edificat care-i relaţia dintre Voicu şi poliţistul Călinescu. Sau cu Dan Bucur, comisar-şef şi director al Direcţiei de Investigare a Fraudelor, în subordinea căruia se afla poliţistul care se ocupa de dosarul Locic. Sau dacă este adevărat că omul lui Vanghelie, generalul Voicu, infiltrase vreo 30 de oameni în DGIPI. Într-o ţară normală, ministrul de interne ar fi anunţat o anchetă internă şi i-ar fi suspendat, până la clarificarea situaţiei, pe toţi colaboratorii lui Cătălin Voicu. Blaga nu a avut însă, până acum, nicio reacţie. Să nu lăsăm ca acest scandal de corupţie să rămână un simplu foc de artificii, un inutil exerciţiu de a blama nenăscutul regim Geoană. O săptămână de talk-show-uri aprinse, după care se va lăsa tăcerea.


Să nu se întâmple ca, în 2014, să votăm întrebându-ne: cine este candidatul în spatele căruia se ascunde un alt Cătălin Voicu? Sau poate că în umbra fiecărui candidat la funcţia de preşedinte al României se află un asemenea personaj?






Dimensiunea istorică a senatorului Cătălin Voicu (ROMANIA LIBERA) comentariu de LAURENTIU MIHU


Cătălin Voicu, reţeaua sa, discursurile, metodele şi nevoile pe care senatorul PSD le rezolva în subteran au conotaţii penale, dar şi o valoare istorică. Ele sunt proba continuităţii vechiului sistem la cel mai înalt nivel în statul de drept născut din resturile Ceauşeştilor. Cred că, după ce au lecturat zilele acestea interceptările din dosarul „Voicu" apărute în presă, pe mii de foşti activişti şi alţi paraziţi hrăniţi din seva roşie a „Epocii de Aur" i-a încercat un călduţ sentiment de nostalgie. Nostalgia acelor vremuri când, în toată ţara, prim-secretarul te rezolva la Bucureşti, securistul te „scotea" la miliţian, directorul de întreprindere te aranja la un tovarăş judecător, când şeful de aprozar îi rezolva şi el pe potentaţi cu tot ce se preta la oală. Codul eschivării în faţa legii era încifrat în codul relaţiilor, restul se pierdea în detalii. Iar la final se „dădea o masă", manevra tipică prin care se celebra victoria fărădelegii. Aveau şi acele timpuri hedonismul lor.


Acum, după 20 de ani, avem, în sfârşit, proba materială că lucurile stau la fel. Dialogurile Voicu-Căşuneanu, Voicu-Costiniu, Voicu-Mazăre, Costiniu-Căşuneanu arată că, de principiu, nimic nu s-a schimbat. Doar şpăgile şi personajele sunt altele, inşi din generaţia care la Revoluţie se învârteau între 20 şi 40 de ani; arivişti iţiţi din eşaloanele 2, 4 şi 5, o dată ce hăţurile statului au fost preluate strâns de garantul lor fidel din toţi aceşti ani, preşedintele Ion Iliescu. Îmi permit aici o speculaţie personală vizavi de domnul Iliescu: cred că dumnealui însuşi, în liniştea biroului de lucru îngrijit de doamna Nina, a încercat fiorul anilor de odinioară; sentimentul acela catifelat de admiraţie faţă de tinerii descurcăreţi ca senatorul Voicu şi familiaritate cu poza magistraţilor care se gudură, de genul Costiniu. Din acest punct de vedere, Ion Iliescu poate fi mândru. Idealurile pe care le-a servit în tinereţe sunt vii şi azi. Apoi, Ion Iliescu se poate simţi răzbunat, deşi Ceauşescu n-a mai apucat să vadă cu ochii lui adevărul adevărat: gurul actualei stângi româneşti nu a întinat nici un ideal, ci, din contră, mandatele sale la Cotroceni le-au consolidat. Iar astăzi culegem roadele „sărăciei şi cinstei" iliesciene sub forma robelor făcute preş sau a garanţiilor primite de Căşuneanu în apropierea Sfintei Parascheva.


Şi, pentru ca sarea să nu lipsească din bucate, Ion Iliescu intră în hora declanşată de interceptările „Voicu" lansând ghiuleaua dogmatismului relativist. Schijele obuzului său ar trebui să perforeze credibilitatea procurorilor şi să-i martirizeze pe Voicu şi amicii săi interceptaţi de DNA. În primul rând, crede Ion Iliescu, apariţia în presă a interceptărilor „e o diversiune pentru a sustrage atenţia de la problemele reale". Posibil, dar din perspectiva „Voicu". Altfel, rămân stimabile „diversiunile" care ne înfăţişează cum se corupe la nivel înalt. Apoi, continua luni fostul şef de stat, „astea nu sunt stenograme, ci nişte înregistrări cum făcea Securitatea pe vremuri, când băga microfoane sub masă la restaurant. Asta e prima porcărie, pe care nimeni nu o semnalează, datoria noastră asta e. De ce se mai practică această porcărie securistică, cine o comandă şi cine o foloseşte?". Prin aceste intervenţii, Iliescu însuşi ne spune franc că el a rămas acelaşi, din vremea în care basca se plimba ca moaştele pe capetele activiştilor, iar sistemul moştenit nu trebuie reformat. Acum, dacă senatorul Voicu şi interlocutorii săi de cafele interceptate vor mai multe de la Ion Iliescu, chiar că sunt deplasaţi.






Justiţia şi mafia duioasă (GANDUL) comentariu de Rodica CIOBANU


Dacă organele ar aduna, într-un volum, stenogramele interceptărilor la nivel înalt, care apar, în foileton, pe site-uri, ar scoate un bestseller. Plăcerea de a trage cu urechea, accesul la cele mai murdare secrete, pătrunderea în intimitatea relaţiilor de tip mafiot, date cu odicolon politic, ar fi, astfel, asigurate unui public foarte larg, care, în fine, ar avea o frescă vie şi completă a invincibilei corupţii româneşti. Transcrierile convorbirilor senatorului PSD Cătălin Voicu cu clienţii săi din lumea afacerilor şi justiţiei sunt de-a dreptul fascinante. Au poveşti înduioşătoare create în limbaj codificat, personaje bine conturate, umor involuntar, acţiune cu suspans şi triunghiuri de interese, ai căror protagonişti comunică prin formule reverenţios-afectuoase.


Toate discuţiile încep cu "Să trăiţi!" domnu' preşedinte, domnu'general, excelenţă, în funcţie de interlocutor, şi se sfârşesc cu "V-am pupat!", "Să vă dea Dumnezeu sănătate!" ori chiar "Sărut-mâna!" (judecătorul Florin Costiniu). Pe parcurs, vorbitorii îşi declară, reciproc, respectul, dragostea şi sprijinul, se jură pe familie că fac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi servi cauza, îşi calmează unul altuia neliniştile, se avertizează, pun suflet în relaţie, ca nişte camarazi de război, care împart aceeaşi tranşee sub tirul "Duşmanului care ascultă".


Mita este şi ea disimulată, după spusele procurorilor, într-o poveste patetică: senatorul Voicu nu cere bani pentru sine, de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, ci pentru un "fin", care are un necaz ("A venit cu nevastă-sa azi noapte la mine, plângeau.."), iar, a doua oară, are el însuşi nevoie "cu titlu de împrumut" , de 200 000 de euro, fiindcă l-a "fentat" un coleg, pentru care "ar fi sărit şi-n foc". Căşuneanu trimite banii "fără problemă" şi Voicu e plin de gratitudine: "Vă asigur de prietenia mea veşnică şi, de câte ori o să bag cheia într-o anumită uşă, eu şi familia mea o să ne gândim la dumneavoastră". Căşuneanu apare drept binefăcător şi, poate de aceea, Sfânta Parascheva nu rămâne indiferentă. Chiar de ziua Preacuvioasei, va primi o veste bună, îi promite Voicu, după ce ia legătura cu judecătorul Costiniu. "Sfânta Parascheva vă iubeşte!", exclamă senatorul, iar, peste două zile, constată că aceasta "a îndepărtat răul". Şi mai implicat emoţional se arată judecătorul Costiniu, care îi spune lui Căşuneanu că e gata să facă "atac cerebral", după ce a aflat verdictul în dosarul acestuia.


Este o mafie mioritică, duioasă, imaginativă şi vorbăreaţă, atât de departe de răceala, duritatea şi sobrietatea, atribuită, în general, acestui tip de relaţie, încât pare aproape inofensivă. Ar fi o concluzie nefericită, fiindcă, exact la fel ca celelalte, sapă la temelia instituţiilor statului şi viciază orice atinge. Justiţia românească - domeniul unde se dau şi se primesc cele mai mari şpăgi, conform statisticilor DNA - este calamitată mai rău decât lumea politică şi PSD, după publicarea stenogramelor în cazul Voicu. Senatorul s-a autosuspendat din partid şi va rămâne, probabil, fără imunitatea parlamentară, putând ajunge în arest, dacă judecătorii dau curs solicitării DNA şi emit mandatul. Dar judecătorul Costiniu este, în continuare, în sistem, deşi este cercetat de DNA şi în ancheta disciplinară a CSM.


Legea nu permite suspendarea lui până la aflarea verdictului CSM - pe care, dacă îi este defavorabil, îl poate contesta -, aşa că intră, fără probleme, în sala de judecată şi îşi păstrează funcţia de preşedinte al secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu dă semne că s-ar retrage de bunăvoie. Cum nu mai este un cetăţean deasupra oricărei bănuieli, ba, dimpotrivă, unul care se jură pe propria-i nepoţică de patru ani că a făcut "tot ce-i omeneşte posibil" pentru a interveni într-un dosar, el n-ar mai trebui să calce în instanţă, până la lămurirea situaţiei. Dacă CSM nu se va mişca rapid şi nu va recomanda suspendarea lui, judecătorul Costiniu va ucide duios, cu fiecare zi petrecută la birou, ideea de dreptate. Iar de pe 10 decembrie 2009, când a început urmărirea penală, şi până acum, a trecut prea mult timp.






De ce mă bucură cazul Cătălin Voicu (ROMANIA LIBERA) comentariu de CRISTIAN GHINEA


De acord, stenogramele convorbirilor senatorului Voicu arată o Românie jegoasă şi coruptă până în fundul oaselor. Dar nu voi repeta aici indignările legitime scrise înaintea mea de atâţia alţi editorialişti. Cristian Tudor Popescu spune resemnat că stenogramele îi arată că statul român a încetat să mai existe. Este exact pe dos: întreg acest caz arată că statul român începe să funcţioneze şi să elimine microbii. Aducerea la lumină a acestor convorbiri nu înseamnă că problema a apărut acum, ci că acum a devenit vizibilă pentru publicul larg. Aşa cum lumina şi curăţenia combat cel mai bine gândacii de bucătărie, la fel vom scăpa de corupţi făcând lumină asupra lor.


Simpla transparentizare a acestor practici e un fapt pozitiv. Dar mai am şi altele. În primul rând, reacţia promptă a Parlamentului. Să comparăm cu nesfârşitele maimuţăreli din cazul Adrian Năstase, protejat şi acum de parlamentari. Apoi, chiar PSD în sine a avut o reacţie de partid normal. Victor Ponta a spus imediat după ce a aflat de cererea de arestare că justiţia trebuie să-şi facă treaba şi nu are nimic de adăugat. Nimic din veşnicele lamentări paranoide ale partidelor, nimic despre statul poliţienesc, iar obsesia cu „DNA-ul lui Băsescu" a fost vânturată doar anemic (şi doar de către tipi ei înşişi dubioşi).


Imediat după ce au apărut stenogramele, Voicu a fost exclus din PSD. E drept că face parte din gaşca lu Vanghelie, o gaşcă cu care Ponta se războia pe când nu era preşedinte al partidului. Dar tot nu e puţin lucru. Am fost mirat mereu de capacitatea oamenilor din partide de a se apăra unii pe alţii de instituţiile statului, chiar şi atunci când în particular îţi recunoşteau că cel acuzat este o mizerie umană. Dar aveau această idee că partidul e un club închis şi datoria principală a membrilor este să se protejeze unii pe alţii. Rămâne acum ca Ponta să fie la fel de prompt şi în cazul altora din PSD, în primul rând, Năstase. Mircea Geoană a ratat şansa de a lăsa DNA să-i facă curăţenie în partid. Poate Victor Ponta învaţă lecţia şi nu pierde ocazia.


Un alt semn bun: comparaţi cazul Voicu cu caltaboşii lui Remeş. PNL a făcut atunci front comun şi l-a protejat pe fostul ministru, scos din guvern cu mare greutate, de parcă rămânea România fără politici agricole fără o aşa somitate intelectuală ca Remeş. În treacăt fie spus, aşa a ajuns Dacian Cioloş ministru şi s-a lansat într-o carieră care l-a adus acum în Comisia Europeană. Ca să vezi ce efecte neaşteptate pot să apară.


În cazul Remeş mare parte din presă s-a isterizat atunci împotriva lui Băsescu şi dezbaterea principală nu a fost despre caltaboşii ministrului, ci cum de a pus TVR mâna pe înregistrări. Preocuparea principală a politrucului Alexandru Sassu (care tot şef la TVR e şi acum, curat dictatură băsesciană!) a fost atunci nu să dea prime jurnaliştilor care aveau exclusivitatea, ci să ancheteze scurgerea de informaţii. Deci avem un şef de organ de presă preocupat nu să apere sursele, ci să le pună pe masa politicienilor deranjaţi.


Acum, peisajul pare a fi ceva mai diferit. Reacţia de repulsie faţă de stenograme a fost aproape unanimă. Până şi oamenii cu priviri fixe şi laptopuri mai deştepte decât ei de la Antena 3 au lăsat-o mai moale cu lupta cu dictatura. Au avut obiecţii faţă de scurgerea de informaţii, dar aceasta e o preocupare legitimă, câtă vreme tema principală rămâne conţinutul dezvăluirilor.


