- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
La începutul anilor 1990 eram mult prea tanar si nestiutor pentru a-mi da seama ce se întampla în politica romaneasca, un lucru însa sigur este ca întamplarile acelor ani si ce a urmat dupa, a fost motivul pentru care în decursul timpului atat eu cat si alti zeci de mii de tineri sau mai putin tineri au parasit Romania. Zilele acestea s-au derulat doua evenimente care m-au facut sa îmi reamintesc de un personaj si anturajul lui, care sper ca în mintea tinerilor si paginile cartilor de istorie va ramane pentru posteritate nu datorita celor trei mandate ca sef al statului, ci mai degraba datorita influentei negative si a întoarcerii Romaniei înapoi înspre trecut. Primul eveniment este moartea ex-presedintelui iugoslav Slobodan Milosevici care a decedat în una din celulele închisorii tribunalului international de la Haga, în care se afla de cinci ani, ca inculpat într-un proces de crime de razboi. Cel de-al doilea eveniment este alegerea lui Alexandru Lucasenko, pentru un al treilea mandat ca presedinte al statului Belarus. Ce legatura are fostul nostru presedinte cu aceste doua evenimente? Legaturile sunt multe: începand cu crimele si pagubele produse, si rasturnarea guvernului Petre Roman care a avut loc la începutul anilor ‘90, cand au fost chemati minerii în frunte cu Miron Cozma sa reduca la tacere opozitia din acea vreme, si terminand cu candidatura pentru un al treilea mandat la presedentia Romaniei în 2000.
Romania în perioada iliesceana a fost cea care a tras mai tare înspre est si mai putin spre vest, încercand sa-si lege mai mult destinele de “mama Rusie” la fel cum si Belarus face în prezent. De asemenea Iliescu a fost singurul presedinte de dupa ‘89 care a avut legaturi mai stranse cu Milosevici si care probabil cu siguranta n-ar fi sprijinit interventia americanilor în fosta Iugoslavie în 1999, daca s-ar fi aflat la putere în perioada respectiva. Milosevici nu a mai apucat sa fie judecat pana la capat si condamnat, ma întreb însa oare cand si daca îi va veni randul si lui Iliescu si a celor din anturajul lui, pentru evenimentele de la Targu Mures si crimele comise în perioada mineriadelor?! Ce pacat ca tribunalul de la Haga nu judeca si astfel de crime, pentru ca la urma urmei nu conteaza numarul sau împrejurarile, ci faptul ca au murit oameni nevinovati si cineva ar trebui tras la raspundere pentru asta.
Dorinta lui Iliescu din trecut de a fi la putere la nesfarsit în Romania, e similara cu cea în Belarus a lui Lucasenko care a modificat inclusiv constitutia pentu a-si prelungi mandatul si pentru a putea candida pentru a treia oara la presedentia tarii. Manipularea opiniei publice, presiunile, amenintarile, controlul asupra mass-media etc, etc... Din anii ‘90 sunt doar cateva dintre similaritatile dintre anii fragedei democratii romanesti si ceea ce s-a întamplat zilele acestea în Belarus.
Mi-as fi dorit la fel ca multi alti sa nu fiu nevoit sa iau calea “exilului”, ci sa pot trai si munci decent în tara în care m-am nascut si am crescut, se pare însa ca soarta mi-a si ne-a fost alta multora.
Datorita unor fortari mai mult de la spate decat din proprie initiativa, Romania spera ca în 2007 sa intre în Uniunea Europeana, lucru care nu va aduce îmbunatatiri semnificative si imediate pentru oameni, însa pe termen lung cu siguranta ca varianta aleasa de a ne îndrepta spre vest este mult mai benefica decat cea spre est.
Noi ca oameni si buni crestini avem dreptul sa iertam dar sa nu uitam, lasand ca în cele din urma daca nu justitia macar istoria sa-si spuna cuvantul si sa faca dreptate.
Romania în perioada iliesceana a fost cea care a tras mai tare înspre est si mai putin spre vest, încercand sa-si lege mai mult destinele de “mama Rusie” la fel cum si Belarus face în prezent. De asemenea Iliescu a fost singurul presedinte de dupa ‘89 care a avut legaturi mai stranse cu Milosevici si care probabil cu siguranta n-ar fi sprijinit interventia americanilor în fosta Iugoslavie în 1999, daca s-ar fi aflat la putere în perioada respectiva. Milosevici nu a mai apucat sa fie judecat pana la capat si condamnat, ma întreb însa oare cand si daca îi va veni randul si lui Iliescu si a celor din anturajul lui, pentru evenimentele de la Targu Mures si crimele comise în perioada mineriadelor?! Ce pacat ca tribunalul de la Haga nu judeca si astfel de crime, pentru ca la urma urmei nu conteaza numarul sau împrejurarile, ci faptul ca au murit oameni nevinovati si cineva ar trebui tras la raspundere pentru asta.
Dorinta lui Iliescu din trecut de a fi la putere la nesfarsit în Romania, e similara cu cea în Belarus a lui Lucasenko care a modificat inclusiv constitutia pentu a-si prelungi mandatul si pentru a putea candida pentru a treia oara la presedentia tarii. Manipularea opiniei publice, presiunile, amenintarile, controlul asupra mass-media etc, etc... Din anii ‘90 sunt doar cateva dintre similaritatile dintre anii fragedei democratii romanesti si ceea ce s-a întamplat zilele acestea în Belarus.
Mi-as fi dorit la fel ca multi alti sa nu fiu nevoit sa iau calea “exilului”, ci sa pot trai si munci decent în tara în care m-am nascut si am crescut, se pare însa ca soarta mi-a si ne-a fost alta multora.
Datorita unor fortari mai mult de la spate decat din proprie initiativa, Romania spera ca în 2007 sa intre în Uniunea Europeana, lucru care nu va aduce îmbunatatiri semnificative si imediate pentru oameni, însa pe termen lung cu siguranta ca varianta aleasa de a ne îndrepta spre vest este mult mai benefica decat cea spre est.
Noi ca oameni si buni crestini avem dreptul sa iertam dar sa nu uitam, lasand ca în cele din urma daca nu justitia macar istoria sa-si spuna cuvantul si sa faca dreptate.
Comentarii