Apoi, spre deosebire de alte dăţi, când a băgat capul în nisip, CSM s-a autosesizat şi va începe o anchetă împotriva judecătorului Costiniu, mare ştab pe la Curtea Supremă înregistrat când îi cerea scuze lui Căşuneanu pentru că nu a putut face mai mult. De ce nu a putut face mai mult? Cică opinia publică stătea cu ochii pe caz, din cauză de „mediatizare". Ceea ce iar este un lucru pozitiv. Înţeleg că prezumţia „de normalitate" a lui Costiniu era că poţi să mânăreşti verdictele, dar în acel caz presa enervantă a stat cu ochii pe ei şi le-a stricat învârtelile. Perfect, zic eu. Cu cât mai multe cazuri de acest gen, cu atât mai bine. Revenind la CSM, nu ni s-a mai servit veşnica placă cu dosarul în curs de cercetare. Nu e nevoie ca judecătorul Costiniu să fie condamnat pentru corupţie pentru ca CSM să-l dea afară din magistratură: a încălcat cam toate principiile de bună practică numai în acea convorbire telefonică. Doar existenţa convorbirii e un caz grav, dar mai şi recunoaşte că a încercat presiuni. Ironică şi dezvăluirea HotNews: Costiniu a scris la viaţa sa manuale despre comportamentul etic al judecătorilor. Magistraţii sunt confruntaţi mereu cu dilema: sunt cinstit, trăiesc din salariu, rezist la presiuni sau răspund la telefoane şi ajung mare ştab? Mulţi cedează. Dar iată că mai apare ceva în ecuaţie: poate ajungi mare ştab, dar se poate termina şi cu puşcărie.


În fine, linia de apărare a lui Voicu a fost nu doar ridicolă, dar şi ridiculizată de aproape toată lumea. Aveam discuţii politice, zice respectivul. Cum ar veni, dacă doi politicieni discută să corupă judecători şi să cumpere procese, se cheamă că au o dezbatere politică şi se bucură de libera exprimare, nu? Ei bine: nu. Poate aşa află şi politicienii că nu e în regulă să ai discuţii de acest gen, că în toate ţările normale la cap se cheamă conspiraţie pentru încălcarea legii şi se face puşcărie pentru asta. Chiar dacă nu ai apucat să şi pui în practică. Nu mă îndoiesc că vor mai face aşa ceva, dar situaţia ideală pentru noi e să ajungă ca mafioţii americani care se ştiu urmăriţi de FBI: nu au decât să „dezbată" noaptea prin parcuri. Chiar şi atunci cu frica să nu aibă celălalt microfoane. Se numeşte dictatura legii şi e foarte legitimă.


Ca să rezum: presa, partidele, Parlamentul, CSM au avut de data asta reacţii mai normale decât la precedentele scandaluri cu corupţi interceptaţi. Învăţăm, progresăm. România jegoasă dă semne că nu e nici profundă, nici permanentă. E de bine.






PNL










ACTUALITATE POLITICA






Raport CE: România: şase luni fără reforme (JURNALUL NATIONAL)


Justiţia din România a fost din nou criticată de Comisia Europeană


Comisia Europeană a dat publicităţii ieri raportul interimar pentru România şi Bulgaria. În document se arată că ţara noastră nu a reuşit să menţină ritmul reformelor în justiţie în ultimele şase luni şi nici să aplice măsuri eficiente în lupta anticorupţie.


de Anca Aldea


"România nu a reuşit să menţină ritmul reformelor pe care îl stabilise până la jumătatea anului 2009. Reforma judiciară a înregistrat rezultate modeste, iar în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane din sistemul judiciar nu s-a observat nici o îmbunătăţire efectivă, capacitatea sistemului judiciar fiind în continuare pusă la încercare printr-o pierdere netă de personal", se precizează în raportul interimar. Comisia Europeană apreciază măsurile lansate în România pentru îmbunătăţirea procedurilor judecătoreşti - repartizarea volumului de muncă şi transferarea sarcinilor administrative către funcţionari -, dar CE aşteaptă în continuare rezultatele concrete ale acestor măsuri. Ţării noastre i se reproşează în special întârzierile în adoptarea celor două Coduri - Penal şi de Procedură Penală.


Comisia apreciază activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), instanţele confirmând două constatări privind averi nejustificate şi dispunând confiscarea unor bunuri importante, se arată în raportul citat de Mediafax. Potrivit documentului, "în instanţă, ANI a apărat, în mod consecvent, constatările sale cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese".


Comisia Europeană apreciază că ANI ar putea deveni complet operaţională după implementarea, în 2010, a sistemului informatic de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese. În ceea ce priveşte transparenţa agenţiei, CE aminteşte, în documentul dat ieri publicităţii, că ANI emite comunicate de presă pentru a face cunoscute constatările şi rezultatele acţiunilor sale şi cooperează cu două ONG-uri pentru "sensibilizarea opiniei publice şi a elaborării activităţilor de prevenire".


În ciuda aprecierilor pozitive la adresa ANI, CE consideră că organul de control al acestei agenţii (Consiliului Naţional de Integritate) nu şi-a exercitat rolul în mod eficient.


REZULTATE PARŢIALE


În ceea ce priveşte lupta anticorupţie, rezultate sunt înregistrate doar la nivel regional unde se aplică strategii locale de combatere a corupţiei, căci în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt se înregistrează întârzieri mari. "Strategiile locale, pregătite de parchetele judeţene, par a da rezultate, înregistrându-se o creştere a numărului de trimiteri în judecată şi a anchetelor iniţiate ex-officio", se arată în raportul de ieri.


Membrii comisiei au apreciat faptul că, pentru prima dată, bugetul Ministerului Public prevede crearea unui fond pentru efectuarea de operaţiuni sub acoperire de către parchetele judeţene, precum şi cooperarea de succes, în anumite cazuri, între procurori şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului de Interne.


Bulgarii, scuturaţi bine


Raportul interimar al Comisiei Europene arată că, în ultimele şase luni, Bulgaria a lansat iniţiative importante de reformare a sistemului judiciar şi înregistrează rezultate mediocre în rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi crimă organizată. CE apreciază că, în domeniul reformei judiciare, Bulgaria intenţionează să aducă îmbunătăţiri Codului de Procedură Penală, pentru a reduce durata şi a spori eficacitatea investigaţiilor şi procedurilor judiciare. În ultimele şase luni, au fost iniţiate numeroase proceduri disciplinare împotriva magistraţilor.


Monitorizarea practicii judiciare a fost extinsă la mai multe cazuri la nivel înalt, deşi continuă să se înregistreze întârzieri abuzive în mai multe cazuri importante. În ceea ce priveşte lupta anticorupţie şi crima organizată, CE susţine că s-au înregistrat întârzieri în cazuri importante. Astfel, de la jumătatea lui 2009, nu s-a pronunţat nici o condamnare într-un caz la nivel înalt.






RAPORT. Comisia Europeană apreciază activitatea DNA şi ANI/Instanţele româneşti, criticate la Bruxelles (ROMANIA LIBERA)


Raportul Comisiei despre Bulgaria conţine mai multe aprecieri pozitive decât cel despre România.


România nu a reuşit să menţină dinamismul reformei pe care îl obţinuse până la jumătatea anului 2009, iar rezultatele în privinţa măsurilor care trebuiau luate în domeniul justiţiei sunt limitate.


Raportul bianual al Comisiei Europene în legătură cu progresele României în justiţie, făcut public ieri la Bruxelles, pune din nou în lumină nerealizările Bucureştiului. Oficialii CE consideră că „ultima perioadă electorală a dus la amânarea dezbaterilor parlamentare privind proiectele de Coduri de Procedură Civilă şi Penală, adoptarea acestora reprezentând următoarea etapă vitală în procesul de reformă". De dimensiuni foarte mici (7 pagini) şi neconţinând nici un fel de anexe tehnice, raportul este unul pur informativ şi nu face nici un fel de recomandări, acestea fiind întotdeauna formulate în concluziile raportului din vară. În vreme ce constată încă din start stagnarea reformelor din justiţie, raportul laudă insistent activitatea DNA şi pe cea a Agenţiei Naţionale de Integritate, ale căror rezultate „au fost consolidate şi extinse". Întrebat cum explică această contradicţie - absenţa progresului, dar bune rezultate ale celor două agenţii destinate combaterii corupţiei -, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că acolo unde se subliniază absenţa progreselor se are în vedere activitatea tribunalelor, care „nu au condamnat din vara anului 2009 încoace nici un înalt funcţionar".


„Ar trebui ca arestările şi inculpările să fie urmate de condamnări", a spus Mark Gray. „Sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare, ca în cazurile precedente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancţiunile sunt suspendate", continuă criticile CE la adresa instanţelor de judecată. De asemenea, raportul atrage atenţia asupra blocajului instituit de sesizările de neconstituţionalitate în cazul derulării unui proces. „În toate cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de nivel înalt s-au ridicat cel puţin o dată excepţii de neconstituţionalitate", subliniază specialiştii de la Comisia Europeană.


Raportul Comisiei despre Bulgaria conţine mai multe aprecieri pozitive decât cel despre România, însă, aşa cum subliniază un diplomat român de la Bruxelles care urmăreşte îndeaproape felul în care Comisia monitorizează România şi Bulgaria, remarcele pozitive făcute în cazul Bulgariei trebuie văzute în lumina faptului că Bulgaria are de făcut mult mai mult decât România. „Pe lângă probleme cu restructurarea justiţiei similare cu cele din România, Bulgaria mai are de făcut şi dovada unor progrese în domeniul combaterii criminalităţii organizate", au mai spus sursele citate.


Astfel, deşi în cazul ambelor ţări se subliniază faptul că „jurisprudenţa în procesele de înaltă corupţie a rămas inconsecventă şi nedisuasivă", în raportul despre Bulgaria se subliniază că „un asasinat în plină stradă a avut însă loc în ianuarie 2010".






Raportul Comisiei Europene, judecat pe holurile de tribunal: „Justiţia e o loterie” (GANDUL)


de Gabriela ŞTEFAN


COMISIA EUROPEANĂ PREZINTĂ RAPORTUL INTERMEDIAR PE JUSTIŢIE. VEZI AICI ÎN TIMP REAL CE CRITICI DAR ŞI CE LAUDE ADUC COMISARII EUROPENI BUCUREŞTIULUI


Comisia Europeană(CE) a făcut public, ieri, Raportul intermediar privind Justiţia din România. Textul spune că nu am reuşit să menţinem ritmul reformelor, dar ministrul Predoiu a înţeles exact opusul. Cetăţenii care au procese au aceeaşi părere ca şi CE, neîmpărtăşind optimismul ministrului Justiţiei.


Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a susţinut, ieri, o declaraţie de presă pe tema Raportului intermediar pe Justiţie cu puţin înainte ca agenţiile de ştiri şi televiziunile să prezinte textul oficial al CE. În mod surprinzător, ministrul a înţeles un pic cam invers textul şi l-a interpretat într-o manieră proprie.


"Principala semnificaţie pozitivă a acestui raport este că am reuşit să păstrăm cursul reformelor şi am depăşit faza angajamentelor. Am reuşit să păstrăm drumul drept, în pofida unui an 2009 complex din punct de vedere politic şi economic"- aşa şi-a început declaraţia de presă ministrul Predoiu. După doar câteva minute, de la Bruxelles am auzit ceva total diferit. Redăm în continuare principalele critici aduse de CE sistemului judiciar din România.


• "România nu a reuşit să menţină ritmul reformelor pe care îl stabilise până la jumătatea anului 2009. Reforma judiciară a înregistrat rezultate modeste, iar în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane din sistemul judiciar nu s-a observat nicio îmbunătăţire efectivă, capacitatea sistemului judiciar fiind în continuare pusă la încercare printr-o pierdere netă de personal".


• "România continuă să adopte măsuri menite să amelioreze consecvenţa jurisprudenţei, dar încă nu s-a procedat la publicarea generală şi permanentă a tuturor hotărârilor judecătoreşti. În schimb, au fost lansate alte iniţiative menite să sporească eficienţa procedurilor judecătoreşti printr-o mai bună repartizare a volumului de muncă al judecătorilor şi prin transferarea sarcinilor administrative funcţionarilor din sistemul judiciar, deşi deocamdată nu s-au înregistrat rezultate concrete în acest sens".


• "Întârzieri continue legate de judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, la care se adaugă inconsecvenţa şi clemenţa de care dau dovadă instanţele în ceea ce priveşte sancţiunile impuse. Acestea reprezintă în continuare provocări majore pentru România".


• "Sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare şi nedisuasive, ca în perioadele precedente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancţiunile sunt suspendate".


DNA şi ANI, vedetele raportului


Raportul CE subliniază şi progresele făcute de sistemul judiciar românesc în ultimele şase luni, cele mai importante fiind:


• "Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a menţinut rezultatele bune în ceea ce priveşte anchetele imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt".


• "Strategiile locale de combatere a corupţiei, pregătite de parchetele judeţene, par a da rezultate, înregistrându-se o creştere a numărului de trimiteri în judecată şi a anchetelor iniţiate ex-officio".


• Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a continuat rezultatele încurajatoare şi în a doua parte a anului 2009, apărându-şi consecvent, în instanţele de judecată, constatările. Totodată, ANI a trimis numeroase cazuri procurorilor şi altor autorităţi abilitate, în vederea începerii urmăririi penale sau aplicării unor sancţiuni.


"Justiţia la noi este o loterie"


Vestea raportului Comisiei Europene privind Justiţia din România nu ajunsese printre cetăţenii care aveau proces în desfăşurare la Judecătoria Sectorului 1. Totuşi, o părere bine formată avea fiecare în legătură cu actul de justiţie de la noi din ţară. "Justiţia la noi este o loterie", a dat verdictul un bărbat care de un an şi jumătate se judeca pentru nişte terenuri.


"De atunci şi până acum valoarea terenurilor a scăzut substanţial. Nici nu ştiu de ce mă mai judec. Poţi avea dreptatea de partea ta 100%, toate actele doveditoare la dosar, nu ai cum să ştii care va fi rezultatul. Nu ai parte decât de amânări şi tergiversări. Capeţi impresia că la noi scopul nu este să se facă dreptate, ci să te amâne la nesfârşit până renunţi la proces şi la orice pretenţie", a mai spus acesta, adăugând că tribunalul trebuie evitat şi nu căutat. Corupţia este motivul pentru care o altă femeie aflată la judecată îşi pierduse încrederea în Justiţie.


"Fiul meu a fost lovit de o maşină de poliţie pe trecerea de pietoni. Comisia de expertiză a ajuns la concluzia că tot fiul meu este de vină, pentru că maşina poliţiei avea semnalele luminoase puse în funcţiune. Însă era în timpul zilei şi pur şi simplu nu le-a văzut. Semnale acustice nu avea", povesteşte femeia care este convinsă că poliţistul în cauză s-a înţeles cu comisia de expertiză.


Singura persoană care a plecat satisfăcută de la Judecătorie a fost o femeie care tocmai obţinuse divorţul.






Dosarul „Romsilva“ îngrijorează UE (ADEVARUL)


Deputatul PSD Ion Dumitru a fost achitat definitiv, în septembrie 2009, de instanţa supremă


Raportul interimar al Comisiei Europene privind justiţia din România, dat publicităţii ieri, apreciază că reforma în sistemul judiciar bate pasul pe loc.


Oficialii CE reamintesc rezultatele bune ale DNA, dar sancţionează tergiversarea marilor dosare de corupţie şi finalizarea unor cauze prin achitări controversate. În acest sens, Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea cu privire la achitarea deputatului PSD Ion Dumitru în dosarul „Romsilva", în care parlamentarul a fost acuzat de crearea unui prejudiciu în dauna statului român de peste trei milioane de euro. CE consideră că acest caz ar putea crea un precedent periculos.


„Definirea sferei fondurilor publice într-un caz la nivel înalt, cu privire la presupusul abuz în serviciu şi încălcarea legii privind achiziţiile publice într-o societate de stat cauzează îngrijorare cu privire la acţiunile juridice iniţiate într-o serie de cazuri similare de fapte presupuse de corupţie la nivel înalt, care sunt în curs de anchetare sau care au ajuns în instanţă", se arată în raportul Uniniunii Europene.


Pedepse prea blânde


O altă concluzie a raportului CE este că pedepsele aplicate în România pentru corupţie sunt extreme de blânde: „Sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare şi nedisuasive, ca în perioadele precedente: în jumătate dintre hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi dintre acestea sancţiunile sunt suspendate".


Şi numeroasele excepţii de neconstituţionalitate ridicate în cauzele de corupţie sunt criticate de UE: „În cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de la nivel înalt, s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate."


Oficialii Comisiei Europene au precizat, ieri, că CE nu poate stabili o dată la care ar putea fi ridicată monitorizarea impusă României.






Ridicarea monitorizării CE nu se vede la orizont (EV ZILEI)


Raportul Comisiei Europene pe justiţie observă că, în ultimul an, România nu a menţinut ritmul reformei, înregistrând doar rezultate limitate.


Oficialii de la Bruxelles şi Bucureşti au evitat să avanseze o dată pentru ridicarea monitorizării Comisiei Europene (CE) pe justiţie. Există motive de precauţie.


Raportul intermediar al CE, publicat ieri, remarcă lipsa de progrese a reformei în justiţie şi sancţiunile prea uşoare date de instanţe în cazurile de corupţie la nivel înalt. Evaluarea completă a progreselor, concluziile şi recomandările politice vor fi incluse abia în raportul din vară.


Principala observaţie a documentului tehnic prezentat ieri e că „România nu a fost în măsură să menţină dinamismul reformei pe care îl obţinuse până la jumătatea lui 2009”. „Ultima perioadă electorală a dus la amânarea dezbaterii parlamentare privind proiectele de Coduri de Procedură Civilă şi Penală, adoptarea acestora reprezentând următoarea etapă vitală în procesul de reformă”, observă Comisia.


Sentinţe prea uşoare


Raportul oferă note bune ANI şi DNA şi observă, totodată, că rezultatele procurorilor „încep să se regăsească şi la nivelul instanţelor, numărul total al condamnărilor definitive crescând cu o treime în 2009 comparativ cu 2008”.


Se observă totuşi că sancţiunile în cazurile de corupţie la nivel înalt „par în continuare prea uşoare şi nedisuasive”. În context, documentul oferă exemplul dosarului „Romsilva”, în care învinuiţii au fost achitaţi definitiv, şi exprimă îngrijorarea Comisiei privind acţiunile juridice iniţiate într-o serie de cazuri similare.


Raportul insistă şi pe problema resurselor umane în sistem. „Creşterea de două ori mai mare a numărului de pensionări în rândul magistraţilor în 2009 a compensat numărul mare de recrutări şi a produs un sold negativ semnificativ la nivel de personal. (...) Protestele judiciare din septembrie au acutizat întârzierile şi se consideră că au contribuit la creşterea semnificativă a numărului de cazuri pendinte”.


Cazul „Voicu”, analizat la vară


Guvernul de la Bucureşti şi-a propus, ca şi în 2009, să obţină ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Perspectiva unui succes nu e însă clară.


Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat ieri că Bruxelles- ul nu poate stabili o dată pentru ridicarea monitorizării şi a subliniat că aceasta depinde de îndeplinirea obiectivelor asumate de România. Poziţia precaută este împărtăşită de consilierul prezidenţial pe afaceri europene Leonard Orban. „Sper ca Mecanismul să fie finalizat, dar nu vreau să ofer un orizont de timp”, a spus Orban.


Întrebat dacă dosarul „Cătălin Voicu” va intra în atenţia Comisiei pentru raportul din vară, fostul comisar UE a declarat: „În mod sigur, cazul va fi analizat odată cu toate implicaţiile de rigoare pentru instituţiile statului”.






Judecătorii-turnători împart dreptatea (EV ZILEI)


Trei magistraţi sunt încă activi, deşi au primit sentinţă definitivă şi irevocabilă de poliţie politică. Restul de şapte s-au pensionat după deconspirare, dar numărul turnătorilor ar putea creşte.


Trei judecători din România continuă să se afle în activitate, deşi au primit sentinţe definitive şi irevocabile că au făcut poliţie politică înainte de 1989. Au făcut fals în declaraţii Situaţia lor conţine inclusiv o componentă penală pentru că toţi au dat declaraţii pe propria răspundere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că sunt imaculaţi.


În ianuarie 2009, alţi doi judecători au primit verdict de poliţie politică. Unul este Dan Mircea Tăbâltoc de la Curtea de Apel Iaşi, celălalt - Ioan Cozilec, judecător- delegat pe lângă Penitenciarul Timiş. Tăbâltoc a lucrat în Securitate, iar Cozilec a fost colaborator. Alături de Sergiu Lupaşcu de la Judecătoria Bacău, cei trei sunt activi.


În total, zece magistraţi din România au sentinţe definitive de poliţie politică, dar şapte dintre ei s-au pensionat. Numărul total ar putea fi însă mult mai mare pentru că pe rol mai sunt dosare în care instanţele trebuie să confirme verdictul avansat de CNSAS.


TĂBÂLTOC. Judecătorul de la Curtea de Apel Iaşi a fugit de fotoreporter şi nu a vrut să răspundă la nicio întrebare


Placa veche: „Mi-am apărat ţara”


Cei zece fac parte dintr-un lot de 29 de magistraţi deconspiraţi în 2008 pentru legături „neortodoxe” cu Securitatea. În două situaţii instanţele au respins verdictul CNSAS.


Tăbâltoc a refuzat să facă vreo declaraţie referitoare la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în timp ce Lucian Cristea spune: „Eu am recunoscut că am fost ofiţer în rezervă, dar nu am încălcat drepturile omului. Ca şi acum, în cazul SRI, Securitatea avea atribuţii legate de corupţie şi terorism, plus că în zona mea exista specificul muncii legate de situaţia Ardealului”.


La rândul ei, Adriana Jeni Ispas susţine şi acum că decizia nu a fost corectă: „Ceea ce a figurat în dosarul meu nu a atestat calitatea de colaborator şi îmi menţin punctul de vedere”.


Trei exemple de turnătorii


Conform sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, Lucian Cristea a fost recrutat în 1982 pentru a supraveghea informativ Colegiul de Avocaţi din Cluj, având numele conspirativ „Puiu”. El şi-a turnat colegii care aveau „manifestări şi atitudini contrare regimului de partid şi statului, care şi-au exprimat convingeri de a părăsi ţara şi a lucra în străinătate, care au denigrat aspecte de îngrădire a informaţiilor din partea instituţiilor comuniste”. Instanţa a decis că Lucian Cristea a pus în pericol viaţa şi sănătatea celor turnaţi şi l-a declarat colaborator al Securităţii.


Alt caz: judecătorul Florian Murg de la Oradea a avut ştate vechi de colaborare. În 1967 el a semnat angajament pentru „încadrarea informativă” a persoanelor arestate în Deva, apoi în 1986 a mai semnat unul. În prima calitate a scris despre doi deţinuţi că au înclinaţii „filo-americane”.


La rândul său, procurorul Teodor Bostan a semnat angajament în 1976, pe vremea când era pedagog, pentru a asculta şi pârî ce vorbeau cadrele didactice şi elevii din cadrul Şcolii Profesionale din Buhuşi.


În una dintre note, ofiţerul de Securitate care îl avea în grijă a scris despre Bostan: „Mi-a relatat că de la ultima noastră întâlnire a observat că unele persoane pe care nu le-a putut identifica, în anumite împrejurări (autogară, restaurant, pe stradă) fac comentarii negative pe marginea unor hotărâri ale partidului şi statului nostru şi în mod deosebit pe marginea hotărârii privind desfiinţarea impozitului pe salariu”.


Una dintre explicaţiile corupţiei din Justiţie


În lipsa unei legi a lustraţiei în România, foştii colaboratori ai Securităţii suportă o singură pedeapsă: nu mai pot ocupa funcţii de conducere. Însă, în cazul magistraţilor, lucrurile nu sunt atât de simple pentru că anual depun declaraţii pe propria răspundere în care trebuie să scrie dacă au lucrat pentru Securitate.


„CSM transmite organelor de urmărire penală documentele necesare în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii”, afirmă judecătorul Cecilia Morariu, purtător de cuvânt al instituţiei.


Până în prezent, CSM a depus o astfel de sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privindu-l pe Teodor Bostan şi are cunoştinţă de un al doilea caz, cel al lui Erdos Andrei.


Lucian Cristea nu este speriat de o asemenea posibilitate: „În sensul de poliţie politică din acea declaraţie eu îmi menţin ce am scris şi nu mă consider vinovat”. În topul celor mai „pătate” Curţi de Apel, locul 1 îl deţine Iaşiul, cu patru deconspirări de către CNSAS.


Mircea Toma, preşedintele Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei consideră însă că numărul celor „daţi în vileag” e mic. „Mi se pare insuficient. Sunt mult mai mulţi. O cotă semnificativă din corupţia din justiţie este cauzată de astfel de persoane care sunt şantajabile şi funcţionează într-un dublu registru, iar acest lucru îi face vulnerabili”, spune Toma.


„Mi-a relatat că de la ultima noastră întâlnire a observat că unele persoane pe care nu le-a putut identifica, în anumite împrejurări (autogară, restaurant, pe stradă) fac comentarii negative pe marginea unor hotărâri ale partidului şi statului nostru”.,


TEODOR BOSTAN, procuror, notă din dosarul său de colaborator al Securităţii


LISTA RUŞINII


Cei zece magistraţi care au făcut poliţie politică


1. Dan Mircea Tăbâltoc (Curtea de Apel Iaşi)


2. Ioan Cozilec (delegat pe lângă Penitenciarul Timiş)


3. Sergiu Lupaşcu (Judecătoria Bacău)


4. Florian Murg (Curtea de Apel Oradea)


5. Lucian Cristea (Curtea de Apel Cluj)


6. Erdos Andrei (Parchetul Odorheiu Secuiesc)


7. Constantin Irimia (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău)


8. Teodor Bostan (Parchetul Buhuşi)


9. Ioan Haiduc (Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş)


10. Adriana Jeni Ispas (Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş)


Notă: Ultimii şapte din listă s-au pensionat în 2008, după ce au fost deconspiraţi de CNSAS.


FĂRĂ CONSECINŢE


Turnătorii îşi văd liniştiţi de pensie


Activitatea CNSAS e mai degrabă o „asanare morală” decât una efectivă. Legea lustraţiei, care ar putea schimba lucrurile, nu a fost adoptată de parlament. Toată lupta împotriva fostului regim s-a limitat la condamnarea comunismului de către Traian Băsescu.


Magistraţii pensionari, foşti colaboratori ai Securităţii, au acum venituri lunare de peste 4.000 de lei. Recent, o petiţie publică adună semnături pentru un proiect legislativ prin care pensionarilor turnători să le fie retrase indemnizaţiile „nesimţite”, conform expresiei favorite a premierului Boc.






ROMÂNIA CUMPĂRĂ 24 DE AVIOANE DE LUPTĂ F16 LA MÂNA A DOUA. GÂNDUL ÎŢI SPUNE ÎN EXCLUSIVITATE CÂT VOR COSTA (GANDUL)


de Dan CARBUNARU


La propunerea ministrului Apărării, Gabriel Oprea, CSAT a decis, ieri, să înainteze Parlamentului spre aprobare solicitarea de achiziţie a 24 de avioane de luptă multirol americane F16, aflate în acest moment în dotarea armatei SUA. Aparatele F16 vor înlocui avioanele de luptă ruseşti MIG 21 Lancer, produse între anii 1958 - 1985 şi modernizate în 1992.


Argumentul principal în favoarea achiziţiei de F16- Lockheed Martin second-hand, în dauna competitorilor Eurofighter Typhoon sau Gripen-SAAB a fost… sărăcia. "România nu dispune de resursele financiare necesare pentru achiziţionarea unor avioane multirol noi", se arată în comunicatul CSAT, postat pe site-ul Preşedinţiei.


Surse militare au declarat, pentru Gândul, că România va cumpăra cele 24 F16 cu 1 miliard de dolari - o ofertă specială, datorată parteneriatului strategic româno-american. În 2008, când criza nu îşi arătase colţii, România anunţase că va investi 4,5 miliarde de euro în programul său de înzestrare a forţelor aeriene cu avioane multirol. E drept, atunci se discuta de 48 de avioane noi.


Avioanele vor fi livrate anul viitor


Înlocuitoarele MIG-urilor sunt disponibile şi vor fi livrate chiar în decursul anului viitor, dacă Parlamentul va aproba propunerea CSAT, au precizat surse din Ministerul Apărării.


"Este o decizie strategică a statului român în privinţa securităţii sale naţionale. Preţul de un miliard e foarte mic, dată fiind consecvenţa armatei române în teatrele de operaţii şi oferta americană cu scutul antirachetă. Această contribuţie a armatei a fost apreciată de SUA, cu care avem parteneriat strategic", au mai declarat, pentru Gândul, sursele din Ministerul Apărării.


Bătălia pentru modernizarea aviaţiei militare româneşti


Bătălia pentru contractul de modernizare a aviaţiei militare româneşti a fost atât de dură, încât competitorii şi-au îmbunătăţit, din mers, oferta, care ajunsese mult superioară celei cu care se câştigaseră procesele de achiziţii din alte state.


De pildă, Eurofighter a promis "un uriaş val de investiţii în diverse ramuri din industria românească", fără conexiune directă cu industria aeronautică. Se vorbea chiar de construirea unei fabrici Fiat în România (Italia este un membru de bază al consorţiului multinaţional european Eurofighter).


De partea lor, suedezii de la SAAB au promis că, dacă România va alege Gripen, vor produce în România componente ale avionului respectiv, având garantate comenzi pentru 40 de ani.


Ulterior, SAAB şi-a îmbunătăţit inclusiv oferta financiară, cerând doar 2 miliarde de euro, acceptând plata pe termen lung, cu mai mulţi ani ca perioadă de graţie.






După ce a rezolvat criza economică /Băsescu vrea să schimbe sexul decoraţiilor (COTIDIANUL.RO)


8000 lei, adică 80.000.000 de lei vechi, a decis să cheltuiască Administraţia Prezidenţială pentru ca Traian Băsescu să confere decoraţii unisex. Operaţiunea de schimbare a sexului decoraţiilor constă în transformarea acestora din cele pentru doamne în unele pentru domni


Surse din Administraţia Prezidenţială au declarat pentru cotidianul.ro că serviciul de transformare a ordinelor civile pentru doamne în cele de tip unisex va scoate din bugetul contribuabilului român nu mai puţin de 2.000 de euro. Operaţiunea va consta doar în înlocuirea unei funde cu o bandă lată.


Toate decoraţiile au fost realizate pe baza legilor care, în forma iniţială, stipulau că anumite grade şi clase ale decoraţiilor acordate civililor urmează să aibă modele pentru domni, respectiv pentru doamne.


În urma adoptării Legii pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului naţional de decoraţii, modelele pentru doamne au fost abrogate pentru toate decoraţiile (decoraţii naţionale, decoraţii civile pe domenii de activitate, decoraţii militare de pace şi semne onorifice).


Cotrocenii vor, conform documentelor oficiale intrate în posesia cotidianul.ro, şi „confecţionarea de noi cutii (respectiv transformarea vechilor cutii, în măsura posibilului), în vederea păstrării seturilor de decoraţii astfel modificate”.


Decoraţiile naţionale al căror sex este schimbat prin decizia Cotrocenilor sunt: Ordinul Naţional „Steaua României” în gradele de Cavaler şi de Ofiţer, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în gradele de Cavaler şi Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler şi Ordinul Naţional „Meritul Sanitar” în grad de Ofiţer. În total, schimbarea de sex va cuprinde 63 de bucăţi din amintitele ordine.


În urmă cu un an, Cotrocenii cheltuiau considerabila sumă de peste 80.000 de lei, adică aproape un miliard de lei vechi ori mai mult de 20.000 de euro pentru o operaţiune de transformare similiară a decoraţiilor în unele de tip unisex.






Mile Cărpenişan, decorat post-mortem de preşedintele Traian Băsescu (GANDUL)


Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat, marţi, post mortem, pe jurnalistul Mile Cărpenişan, cu Ordinului Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler.


"Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat marţi, 23 martie a.c., Decretul privind conferirea post-mortem a Ordinului Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler jurnalistului Mile Cărpenişan, în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru obiectivitatea şi profesionalismul de excepţie prin care a contribuit la corecta informare a opiniei publice româneşti asupra evenimentelor din mai multe zone de conflict ale lumii", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.


Mile Cărpenişan a murit, luni după-amiază, la Spitalul Judeţean din Timişoara, unde era internat de săptămâna trecută.






Printr-o aprobare tacită şeful statului pierde prerogative/Parlamentul îi ia dreptul lui Băsescu de a numi directorii STS şi SPP (COTIDIANUL.RO)


În Camera Deputaților s-au aprobat tacit proiectele PSD de numire a directorilor STS şi SPP de Parlament. Cele două propuneri legislative ale PSD+PC, care vizează numirea directorului STS, respectiv a directorului SPP, de către Parlament, la propunerea şefului statului şi cu avizul CSAT, au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor, urmează să intre în dezbaterea Senatului.


Pe 17 martie 2010 au fost aprobate tacit propunerile de modificare a Legii rpivind organizarea şi funcţionarea serviciului şi a Legii privind serviciul de protecţie şi pază. Aceste două propuneri legislative au fost iniţiate de 10 parlamentari ai PSD+PC, printre care Viorel Hrebenciuc şi Adrian Năstase.


Propunerea de modificare a legii privind STS prevedea ca directorul Serviciului să nu mai fie numit de preşedintele României, ci de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţa comună, la propunerea şefului statului şi cu avizul CSAT.


Acelaşi lucru îl propunea şi proiectul de modificare a legii privind SPP, prin care directorul acestui Serviciu este numit de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, la propunerea şefului statului şi cu avizul CSAT.


Ambele proiecte aveau rapoarte de respingere, întocmite de Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor şi urmează să fie dezbătute în Senat.






Ce taxe şi impozite ar putea creşte în 2010 (EV ZILEI)


Teodora Vasâlca


Guvernul şi-a propus „reevaluarea” taxelor pe proprietate în acest an, pentru a face rost de bani. Unii analişti văd posibilă chiar şi creşterea TVA.


În timp ce, oficial, TVA sau cota unică de impozitare rămân neschimbate în acest an, guvernul se bazează pe creşterea altor tipuri de taxe şi impozite colectate, pentru majorarea veniturilor bugetare şi ţinerea în frâu a deficitului bugetar. De pildă, Ministerul Finanţelor, condus de Sebastian Vlădescu, mizează în 2010 pe „reevaluarea” impozitelor pe proprietate, potrivit programului de convergenţă 2009-2012.


Astfel, în documentul citat, aprobat luni de guvern şi care trebuie avizat de Comisia Europeană, printre principalele măsuri avute în vedere în acest an se numără reevaluarea impozitelor şi taxelor pe proprietate, majorarea accizelor la tutun şi carburanţi şi introducerea taxei pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente. După cum se ştie, accizele la produsele menţionate s-au majorat deja semnificativ de la 1 ianuarie, ceea ce a dus la scumpiri importante.


„E inevitabilă creşterea TVA”


De asemenea, Vlădescu a declarat în repetate rânduri că intenţionează să impoziteze proprietăţile imobiliare la valoarea lor reală, de piaţă - idee inclusă şi în programul de guvernare - fără a da însă un termen. Totuşi, Finanţele estimează că în acest an încasările din impozitele pe proprietate vor creşte până la un nivel echivalentul a 1,4% din PIB, faţă de 0,9% în 2009.


Analistul Ilie Şerbănescu este de părere că guvernanţii vor fi reticenţi la majorarea impozitelor pe proprietăţi. „E vorba în primul rând de interesele lor personale. Cred, mai degrabă, că e inevitabilă creşterea TVA. Nu se vor descurca fără asta. În 2011 e târziu şi mai vine şi campania electorală, e mai strategic anul acesta”, ne-a spus Şerbănescu. Potrivit acestuia, majorarea ar putea fi, în funcţie de necesar, de 2-3 puncte procentuale.


Pe de altă parte, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu crede că, în lipsă de venituri corespunzătoare, nu este exclusă majorarea impozitelor pe proprietăţi. Cu toate acestea, crede că o corelare a acestor taxe cu valoarea de piaţă a proprietăţilor tehnic se poate realiza foarte greu, întrucât „piaţa nu funcţionează”. „Mai degrabă recurg la majorarea TVA, dar este o măsură radicală, este greu ca în acest an să faci aşa ceva”, a afirmat Dăianu.


În altă ordine de idei, guvernul mizează pe o creştere a consumului privat cu 3,8% în acest an faţă de 2009, dar şi pe o inflaţie medie de 3,7%. Un rol semnificativ în temperarea inflaţiei îl poate avea un leu puternic. Totodată, guvernul mizează pe restructurarea cheltuielilor bugetare. O parte din economii ar veni din consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale.


"E inevitabilă creşterea TVA, nu se vor descurca fără asta. În 2011 e târziu şi mai vine şi campania electorală. E mai strategic anul acesta.“


ILIE ŞERBĂNESCU, analist economic






Neimpozitarea profitului nu mai apare in legea "starter" (ZIARUL FINANCIAR)


Proiectul de lege al Ministerului Economiei privind stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii pana in 35 de ani prevede mai multe obligatii pentru debutantii in afaceri decat facilitati si nu va duce la incurajarea deschiderii de noi firme, spun tinerii care intentioneaza sa deschida o afacere.


Unul dintre putinele stimulente care ar fi sprijinit initiativa antreprenoriala, scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioada de trei ani, a fost scos din proiectul initial de lege.


Proiectul astfel modificat a fost dezbatut in sedinta de guvern din 17 martie de la Iasi.


"Era una dintre putinele masuri care ar fi stimulat infiintarea de firme. In rest nu prea vad facilitati in acest proiect de lege", a spus un tanar intreprinzator prezent la dezbaterea pe tema "Propuneri de lege privind stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor apartinand intreprinzatorilor tineri, debutanti in afaceri - firme starter", organizata de Ministerul Economiei.


O alta masura care ar putea stimula intreprinzatorii ar fi acordarea de credite cu dobanda subventionata si facilitarea accesului la cursuri de training pe tema antreprenoriatului. "Este mai greu pentru un tanar debutant in afaceri sa aiba acces la creditare si cred ca ar trebui acordata si o suma minima la inceperea afacerii, pentru ca tinerii sa poata demara afacerea", a mentionat Bogdan Craciun, manager proiecte in cadrul Asociatiei Intelship Romania.


Proiectul actual de lege lasa portite de interpretare, au mai spus tinerii prezenti la dezbatere, si nu ar trebui sa existe o limita de varsta pentru debutantii in afaceri. "De exemplu, o tara precum Norvegia nu are legislatie specifica pentru tineri, ci pentru orice intreprinzator aflat la prima afacere. Norvegia, ca sa stimuleze antreprenoriatul, a facilitat in primul rand accesul la creditul bancar", a precizat Stefania Popp, director de programe la Junior Achievement Worldwide Romania, asociatie nonprofit care ofera traininguri pentru tineri.


Ea spune ca principalele motive pentru care afacerile aflate la inceput de drum esueaza sunt faptul ca "tinerii nu-si asuma riscul, nu lucreaza in echipa, obiectele de activitate pe care le aleg nu sunt fezabile, iar in Romania nu exista facilitati pentru sprijinirea firmelor aflate la inceput pentru orice fel de business. O lege care limiteaza ca varsta va crea portite".


Ce facilitati prevede legea:


Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente pentru trei salariati.


Scutirea de la plata taxelor pentru operatiuni efectuate de ONRC.


Obtinerea de credite cu perioada de gratie sau alte forme de finantare, pe baza accesului la garantii acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat pentru imprumuturile destinate realizarii productiei pentru export si investitiilor pentru extinderea si dezvoltarea propriei activitati


Sursa: proiect legislativ






Revolutie in fiscalitate: companiile ar putea plati TVA la stat dupa incasarea facturii (ZIARUL FINANCIAR)


Senatul a aprobat luni un proiect legislativ de modificare a Codului fiscal, initiat de PD-L, prin care se prevede ca TVA sa se plateasca in 30 de zile de la data incasarii facturii.


Daca proiectul va fi aprobat si de Camera Deputatilor si legea va fi promulgata, impactul va fi semnificativ atat in mediul de afaceri, cat si pentru bugetul statului.


In prezent, o firma, spre exemplu Furnizor SRL, care face o factura unui client, trebuie sa plateasca la Fisc pana pe data de 25 a lunii urmatoare TVA-ul aferent acelei facturi, chiar daca banii de la firma client nu au venit inca


Practic, Furnizor SRL are la dispozitie maximum 45 de zile ca sa vireze in contul statului TVA pe acea factura. Prin noua lege, Furnizor SRL ar plati la stat TVA-ul pe factura abia dupa ce o va incasa.


Termenele de incasare a facturii urca in prezent pana la 90 sau chiar 180 de zile, fiind prelungite la maximum de platitori din cauza presiunii de cash-flow cu care se confrunta.


Oamenii de afaceri sustin aceasta masura, pentru ca riscul de a plati in avans TVA-ul pentru o factura neincasata ar fi eliminat, iar impactul pe cash-flow ar fi unul pozitiv. Companiile spun ca un astfel de ajutor ar fi de dorit, pentru ca ele risca sa intre in insolventa in conditiile in care crediteaza statul cu niste bani pe care nu-i au. Iar daca firmele intra in insolventa, in definitiv tot bugetul de stat ar fi cel care ar avea de suferit, sustin oamenii de afaceri.


Pe de alta parte, contabilii si expertii fiscali nu ar fi insa prea bucurosi cu o astfel de masura, care le-ar da peste cap modul de a tine evidenta businessurilor.


"Masura aceasta ar complica lucrurile pentru contabili. Vor trebui sa urmareasca fiecare factura, sa vada pe ce luna o inregistreaza, va fi o nebunie totala, un haos generalizat. In plus, vor aparea abuzuri. Firma care a emis factura nu plateste TVA la stat, in schimb firma client ar putea sa-si deduca cheltuiala cu plata TVA-ului. Mai mult, economic vorbind, aceasta propunere are la baza principiul ca fac un business falimentar, pentru ca nu sunt sigur ca imi voi incasa facturile la termen", spune Gabriel Sincu, partener la firma de consultanta si audit Mazars.


Secretarul de stat de la Finante Gratiela Iordache a afirmat ca masura nu poate fi implementata, deoarece Directiva 112 nu permite o astfel de prevedere si ca ar crea o serie de dezavantaje, printre care diminuarea veniturilor bugetare provenind din TVA, "in contextul in care indisciplina financiara intre agentii economici ar trebui suportata de stat", cresterea sarcinilor administrative si aparitia unor fenomele evazioniste.


"Propunerea are un impact bugetar negativ pentru a doua jumatate a anului 2010 de minus 2,2 miliarde de lei, iar pentru 2011 de aproximativ 2,5 miliarde de lei. Ministerul Finantelor nu sustine adoptarea actului normativ", a declarat Iordache, citata de Mediafax.






ÎN SFÂRŞIT. Votanţii vor fi înregistraţi electronic, după codul numeric personal/Lege împotriva fraudei electorale (ROMANIA LIBERA)


Guvernul a decis luni seară să introducă un sistem care să ducă la eliminarea votului multiplu. Programul este girat de STS şi va folosi codurile numerice personale ale alegătorilor pentru a verifica dreptul de vot al fiecărei persoane.Procesele-verbale vor fi transmise online.


Guvernul a decis luni seară implementarea unui sistem de informatizare a alegerilor care vizează eliminarea votului multiplu şi centralizarea cât mai rapidă a datelor scrutinului.


Executivul a aprobat introducerea unui program IT la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, acesta urmând a fi aplicat la scrutinul parţial din Colegiul 19, alegeri care au loc în urma retragerii din funcţia de parlamentar a Danielei Popa (PC). Acest program va funcţiona în cadrul sistemului informatic al STS şi va reprezenta un proiect-pilot pentru a se putea observa eficacitatea sa.


Purtătorul de cuvânt al AEP, Adrian Muculeţ, ne-a declarat că acest sistem, care va presupune câte un calculator în fiecare secţie de vot, va urmări fluxul de alegători, va putea descoperi la timp votul multiplu şi va centraliza cât mai repede rezultatul alegerilor. Potrivit hotărârii de Guvern, în acest sistem centralizat se vor introduce codurile numerice personale ale alegătorilor, se va face verificarea alegătorilor pentru a se stabili dacă au drept de vot, iar apoi se vor întocmi procese-verbale care vor fi transmise online.


Muhuleţ a mai adăugat că proiectul AEP este asemănător celui prezentat de STS înainte de alegerile din 2008. Specialiştii STS propuneau atunci premierului Emil Boc instalarea unui sistem centralizat la nivelul tuturor secţiilor de vot şi care putea descoperi ad-hoc dacă un alegător a votat de două sau mai multe ori. Însă proiectul a fost respins, ceea ce a creat din nou suspiciuni de fraudă electorală, fiind vizat în primul rând votul multiplu.


Poliţia a făcut numeroase arestări în timpul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din toamna anului trecut, iar cel puţin unui alegător i s-a întocmit dosar penal, sub acuzaţia de turism electoral.


Guvernul a alocat suma de două milioane lei pentru organizarea alegerilor parţiale parlamentare din Colegiul 19. Deocamdată, şi-a anunţat candidatura pentru acest post Liliana Mincă, din partea PC, ea fiind susţinută de PSD şi PNL.


Programul IT urmează a fi aplicat încă de la scrutinul parţial pentru Colegiul 19, unde vor avea loc alegeri pe 25 aprilie.






Guvernul amână cu şapte luni recensământul din martie 2011 (JURNALUL NATIONAL)


Guvernul a decis ca perioada de derulare a unui nou recensământ în România să fie amânată cu şapte luni, până în luna octombrie 2011, invocând atât amploarea operaţiunii şi timpul scurt rămas până la culegerea datelor, cât şi necesitatea ca efortul financiar să fie decalat spre finele anului 2011.


Astfel, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România să fie derulat în octombrie 2011, şi nu în martie 2011, cum a fost stabilit iniţial. Amânarea cu şapte luni a momentului de organizare a recensământului este justificată de Guvern prin faptul că, în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică are obligaţia, în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, să efectueze două cercetări statistice exhaustive, respectiv recensământul general agricol şi recensământul populaţiei şi al locuinţelor, iar amploarea lucrărilor organizatorice pentru recensământul populaţiei şi timpul scurt rămas până la momentul culegerii datelor în teren impun această decizie.


Executivul argumentează însă amânarea şi prin "aplatizarea" în anul 2011 a cheltuielilor bugetare necesare recensământului populaţiei şi al locuinţelor, coroborate cu cheltuielile bugetare aferente recensământului general agricol.


"Nepromovarea ordonanţei de urgenţă va avea consecinţe negative, astfel că nu se vor elimina suprapunerile activităţilor celor două recensăminte, inclusiv plata recenzorilor pentru ambele recensăminte în semestrul I al anului 2011 şi, totodată, nedecalarea efortului financiar pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din semestrul I al anului 2011 spre finele anului 2011, existând riscul ca, în condiţiile date, lucrările de înregistrare să nu se poată realiza în luna martie 2011", argumentează Guvernul.


Decizia de organizare, în 2011, a unui nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor a fost luată de Guvern în august 2007, pentru o cunoaştere cât mai exactă a numărului şi distribuţiei teritoriale a locuitorilor, precum şi a fondului locativ şi condiţiilor de domiciliu. La sfârşitul anului trecut, Guvernul a stabilit că noul recensământ va fi derulat în perioada 12-21 martie 2011, iar costurile totale aferente procesului de organizare şi desfăşurare se vor ridica la 192 milioane de lei.






Sindicaliştii au cerut deblocarea posturilor din învăţământul universitar (JURNALUL NATIONAL)


Preşedintele "Alma Mater", Anton Hadăr, a declarat, marţi, că sindicatele au cerut Executivului deblocarea posturilor din învăţământul universitar, atât premierul Emil Boc, cât şi ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, promiţând că vor încerca să găsească o soluţie.


"Am cerut deblocarea posturilor din învăţământul universitar, iar premierul Emil Boc s-a arătat interesat de subiect şi a promis că va încerca să găsească o soluţie", a declarat Anton Hadăr, după discuţiile de la Ministerul Muncii. La rândul său, ministrul Euducaţiei, Daniel Funeriu, a precizat că va încercat să identifice o soluţie pentru deblocarea posturilor din învăţământul universitar.






La loc comanda: guvernul le dă bugetarilor sporurile înapoi (EV ZILEI)


După ce a pus pe jar întreaga tagmă a bugetarilor, prin reducerea lefurilor pentru aproximativ 400.000 de angajaţi ai statului, executivul promite că le va returna banii luna viitoare.


Executivul va finaliza, în maximum zece zile, un proiect de ordonanţă de urgenţă care va modifica legea unică de salarizare. Aşa le-a promis, aseară, liderilor sindicali premierul Emil Boc, care ar fi admis că lefurile unui număr de 300.000-400.000 de angajaţi ai statului au fost „tăiate” pe nedrept, în ianuarie anul acesta, odată cu aplicarea noii legi.


Concret, guvernul ar urma să stabilească ce drepturi salariale câştigate de bugetari prin contractele colective de muncă ar putea fi, totuşi, considerate legale, deşi nu au fost prevăzute de legea unică intrată în vigoare în ianuarie. În plus, în următoarea perioadă, specialiştii Ministerului Finanţelor ar urma să calculeze impactul financiar al acordării tuturor drepturilor salariale (inclusiv a celor câştigate în instanţă de angajaţii statului).


„Nu sunt dispuşi să dea înapoi tot ce au luat”


Sceptici în privinţa promisiunilor premierului, sindicaliştii ameninţă cu proteste şi, în final, cu greva generală dacă problema salariilor nu se va rezolva. Iar suspiciunile lor au fost alimentate chiar de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a precizat că nici actul normativ la care se va lucra în următoarele zile nu va consfinţi sporurile obţinute de bugetari la tribunal.


„Vom analiza drepturile acordate prin legi şi pe cele care nu sunt incluse în hotărârile judecătoreşti. (...) Cheltuiala salarială în România e insuficientă, dar excesivă în raport cu întregul buget. Trebuie să o menţinem într-o limită suportabilă”, a spus Vlădescu. „Au luat cu o mână şi vor să dea înapoi cu jumătate de mână. Nu sunt dispuşi să returneze toţi banii pe care ar fi trebuit să-i primească bugetarii în ianuarie dacă s-ar fi aplicat principiul «nimeni nu pierde»”, a subliniat vicepreşedintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu.


„Guvernul se pregăteşte să rezolve problema, iar noi ne pregătim de proteste din aprilie”, a completat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Funcţionarilor Publici.






Ordonanţa pregătită de Guvern pentru sindicate recunoaşte doar sporuri legale şi eşalonarea plăţilor (GANDUL)


REGLEMENTĂRI


Ordonanţa de urgenţă propusă de Guvern sindicatelor pentru reglementarea sistemului de salarizare unitară în sectorul public stabileşte distinct că bugetarii pot încasa doar salarii şi sporuri prevăzute de legi ale Guvernului, iar drepturile câştigate în instanţă pot fi doar eşalonate la plată. Ordonanţa mai stabileşte că prin sintagma "noul salariu de bază" se înţelege salariul de bază şi majorările acestuia corespunzător funcţiei deţinute la data de 31 decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în salariul de bază/solda/indemnizaţia şi care se regăsesc în Legea salarizării unitare, reglementate expres pentru fiecare categorie de personal, prin ordonanţe sau hotărâri de guvern.






Fermierii varsă lapte şi fluieră pentru subvenţii (EV ZILEI)


Lapte vărsat pe trotuar, scandări contra oficialilor guvernului, zgomot de tălăngi şi fluierături, cam aşa s-a desfăşurat ieri pichetul agricultorilor din Ilfov şi Giurgiu din faţa Ministerului Agriculturii.


Revendicările membrilor Agrostar vizează plata subvenţiilor restante pe anul 2009, reducerea cu 50% a preţului motorinei pentru agricultură, la pompă, reducerea TVA pentru produsele agricole la 5%, obţinerea unei derogări de la Comisia Europeană pentru menţinerea ajutoarelor de stat şi în 2010 (motorină, irigaţii, calitatea laptelui, pasăre, ovine, bovine, caprine etc).


Peste 100 de fermieri din cele două judeţe mai sus-menţionate au participat la pichet. Răspunsul ministerului a venit prompt prin vocea secretarului de stat Adrian Rădulescu. „Nu sunt bani”, a declarat acesta citat de Mediafax.


Revendicări punctuale


Legat de plângerile pe care fermierii le-au avut cu privire la plăţile APIA, Rădulescu a afirmat că până în luna aprilie se vor plăti restanţele către 850.000- 900.000 de fermieri şi speră să finalizeze toate plăţile până la sfârşitul lunii iunie. Când a venit vorba de reducerea TVA-ului pentru anumite alimente, oficialul Ministerului Agriculturii a declarat că acest aspect intră în atribuţiile Finanţelor.


În cazul subvenţiei pentru motorină, ministerul a transmis Finanţelor un proiect de hotărâre de guvern prin care acciza la acest tip de carburanţi va fi redusă cu 1,16 lei pe litru. Potrivit lui Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar, se încearcă o falimentare a agriculturii româneşti.


„Ministrul ne-a spus că nu sunt bani. Le transmit agricultorilor că în luna mai îi aştept în stradă. Dacă guvernanţii doresc să aibă drumuri blocate în România, să nu dea drumul la banii pentru agricultură”, a spus acesta.






Afacerea BTT, acoperită de Ministerul Educaţiei (JURNALUL NATIONAL)


de Monica Andrei Capatos


Postul de director executiv al Clubului Sportul Studenţesc din Parcul Herăstrău va fi scos la concurs de Ministerul Educaţiei, în subordinea căruia se află. Se încearcă debarcarea Gabrielei Mitroi şi a lui Liviu Doară, singurii care au dat în judecată BTT pentru ca statul să recupereze cele şapte hectare de spaţiu verde. Rechinii imobiliari dirijează Ministerul Educaţiei.


Pentru că lucrurile în România merg pe dos, situaţia celor de la conducerea Clubului Sportul Studenţesc se complică pe zi ce trece. Timp de şapte ani, Gabriela Mitroi şi Liviu Doară au rezistat ameninţărilor venite atât din partea celor care ocupau funcţii importante în ministerele unde au fost arondaţi de-a lungul timpului, cât şi din partea celor implicaţi în afacerea BTT, respectiv clanul Bartolomeu Finiş, Adrian Petrache, Alexandru Bittner. Şi asta pentru că ei au fost singurii care au dat în judecată BTT, precum şi SC Domino 94 Impex SRL pentru a salva cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău ce au aparţinut Primăriei Capitalei şi au ajuns acum în proprietate privată. Clubul Sportul Studenţesc se află acum în administrarea Ministerului Educaţiei, instituţie care n-a făcut nici cel mai mic efort pentru a salva singurul loc din Herăstrău unde se mai practică sportul de performanţă. Ba mai mult, conducerea ministerului s-a gândit că este momentul să scoată la concurs patru posturi de director executiv pentru cluburile sportive, printre care şi cel al Sportului Studenţesc. Asta în condiţiile în care Gabriela Mitroi a dat examene pentru examene, a fost controlată şi verificată de nenumărate ori din 2002 şi până în prezent, mai ales că a deranjat mult prin implicarea ei în salvarea spaţiului verde. "Am aflat încă din decembrie anul trecut că au fost scoase la concurs patru posturi de director executiv, fiind invocat un ordin al ministrului care se referea la schimbarea denumirii funcţiei, trecerea de la director general, la director executiv. Atribuţiile rămâneau la fel. Ulterior au venit cu altă variantă. Să dea concurs directorii care n-au ocupat funcţia printr-un examen. Eu am dat exament, deci nu făceam parte din această categorie", ne-a declarat Gabriela Mitroi. Cu toate acestea, directorul executiv al Clubului Sportul Studenţesc trebuie să se prezinte la concurs. "Este încă un abuz în lanţul celor legate de afacerea BTT. Mi-au făcut rapoarte, m-au chemat în comisia de disciplină fără nici un motiv concret. S-au legat de proceduri, de lucruri birocratice. Vor să scape cu orice preţ de mine", ne-a mai spus doamna Mitroi.


În prezent, procesul dintre Clubul Sportiv şi BTT, respectiv SC Domino 94 Impex SRL s-a reîntors la Tribunalul Bucureşti pentru rejudecare.


"Este încă un abuz în lanţul celor legate de afacerea BTT. Mi-au făcut rapoarte, m-au chemat în comisia de disciplină fără nici un motiv concret. S-au legat de proceduri, de lucruri birocratice. Vor să scape cu orice preţ de mine"


Gabriela Mitroi - Director executiv Clubul Sportul Studenţesc


PRECIZARE


Într-un articol publicat de Jurnalul Naţional a apărut informaţia conform căreia avocatul BTT, Pîrvu Liviu Narcis n-a fost găsit pe site-ul Baroului Bucureşti. De asemenea, s-a mai spus că acesta este, conform unor surse, rudă prin alianţă cu domnul Bartolomeu Finiş. Am primit însă la redacţie următoarea precizare: "Am luat cunoştinţă cu surprindere că aş putea fi «rudă prin alianţă» cu Bartolomeu Finiş. Nu sunt rudă şi nici afin cu Bartolomeu Finiş. Nu îl cunosc. Pe de altă parte, contextul în care apare informaţia că nu am fost contactat pentru că nu am fost găsit pe tabloul avocaţilor din Bucureşti pune sub semnul îndoielii calitatea mea de avocat. Precizez că sunt avocat definitiv în cadrul Baroului Mehedinţi, iar potrivit statutului profesiei pot pune concluzii la oricare dintre instanţele judecătoreşti din ţară. Activitatea mea în dosarul la care se face referire în articolul anterior menţionat s-a circumscris prevederilor contractului de asistenţă juridică încheiat cu SC BTT SA în a doua parte a anului 2009 şi s-a desfăşurat cu respectarea tuturor prevederilor legale", a precizat Pîrvu Liviu Narcis.






Ce miza are legea falimentului personal si de ce se opun bancherii (ZIARUL FINANCIAR)


Un proiect al legii falimentului personal, initiat in toamna trecuta de senatorul PD-L Iulian Urban alaturi de alti colegi de partid, vine sa reglementeze un domeniu sensibil, al executarii contractelor de credit.


Peste 10% dintre clientii persoane fizice inregistreaza in prezent restante la plata ratelor la credite, iar numarul executarilor de bunuri facute de banci ajunge la cateva sute lunar.


In prezent, bancile pot executa in linii mari orice bun si orice venit al debitorului pe termen nelimitat pentru a-si recupera integral creantele, chiar daca in contractele de credit nu sunt stipulate in mod explicit. Proiectul, un document de 14 pagini, prevede instituirea unor proceduri de insolventa si faliment pentru persoanele fizice, asemanatoare celor pentru companii, prin care debitorul poate obtine o anumita protectie si chiar stergerea partiala a datoriilor, in cazul in care bunurile acestuia nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor.


Proiectul legii, care permite debitorilor persoane fizice sa isi declare insolventa in cazul in care au ajuns intr-o situatie de supraindatorare si nu mai pot face fata datoriilor, a trecut de Senat cu 72 de voturi pentru si 3 impotriva si asteapta acum votul Camerei Deputatilor, care are rol decizional.


Bancherii spun ca nu este momentul


Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului se refera la stergerea datoriilor ramase in cazul debitorilor care au deschis procedura insolventei demonstrand buna-credinta si care reusesc sa achite cel putin 75% din sume, fie anticipat, fie in cadrul planului agreat de instanta.


"Avem 24 de miliarde de euro credite pentru populatie, iar daca 10% dintre clienti s-ar declara in faliment scuzabil, ar insemna practic ca un sfert din aceasta suma, adica 600 de milioane de euro, nu s-ar mai recupera sub nicio forma. Faceti comparatie cu profitul sistemului bancar din 2009, cand a fost de 182 de milioane de euro", spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si al CEC Bank.


Potrivit proiectului, "debitorul de buna credinta care, fie prin plan, fie prin plata anticipata, a acoperit un minim de 75% din valoarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor, va beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelor juridice ale insolventei".


"Persoanele care din diferite motive nu isi mai pot plati creditele de la banci, fie ca au fost dati afara de la serviciu, fie ca li s-a micsorat salariul, vor putea merge in fata judecatorului cu un plan de redresare financiara, prin care se angajeaza sa plateasca 75% din datoria fata de banca. Bine, ei se vor angaja sa nu faca cheltuieli exagerate, sa nu plece in vacanta in Caraibe de pilda", explica senatorul PD-L Iulian Urban, initiatorul legii. Urban, avocat de profesie, si-a creat notorietate prin sprijinirea debitorilor in conflictele cu bancile. El detine si o firma de recuperari de creante, Urban si Asociatii.


Radu Ghetea spune ca ARB a depus la Comisia juridica din Senat un punct de vedere, in care sublinia ca nu este momentul oportun, dar a propus si o serie de amendamente. "Nu s-a tinut cont de niciunul."


Va creste costul creditelor ipotecare


"Exista un risc real ca noua lege sa fie exploatata ca o afacere, asa cum se intampla de multe ori si cu legea insolventei companiilor, cand unele firme intra voluntar in procedura de insolventa la recomandarea avocatului. Va insemna cresterea riscului de credit si un cost mai mare al creditelor ipotecare", comenteaza Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.


Seful ARB afirma ca proiectul nu defineste actiunea de "buna-credinta" a debitorului care cere deschiderea procedurii de insolventa. In forma aprobata de Senat, este definit falimentul scuzabil, care reprezinta "falimentul personal pentru care instanta a acordat, la cererea debitorului, beneficiul scuzabilitatii, dupa ce va fi considerat ca falimentul personal nu se datoreaza culpei grave, relei credinte sau fraudei debitorului, ci unor conjuncturi economice si sociale nefavorabile". Proiectul prevede ca datoriile care nu pot fi acoperite prin valorificarea bunurilor sa fie sterse.


"Eu nu cred ca este vorba de taierea a 25% din profitul bancilor. Oricum, 30% din suma rambursata de o persoana fizica pentru credite reprezinta comisioane sau taxe ale bancii", spune Urban. El considera ca legea are mari sanse sa treaca de Camera in ciuda opozitiei bancilor, intrucat 80% dintre parlamentari si familiile lor au credite.






Băncile: Falimentul personal va scumpi creditele. BNR: Bancherii vor cere noi garanţii (GANDUL)


de Loredana VOICULESCU


Explicaţie l Şefii băncilor susţin că bun-platnicii vor plăti şi pentru cei care nu îşi onorează contractele


Românii ar putea avea acces tot mai greu la credite, care vor fi mai scumpe, în cazul în care legea falimentului persoanelor fizice va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor, după ce a fost validată marţi de Senat.


"Legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari", a declarat vicepreşedintele ARB, Steven van Groningen, citat de Mediafax. Acesta este de părere că în 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare.


Proiectul privind insolvenţa persoanelor fizice, adoptat marţi de senatori, prevede, printre altele, că debitorul care, cu bună credinţă, a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii. În plus, bancherii au ameninţat că, dacă proiectul va fi aprobat de camera decizională - Camera Deputaţilor - , vor majora dobânzile la creditele pentru populaţie, mai ales la cele ipotecare.


Banca Centrală se opune


La rândul său, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a atras atenţia asupra faptului că băncile vor fi nevoite să caute garanţii suplimentare, iar tot mai puţini români vor avea acces la credite, dacă legea falimentului personal va fi adoptată. "Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. /…/ Un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit", a declarat Vasilescu pentru Mediafax.






Un mister vechi de două decenii: conflictele dintre români şi maghiari (JURNALUL NATIONAL)


Zilele acestea se împlinesc exact două decenii de la evenimentele din Târgu-Mureş. Două decenii în care nu am aflat mai nimic despre culisele acelor întâmplări dramatice. Şi nici acum nu ştim cine au fost "regizorii" care au adus atunci România în pragul unui război interetnic generalizat.


de Vasile Surcel


La scurt timp după producerea lor, conflictele care au avut loc în martie 1990 la Târgu-Mureş au fost cercetate şi anchetate atât de oamenii legii, cât şi de câteva comitete şi comisii. Care au produs doar vrafuri de hârtii inutile. Iar tot ceea ce avem chiar şi acum sunt doar nişte ipoteze, care mai de care mai tenebroase. Plus câteva sentinţe, pe care justiţia n-a reuşit niciodată să le pună în aplicare.


SCENARII EXTERNE


Cele mai dramatice explicaţii date acelor evenimente invocă existenţa unor scenarii externe care ar fi urmărit dezmembrarea României în urma unui război interetnic. Şi nu este exclus ca acestea să aibă un sâmbure de adevăr. Prezenţa ziariştilor străini veniţi exact în ajunul evenimentelor a fost o acţiune de tip "punct ochit, punct lovit". Reporterul irlandez care a filmat şi a răspândit apoi în lume scenele violente de la 20 martie, inclusiv agresarea lui Cofariu, a sosit la 19 martie, când şi-a rezervat cameră la hotelul din oraş pentru o singură zi. Fapt care arată că, la fel ca toţi ceilalţi ziarişti străini veniţi acolo brusc, şi el ştia ce avea să urmeze. La fel cum toţi ştiau că acele imagini cumplite, care-i incriminau doar pe români, vor avea un impact deosebit asupra opiniei publice internaţionale. În acest sens ne putem aminti că dezmembrarea Iugoslaviei a fost precedată de un "război" mediatic asemenător, care i-a prezentat pe sârbi ca agresori ai celorlalte naţionalităţi paşnice. Deosebit de impresionantă, agresarea "maghiarului" Mihăilă Cofariu putea juca atunci rolul de imagine-emblemă şi prim episod al unui asemenea război de imagine.


DIVERSIUNE SAU INCOMPETENŢĂ?


O a doua explicaţie, credibilă şi ea, este că zvonurile şi diversiunile care au dus la escaladarea conflictelor erau lansate de foşti ofiţeri de Securitate, atât români, cât şi maghiari, care s-au implicat în mod egal în evenimente doar pentru a demonstra noii puteri politice că sunt încă utili, iar serviciile lor trebuie folosite în continuare. Clar este un singur lucru: după doar câteva zile, avea să ia fiinţă SRI, serviciul secret moştenitor direct al Securităţii.


Incompetenţa celor puşi la cârma locală este şi ea o altă explicaţie credibilă. La fel ca în cazul celor de la FSN, şi liderii UDMR proveneau tot din eşaloanele doi şi trei ale PCR. Motiv pentru care şi aceştia aveau toate motivele să se facă remarcaţi de conducerea centrală de la Bucureşti. La un moment dat, ambele tabere au cerut insistent venirea lui Ion Iliescu la faţa locului, unde să-şi exercite rolul de mediator al conflictului. Există mărturii că, în dimineaţa de 20 martie, viitorul preşedinte al României a vorbit la telefon, "pe firul scurt", cu generalul Scrieciu, preşedintele Consiliului Judeţean a CPUN-ului local, căruia i-a şi spus că vrea să vină în oraş, să încerce să dezamorseze conflictul. Scrieciu i-a spus însă că situaţia este sub control şi că venirea lui acolo nu mai este necesară. Cât a fost de bine ţinută situaţia "sub control" avea să se vadă peste doar câteva ore, când escaladarea conflictului avea să se soldeze cu oameni morţi şi răniţi, plus pagume materiale de mari proporţii. Cui a folosit până la urmă conflictul în care a fost atrasă populaţia din ambele etnii? Nu am aflat niciodată! Încurcate au fost, şi au rămas până în zilele noastre, "căile politicii".


RAPORTUL "COMISIEI MÂNZATU"


În lunile şi anii care au urmat, evenimentele de la Târgu-Mureş au fost cercetate de numeroase comisii care şi-au întocmit propriile rapoarte. Au existat rapoarte ale comisiilor parlamentare, ale UDMR, ale Uniunii "Vatra Românească" şi ale câtorva organizaţii ale societăţii civile. Fiecare raport cu propriile concluzii. Printre acestea, Raportul "Comisiei Mânzatu" a fost cel care a reuşit cea mai completă radiografie a zilei de 20 martie 1990. "Au fost rănite 269 de persoane, dintre care 135 de naţionalitate română şi 33 de naţionalitate maghiară. Plus un ziarist englez. Au fost devastate sediile filialelor Uniunii «Vatra Românească», Hotel «Grand» şi Restaurantul «Furnica». Au fost incendiate sau distruse cu lovituri de topor 19 autobuze, autocamioane şi autobasculante, cu pagube materiale de 2,2 milioane de lei. Atunci, în Piaţa «Bulgarilor», un grup de tineri maghiari au incendiat autobuzul în care se aflau locuitori din comuna Ibăneşti, iar când aceştia au încercat să se salveze ieşind din maşina în flăcări, au fost loviţi cu obiecte contondente care le-au provocat leziuni grave. Mai multe persoane au fost grav rănite, dintre care una, Frandeş Simion, din comuna Hodac, a murit ulterior în spital. Alte două decese s-au produs în centrul municipiului, unde şoferul Preda Marin, conducând o autobasculantă cu care venise din oraşul Reghin, a fost lovit cu pietre de manifestanţii maghiari şi a pierdut controlul asupra maşinii. Autobasculanta, ieşită de sub control, a retezat un stâlp al reţelei de iluminat, a străbătut parcul dintre «Piaţa Eroilor» şi Str. Tineretului, oprindu-se în scările de beton ale bisericii din faţa Hotelului «Grand». A fost lovit mortal cetăţeanul Kiss Zoltan, din comuna Gheorghe Doja, şi Teodor Rusu, din Reghin, care, rănit grav, a murit ulterior în spital. Alte incidente grave au avut loc în localităţile din apropierea oraşului Târgu-Mureş, mai ales în comuna Ernei, unde zeci de autovehicole aflate în tranzit au fost atacate de locuitorii maghiari, care i-au molestat pe şoferii şi pe pasagerii români. În două episoade de acest fel, ambele petrecute în Ernei, şoferii, pentru a evita atacurile, au forţat trecerea şi au accidentat mortal două persoane: pe Csipor Antal şi pe Gemeş Ştefan."


BRAŢUL CIUNG AL JUSTIŢIEI


Singurele certitudini privitoare la conflictele de la Târgu-Mureş sunt victimele. Atunci, s-a deschis un dosar penal deosebit de complex, instrumentat de procurorul Liviu Moica. Conform datelor din anchetă, bilanţul celor câteva zile de conflict a fost dramatic: cinci morţi - doi români şi trei maghiari - şi 278 de răniţi, din ambele tabere. La sfârşitul cercetărilor, 30 de persoane au fost trimise în judecată. Plus alte 21, arestate preventiv în timpul urmăririi penale: opt maghiari, un român şi 12 ţigani. După câţiva ani, procurorul Moica avea să recunoasă oficial: "Am audiat o grămadă de victime, martori, dar până la urmă nu am avut condamnaţi. Unul sau doi incendiatori s-au spânzurat, vreo cinci au fugit în Ungaria. Dosarele cu omor deosebit de grav au rămas cu autor necunoscut". În toamna anului 1992, Barabas Erno, agresorul lui Mihăilă Cofariu, a fost condamnat la 10 ani de puşcărie. Dar el nu a executat nici măcar o singură zi: a fugit în Ungaria. De unde nu a mai putut fi adus nici măcar cu mandatul de arestare european emis pe numele lui în februarie 2007.






O justiţie încremenită în timp (GANDUL) comentariu de Gabriela ŞTEFAN


Impresia pe care ţi-o dă lectura Raportului intermediar privind stadiul reformei Justiţiei din România, făcut public ieri de Comisia Europeană, este de oprire a timpului. Practic, cu mici nuanţe, în fiecare an, aceleaşi probleme sunt prezentate ca puncte nevralgice ale sistemului judiciar: judecarea dosarelor de mare corupţie întârzie, pedepsele date de judecători sunt modice sau cu suspendare, procesele durează prea mult, se dau sentinţe diferite în cazuri asemănătoare, reforma se mişcă prea greu, nu s-au adoptat codurile de procedură etc. Şi, tot la fel, în acelaşi an, punctele forte sunt aceleaşi: DNA-ul care se luptă în continuare cu marii şi micii corupţi şi sora sa mai mică, ANI, care îşi face de lucru cu declaraţiile de avere ale demnitarilor şi funcţionarilor publici.


Anul acesta, publicarea raportului coincide cu un moment extrem de delicat pentru Justiţia română. Mai mulţi judecători de rang înalt sunt implicaţi într-un dosar penal cu ramificaţii în lumea politică şi cea a afacerilor. Sigur, în cauză nu s-a pronunţat încă o sentinţă, de fapt nici măcar nu s-a redactat un rechizitoriu dar apariţia "stenogramelor Voicu" a fost suficientă pentru a decredibiliza şi mai mult sistemul judiciar. Aproape că nici nu mai contează dacă magistraţii respectivi vor fi găsiţi vinovaţi şi vor suporta sancţiuni. Concluzia trasă de cetăţeanul care are şi el treabă la tribunal e una singură: decât să-ţi angajezi avocat, mai bine să îţi cumperi judecător, ca să citez titlul unui articol scris în urmă cu câţiva ani de o colegă de la Gândul.


Culmea ipocriziei în povestea cu raportul de ţară a atins-o însă chiar ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, care a declarat: "Principala semnificaţie pozitivă a acestui raport este că am reuşit să păstrăm cursul reformelor". Aceasta în condiţiile în care raportul spune următoarele: "România nu a reuşit să menţină ritmul reformelor". A face din concluziile acestui raport o victorie este dovadă de lipsă de responsabilitate politică sau de amatorism. În România nu există reforma Justiţiei pentru că Justiţia funcţionează după propriile reguli şi interese. Şi aş aminti doar greva ilegală de anul trecut -potrivit legii magistraţii nu pot să intre în grevă - care a bulversat activitatea de la Registrul Comerţului dar şi destinele a mii, poate zeci de mii de persoane, ale căror procese au fost astfel amânate cu luni de zile. Scopul grevei a fost atins: judecătorii şi procurorii şi-au păstrat sporurile pe care singuri şi le-au acordat prin sentinţe judecătoreşti.






Stânga europeană şi stângăciile româneşti (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Adrian Nastase


La alegerile regionale din Franţa, alianţa stângii condusă de socialişti a reuşit o victorie aproape totală: 54% din voturile exprimate şi victorii în 21 din cele 22 de regiuni metropolitane. (Conservatorii lui Sarkozy au reuşit să-şi menţină influenţa doar în Alsacia dar au mai câştigat în Reunion şi Guyana -, încă un exemplu că preşedinţii în exerciţiu sunt mai bine văzuţi de la mare depărtare).


Acest rezultat e mai important decât pare. În spaţiul francez, experţii vorbesc despre o concretizare a sondajelor care arătau scăderea continuă a popularităţii actualei administraţii şi despre un jalon relevant pe drumul spre alegerile prezidenţiale din 2012. Dar şi în plan european avem de a face cu prima victorie a stângii după o perioadă în care tendinţele de dreapta păreau dominante pentru multă vreme.


Dincolo de realităţile franceze, care presupun o analiză mai detaliată, eu cred că avem de-a face şi cu un efect al evoluţiilor crizei economice. Într-o primă etapă, mai peste tot accentul a fost pus pe redresare economică, pe revenirea la un set pozitiv de cifre în zona indicatorilor economici. Treptat, însă, criza şi-a amplificat şi solidificat efectele sociale şi psihosociale.


Şomajul, prăbuşirea creditării, perspectiva pierderii locuinţei şi sentimentul general de nesiguranţă şi nelinişte au început să pună în discuţie însuşi modul în care e structurată economia şi în care funcţionează pârghiile aparatului statal. Iată de ce oferta stângii a început să fie privită din ce în ce mai atent iar acest fenomen va depăşi, fără îndoială, graniţele hexagonului.


Efectele sociale despre care vorbesc sunt de actualitate, evident, şi în România. Şi la noi, poate mai mult ca oriunde în Europa, e de discutat chiar sistemul însuşi, maşinăria care reuşeşte să facă patruzeci de kilometri de autostradă în cinci ani şi să golească spitalele de doctori, totul cu preţul, paradoxal, al unei datorii publice uriaşe.


Aparent, discursul actualei puteri merge chiar în această direcţie, a "modernizării" şi "reformării" generale. Dar ceea ce se petrece, de fapt, e o amplificare a neliniştii şi a neîncrederii. Schimbările propuse creează convulsii şi oamenii au ajuns chiar în situaţia în care nu ştiu care e salariul pentru care lucrează sau pensia la care s-ar putea aştepta la o vârstă despre care nu ştiu, de asemenea, nimic. În absenţa oricărui proiect, asistăm la mimarea acţiunii politice. Şi, poate, mai grav, la o încercare fără precedent de a omorî din faşă orice alternativă. Francezii au avut de ales între stânga şi dreapta.


Sistemul băsescian încearcă să confişte şi acest drept şi să transforme votul într-un soi de tenis la perete. Ideologia dominantă astăzi în România nu e "dreapta", ci cameleonismul, adaptarea parşivă, oportunismul teoretizat doct şi cinic.


Ne conduce o dreaptă ajunsă la putere acum şase ani ca membră a Internaţionalei socialiste. Această dreaptă îşi pregăteşte o stângă pe măsură: UNPR-ul creat de băsescieni aşa cum marile firme de răcoritoare, de pildă, creează produse aparent diferite care să te menţină client-prizonier al brandului respectiv (partide light, partide zero, partide cu miros de căpşuni, părţi de ediţie specială de Crăciun etc.).


În felul ăsta, oricum ai vota, tot Băsescu iese învingător. Un om rău îmi atrăgea atenţia că iniţialele noii întreprinderi politice sunt identice cu cele ale Uniunii naţionale a patronatului român, ceea ce e inovator în zona stângii. Nu iau în seamă astfel de răutăţi pentru că mie îmi atrage atenţia cel mai important punct din programul noii formaţiuni, de fapt singurul care aduce cu adevărat ceva nou: dacă interesele ţării o impun, uneperiştii sunt gata să renunţe la obiectivele lor programatice.


Altfel spus, formaţiunea e gata să intre în orice formulă de guvernare şi nu vrea să jeneze pe nimeni cu obiective sau idei incompatibile. Era mai simplu dacă tot programul se reducea la un singur punct:


"Promitem că vedem noi ce-o să facem!"


Dar revenirea la politici sociale reale şi lupta cu neliniştile crescânde ale oamenilor presupun o ofertă adevărată a unei stângi adevărate. Nimeni nu luptă cu criza prin partide sau sisteme de butaforie. Aceasta e, de altfel, marea provocare aflată în faţa PSD, care nu-şi poate propune să schimbe "băsescianismul" într-o practică politică cu faţă umană. N-ar avea sens.


Trebuie aşezată în locul lui o ofertă credibilă.






Mafia din spuma politicii (ADEVARUL) comentariu de Ion M. Ioniţă


Toate partidele importante au acceptat sau au tolerat folosirea banilor negri în campaniile electorale.


Cătălin Voicu a devenit cunoscut opiniei publice la 17 decembrie 2008, în momentul în care conducerea PSD se reunea într-o şedinţă extraordinară pentru a-şi desemna miniştrii în cabinetul de coaliţie cu PDL. Atunci, nu numai că a apărut candidatura unui parlamentar obscur, Cătălin Voicu, pentru Ministerul de Interne, dar presa îl dădea chiar favorit în faţa altui general înscris în cursă, Gabriel Oprea.


În zilele premergătoare acestei confruntări, PSD trecuse prin dezbateri aprinse între grupurile de putere, unii dintre greii social-democraţi solicitând ca partidul să ia Ministerul Economiei, alţii arătându-se deosebit de interesaţi de Ministerul de Interne. Până la urmă, Ministerul de Interne a fost atât de atrăgător, încât PSD a renunţat la resursele ispititoare de la Economie. Acum ştim de ce.


În noaptea votului s-a întâmplat undeva o defecţiune şi Cătălin Voicu a pierdut la doar câteva voturi în favoarea lui Gabriel Oprea. Altfel, era pus şef la Interne şi peste toate structurile despre care se vorbeşte în celebrele stenograme. Iar de aici încolo nu mai îndrăzneşte nimeni să spună ce s-ar mai fi întâmplat.


Ceea ce consemnează istoria este că Oprea a mai stat trei săptămâni ministru şi i-a succedat Liviu Dragnea. Cel din urmă s-a speriat şi a demisionat singur după câteva zile, considerând că fie pâinea cât de rea, tot mai bine îi e acasă, la Alexandria. Următorul pe listă, Dan Nica a constituit şi motivul de divorţ dintre PSD şi PDL.


Dar care vor fi consecinţele cazului „Voicu"? Personajul ca atare nu poate fi decât judecat de magistraţi, care trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor aduse. Dar sistemul politic din spuma căruia se nasc asemenea personaje prin fiecare partid? Aici e mai greu. Toate partidele importante au acceptat sau au tolerat folosirea banilor negri în campaniile electorale. Zahărul, făina, uleiul, găleţile sau chiar cumpărarea directă a voturilor au fost metode larg utilizate în campanie. De unde miliarde peste miliarde, în afara sumelor cheltuite pentru afişaj, clipuri, mitinguri şi festivaluri? Când se vor aduna PDL, PSD şi PNL şi vor da o nouă lege de finanţare a partidelor politice pentru a se elibera în primul rând formaţiunile politice de sub stăpânirea mafioţilor care le finanţează?


O asemenea lege ar fi un prim semn de curăţenie în sistem. Dar, mai înainte, domnii Boc, Ponta şi Antonescu ar trebui să-şi asume riscul de a renunţa la un sistem pe care partidele lor l-au crescut cu drag la sân de 20 de ani încoace. Este o alegere dificilă. În lipsa ei, personaje tip „Voicu" vor continua să ajungă parlamentari, miniştri, magistraţi, generali care vor coordona, între altele, Justiţia şi lupta anticorupţie.






Ţara lui „Asta e situaţia” şi a serviciilor de diversiune (COTIDIANUL.RO) comentariu de Liviu Ioan Stoiciu


Începe Opoziţia parlamentară PSD-PC-PNL să se urnească, a fost anunţată şi a treia moţiune simplă (adică simbolică) împotriva guvernanţilor lui Băsescu şi au şi intrat serviciile de diversiune în dispozitiv. La ce altceva se poate apela în vremuri de comă morală profundă decât la serviciile de diversiune?


Oribilul securist al lui Nicu Ceauşescu şi al lui Ion Iliescu, Cătălin Voicu, a spurcat nu numai gruparea susţinătoare a lui Mircea Geoană, Hrebenciuc-Vanghelie, ci tot sistemul ticăloşit, căruia i-a dat de gol nişte fire roşii (nimic nou: mafia Mitrea-Oprişan-PSD, fără Orban din PNL, mai aşteptăm şi alte dezvăluiri ale năravurilor politice postcomuniste, ale circului magistraţilor, din care absentează, vai!, oamenii PDL).


Scandalul Voicu trebuie să fie decontat din buzunarul lui Geoană, cel care trebuie detronat de la preşedinţia Senatului, nu? După cum trebuia distrasă atenţia de la Antonie Solomon-PDL prin mediatizarea cazului primarului liberal condamnat din Baia Mare.


E o desfăşurare de forţe mai vizibilă a serviciilor secrete (fie ele şi numai din custodia lui Vasile Blaga). Guvernanţii partidului-stat PDL sunt înnebuniţi, n-au reuşit să pună mâna chiar pe tot, să controleze şi Senatul? Nu se poate, vor face şi pe dracul să-l controleze. Opoziţia parlamentară s-a trezit, în sfârşit, din pumni? Lasă că le pun serviciile secrete oglinda în faţă PSD şi PNL (noi dosare care să explodeze în mass-media, că aşa funcţionează procuratura în România; pur şi simplu dăm lecţii Uniunii Europene, care ne monitorizează degeaba), să îngrozească populaţia de ceea ce au fost ei.


Nu în Opoziţie era şi Remeş-Caltaboş? I-au scos pe nas oamenii negri ai PDL guvernarea, l-au făcut de râs în mass-media. Observaţi că mass-media au uitat de Elena Udrea şi de Adrian Videanu, care-şi văd liniştiţi de afacerile interne, mereu fiind aduse pe tapet false scandaluri politice? Mass-media sunt controlate acum exclusiv de susţinătorii puterii, nu ai Opoziţiei. Dacă n-ar fi Emil Boc încolţit de Opoziţia parlamentară şi sindicală, totul ar fi „perfect”: banii pentru salarii şi pensii de la FMI vin în continuare (înglodând guvernanţii viitorilor ani, cu siguranţă guvernanţi din actuala Opoziţie parlamentară; din păcate, nu numai „poporul” care l-a reales pe Băsescu va plăti), miniştrii lui îşi văd de licitaţiile câştigate legal întotdeauna de cine trebuie (care varsă bani la PDL), România se scufundă încet-încet, vegheată de nava amiral a „marelui reales” de la Palatul Cotroceni. Că trăim în ţara lui „Asta e situaţia, e criză”.


Grav. A intrat în funcţiune şi opoziţia sindicală, ce vor mai inventa serviciile informative ale lui Vasile Braga (din celebra UM Doi ş-un sfert)? Lasă că vede ea, vom afla că liderii sindicali sunt afacerişti veroşi, puşi eventual în slujba mogulilor Vântu (care, de fapt, l-a compromis la alegerile prezidenţiale pe Geoană, deci a fost în slujba lui Băsescu), Voiculescu (el trebuie menajat, că nu se ştie când cârmeşte spre guvernare alături de PDL) şi a lui Patriciu, care-l susţine tacit pe Antonescu. Moţiunile Opoziţiei din Parlament se bat pe educaţie, transporturi şi sănătate? Lasă că le scoate PDL pe nas foştilor guvernanţi din PSD şi PNL greaua moştenire din aceste ministere, să distragă atenţia.


O fi atât de simplu? Nu a fost de ajuns diversiunea cu inventarea „independenţilor” (sunt chiar impresionante dezertările din PSD îndeosebi, ca şi din PNL; au depăşit cifra 30), reuniţi în jurul partidului unic al lui Traian Băsescu şi care votează cu guvernanţii PDL-UDMR-celelalte minorităţi. Ce amuzant, azi se vorbeşte că foştii liberali deveniţi independenţi nu vor să intre în noul partid pus la cale de Gabriel Oprea, deoarece s-a anunţat a fi de stânga. Dar e simplu, dragi tovarăşi şi prieteni, partidul „progresului românesc” e de centru, de centru şi atât, pregătit să ocupe centrul politic, alături de PDL, care e cică din familia popularilor europeni (de centru), ce naiba?!


Trebuie lăsate stânga PSD şi dreapta PNL, nu mai încurcaţi lumea! Aţi trădat cauza stângii şi a dreptei, foşti liberali şi foşti social democraţi, reuniţi-vă în curtea Palatului Cotroceni, pe aleea din centru, aceea pe care se găseşte „Pupat Piaţa Endependenţei” (confundată de popor cu „Scuipaţi aici!”)? Daţi năvală, strigaţi alinierea, partidul prezidenţial (în care intră şi „independenţii”) are nevoie de o formaţie politică de diversiune pe câmpul de bătălie, de genul „partidului generalilor”, după ce Băsescu se va retrage pe mare: sistemul ticăloşit trebuie să-şi conserve puterea pe termen mediu. E aşa de greu de înţeles? Partidul independenţilor e ultima descoperire a celor care trag sforile în acest sistem ticăloşit, patronat de Băsescu, el merită să pună mâna şi pe banul public, pe ultimele resurse ale bietei noastre ţărişoare.






Trei, Doamne! Toate trei! (COTIDIANUL.RO) comentariu de Cornel Nistorescu


Când ţi-e lumea mai dragă, apare un document despre cine ştie cine. Să zicem despre Mircea Iorgulescu sau privitor la Adrian Marino. Sau despre oricine altcineva. O cucoană cu figură dogită, de plutonier fascist, vine şi-ţi bate cu degetul în uşă? Ce-aţi făcut atunci? Aţi trădat! De ce n-aţi avut conştiinţă?


Nu sunt avocatul nimănui. Nu despre apărat e vorba, deşi dreptul la apărare este cel puţin la fel de important ca şi cel de a acuza. Şi toată lumea se întreabă, oare ce Dumnezeu o fi făcut acela de s-a murdărit? Nimeni nu cere un răspuns. Ne-am obişnuit să nu-l cerem şi nici să nu-l primim. Nenorocirea este că nici un om şi nici o instituţie a statului nu se întreabă cum au ajuns documentele la aceeaşi cucoană sau la acelaşi om, servitor la una dintre curţile puterii. Mereu ies documente de la CNSAS şi nimeni nu se întreabă cum.


Parcă am avea de-a face cu „B24Fun”. O autoservire dintr-o istorie de groază. Ei bine, aflaţi că nu-i aşa. Nu-i nici o autoservire. Este vorba de o operaţiune controlată. Cine este incomod şi e agăţat în arhive, pac!, riscă să se trezească împroşcat sau cu o cărămidă în cap. Nu contează ce explicaţie are, în ce context şi, în cele din urmă, dacă este adevărat sau nu.


Felul în care operează CNSAS-ul, în loc să ne ducă la cercetarea activităţii fostei Securităţi, ne trimite cu gândul la practicile ei. Care este diferenţa între felul de a lucra al Securităţii şi felul de a face publice diverse documente ale CNSAS?


În loc să răspund aş vrea să subliniez câteva lucruri despre ANI, Agenţia Naţională pentru Integritate. A fost făcută la presiunea Uniunii Europene, naivă în ideile ei despre modul de a stopa corupţia în România. Culmea este că şi ANI scoate din pălărie tot felul de documente despre nici nu-ţi imaginezi cine. Credeţi că a cercetat vreodată averile lui Berceanu, Blaga, Negoiţă, Udrea sau Videanu? Dacă facem oarece gălăgie, apare aerianul său preşedinte şi ne spune că în curând va da în vileag trei conturi din Elveţia ale unor miniştri. Şi noi tăcem, înghiţim în sec şi aşteptăm. Ne-a dus? Ne-a dus ca pe nişte bebeluşi! În schimb ţi-l dă în gât pe cel care încurcă puterea. Iese ameţitul la televizor, scapă două bârfe şi l-a umplut de sânge. Nu seamănă cu tehnica de la CNSAS? Nu cumva şi ANI, ca şi CNAS, a moştenit din tehnicile băieţilor? Sau ca să fiu mai clar, nu cumva sunt instrumente cu design democratic de torturat adversarii sistemului? Eu zic să nu vă grăbiţi să răspundeţi. Este suficient dacă vă puneţi întrebarea.


Să trecem la DNA. Tot instituţie nouă, tot pe post de măturoi în societate, tot cu surprize. De la DNA scapă hârtiile exact cum scapă de la ANI şi de la CNSAS. Evropeneşte, nu? Sau în stil sovietic? Să-l terminăm pe marţafoi înainte să mai apuce să caşte gura. Să nu mai pierdem vremea cu explicaţiile şi cu apărarea. Îl belim, îl tocăm şi adio! Ne grăbim să modernizăm statul şi să-l curăţăm de căpuşe! A scăpat filmul cu Decebal Traian Remeş? L-a scăpat. Şi l-a şi îngropat.


A scăpat stenogramele cu Cătălin Voicu, acest Ostap Bender al PSD-ului? Le-a scăpat şi l-a îngropat înainte de a fi judecat. Ei bine, dacă tot a primit Tăpălagă câteva din discuţiile între Căşuneanu şi Cătălin Voicu, eu mă tot întreb de ce Parchetul nu i-o fi scăpat şi câteva pagini din dosarul de spălare de bani dintre Căşuneanu şi Traian Băsescu? Că tot îl ţin ascuns şi ferecat ca pe sfintele moaşte! Dacă tot e la Parchet şi dacă tot se pierd pagini, de ce n-am citi şi din conţinutul acestui dosar legat de terenul de la Băneasa?


Cele 3 instituţii cu pretenţii de instrumente democratice seamănă între ele. Mai ales în materie de practici. Aparţin statului şi funcţionează de parcă ar avea numai băieţi la cârmă. Vă rog frumos să nu vă imaginaţi că tot Securitatea se află la conducere!






Emanaţi, fanatici, securişti (ADEVARUL) comentariu de Grigore Cartianu


„Fanaticii regimului şi securiştii", perorau „emanaţii". Haideţi să vedem cine puteau fi aceşti „fanatici".


Cei care au furat Revoluţia română şi au organizat contrarevoluţia sângeroasă de după 22 decembrie 1989 pot face parastasul teoriei ticăloase cu care ne-au păcălit atâta amar de vreme. Marile lor minciuni sunt spulberate precum fulgii de păpădie. Dovezile se adună, iar raţiunea iese din hibernarea de 20 de ani prorocită de Brucan. Domnilor tovarăşi, temeţi-vă: „stupid people" s-a trezit!


Din aproape în aproape, am descifrat sensurile diversiunii teroriste din 22-25 decembrie. Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Nicolae Militaru, Sergiu Nicolaescu, Dumitru Mazilu, Teodor Brateş şi ceilalţi „emanaţi" ne-au speriat cu „teroriştii lui Ceauşescu" deşi - am aflat ulterior - nimeni nu-l mai apăra pe fostul dictator.


Armata încăpuse pe mâna generalului Nicolae Militaru, spionul sovietic preferat (şi numit) de Ion Iliescu. Miliţia şi Securitatea fuseseră trecute tot în subordinea acestui „Superman al KGB". Puterea politică fusese confiscată de grupul Iliescu-Brucan-Roman. Televiziunea, Radioul şi ziarele se aflau, de asemenea, în mâna acestora. Populaţia ar fi sărit în foc pentru a apăra Revoluţia. Toate pârghiile statului se aflau în mâna grupului Iliescu. Şi atunci, care terorişti?!


„Fanaticii regimului şi securiştii", perorau „emanaţii". Haideţi să vedem cine puteau fi aceşti „fanatici". Fanaticul numărul 1 şi fanatica numărul 2 (Nicolae şi Elena Ceauşescu) erau prizonieri ai Miliţiei Dâmboviţa (începând din 22 decembrie, ora 14.50) şi apoi ai Armatei, într-o unitate militară din Târgovişte (de la ora 18.30). Generalul Ilie Ceauşescu se predase noii puteri din prima secundă, în sediul MApN.


Celălalt frate-general, Andruţa Ceauşescu, comandantul Şcolii de Securitate de la Băneasa, nu mişca în front. Copiii dictatorilor-fugari aveau o singură dorinţă: să nu fie linşaţi de mulţime. Valentin şi Zoia se ascundeau pe la prieteni, iar Nicu părăsise Sibiul, unde era prim-secretar, pentru a se preda la Televiziune. Membrii CPEx erau consemnaţi în sediul CC al PCR, căutându-şi salvarea printre revoluţionari furioşi şi „emanaţi" revanşarzi. În judeţe, prim-secretarii de partid erau fugăriţi, legaţi cu sârmă sau atârnaţi la balcon, în uralele mulţimilor dezlănţuite. Cei mai îndoctrinaţi comunişti se grăbeau să-şi ardă carnetele de partid şi să-şi exprime adeziunea faţă de noua putere.


Aşa procedau „fanaticii". Să vedem ce făceau securiştii. Şeful lor, generalul Iulian Vlad, se pusese la dispoziţia noii puteri. Colonelul Ardeleanu de la USLA era nedespărţit de Militaru. Ultimii doi aghiotanţi ai Ceauşeştilor, maiorul Raţ şi căpitanul Rusu, ambii de la Direcţia a V-a a Securităţii, i-au abandonat pe drumul spre Târgovişte. Locotenent-colonelul Gheorghe Dinu, cel care se afla la comanda Securităţii Dâmboviţa, a condus personal maşina care i-a introdus pe fugari în cazarma morţii.


Astea-s faptele. În faţa lor, minciunile se topesc precum zăpada la începutul primăverii. Iar primăvara, fiţi siguri, nu va întârzia să vină.






ACTUALITATE






Reorganizarea administrativ-teritorială a judeţului Cluj, propusă de preşedintele CJ (GANDUL)


COMASARE

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, propune reorganizarea administrativ-teritorială a judeţului, prin comasarea unor comune şi alipirea lor la oraşe şi municipii, urmând să fie organizate dezbateri publice pe această temă. Astfel, potrivit propunerii lui Tişe, judeţul Cluj, care are în prezent cinci municipii, un oraş şi 75 de comune, urmează să aibă, în urma reorganizării, şase aglomerări urbane, care includ, în total, şase oraşe şi 29 de comune, precum şi 13 aglomerări rurale, care înglobează 46 de comune. Conform proiectului, o aglomerare urbană ar putea fi înfiinţată prin comasarea comunelor Apahida, Baciu, Chinteni, Feleacu, Floreşti cu municipiul Cluj Napoca, iar una rurală, prin comasarea, de exemplu, a comunelor Aluniş, Bobâlna, Corneşti, Panticeu, Recea Cristur, rezultând o singură comună. "Comasarea comunelor se va putea face prin referendum. Cadrul legal actual permite acest lucru", a afirmat Alin Tişe.

Comentarii