- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Zilele trecute, mai precis pe 1 august, s-au împlinit 65 de ani de la bombardarea Ploieștiului de către americani în cel de-al doilea Război Mondial (1 august 1943).
Chiar dacă americanii au o istorie comparativ scurtă cu a multor altor popoare, aceștia stiu să și-o conserve și să o scoată in evidență de fiecare dată cand este nevoie. Pe malurile Atlanticului, în statul Maryland, peste 50 de aeronave comerciale, clasice, experimentale , unele ultra ușoare , sau comerciale, altele de business și de aviație generală, au fost prezente într-un spectacol aviatic care a încântat ochii vizitatorilor.
Dintre exemplarele care au atras publicul în mod deosebit, în cele 2 zile cât a durat show-ul s-au numărat un Boeing B-17 numit și Flying Forteress, sau mai pe românește ” fortăreața zburătoare” și un altul B-24 Liberator adică “eliberatorul”.
Cele două exemplare au fost prezente la acest spectacol aviatic prin intermediul fundatiei Collings . O fundație educatională non profit care are ca și scop principal organizarea și sprijinirea de spectacole aviatice care să aducă în fața publicului american o istorii vie, dând veteranilor de război șansa unică de a readuce la viață istoria celui de-al 2-lea Război Mondial, pentru generația tânară care nu a avut șansa să afle ce a înseamnat experiența și jerfa acestor eroi; aceasta fiind o adevarată lectie de istorie, care încearcă să țină vie flacăra celor care s-au jerfit pentru libertate.
Avionul B-17 devenit faimos din campania de bombardamente pe timp de zi in cel de-al 2-lea Război Mondial cât și din in filmele Hollywood-iene care l-au transformat într-un adevarat icon , este astăzi într-o nouă misune, de-a lungul și de-a latul continentului american, una de pace și rememorare a trecutului.
Câteva detalii tehnice pentru pasionati de avioane: aripa are o lungime de aproximativ 31,5 metri , lungimea aeronavei de 22,5 metri. Gol cântărește aproximativ 16 tone și maxim 33 tone încărcat la maximș poate avea 10 membri la bord și atinge 402 km pe ora la 10 km altitudine , pe o distanță de aproximativ 3800 km.
Alături de B-17 stă bombardierul B-24, tot un adevărat muzeu de istorie zburător, care este prezent anual în peste 130 de orașe americane .
Acest exemplar unic care a costat milioane de dolari in restaurare, stă ca mărturie a ceea ce a însemnat ingineria aeronautică a anilor ‘40.
Construit în august 1940 în Fort Worth Texas, avionul a fost folosit de Fortele Aeriene sub pavilion Englezesc participând în operațiuni de luptă deasupra Europei și Pacificului. La sfârșitul războiului aeronava a fost abandonată într-un parc de avioane din India. Fortele Aeriene Indiene l-au restaurat și folosit până în 1968, când a fost abandonat pentru urmatori 13 ani, când a fost cumpărat de un colectionar englez care l-a revândut către fundația Collings în 1984 . Transportat pe vapor în Statele Unite acesta a fost restaurat cu ajutorul voluntarilor, a foștilor membri care l-au pilotat și a fiilor acestora , readucândul la viață.
Istoria bombardierului B-24 ar fi incompletă dacă nu as aminti faptul că pe 1 August 1943, în “Black Sunday ” sau “Duminica Neagra” cum au numit-o americanii, acesta bombarda rafinariile din Romania din apropiere de Ploiești, Brazi și Câmpina aruncând peste 30 de tone de bombe. Rafinăriile românești furnizau o treime din necesarul de combustibil pentru armata germană, fiind o țintă extrem de valoroasă pentru americani, care considerau eliminarea lor o reducere cu cel putin șase luni a războiului. Din cele 178 de bombardiere plecate în misiune din Benghazi, Libia 168 au atins țintele din zona Ploieștiului. În urma bombardamentului, din sapte rafinării țintă, una a fost distrusă complet, alta a rămas intactă, două au fost închise pentru câteva luni și alte două și-au redus considerabil producția. Doar 89 din bombardiere s-au mai întors în acea zi inapoi în Bengazi dintre care 58 avariate foarte tare, iar aproximativ 50 din ele au fost doborâte, restul aterizând în diferite locații ale Fortelor Aliate din Mediterana. Acesta a fost primul atac al aviatiei americane, de o asemenea amploare și la o altitudine foarte mică față de tinte puternic aparate, motiv pentru care cinci ofițeri din fortele aeriene au fost decorați cu medalia de onoare.
Cei prezenti la show care doreau să susțină financiar organizația Collings puteau să cumpere filme, insigne, tricouri, fotografii sau alte suveniruri despre avioane. Pentru vizitatorii mai cu dare de mână , cu doar 425 de dolari , aceștia puteau să zboare la bordul unuia din cele 2 avioane. Personal am preferat doar să urc în ele în timp ce erau la sol, pentru că, chiar dacă arătau excelent în exterior, din interior pareau că sunt undeva expuse într-un muzeu, ne mai având capacitatea de a zbura. M-am înșelat însă pentru că în amurgul serii le-am văzut zburând de-a lungul Atlanticului. Greoi într-adevăr, ca niște vulturi îmbătrâniţi de ani, dar zburând totuși spre un alt oraș american, îngreunate fiind parcă de o istorie care zăcea tăcută în interiorul lor, ascunsă sub fuselaj, probabil pentru eternitate.
Chiar dacă americanii au o istorie comparativ scurtă cu a multor altor popoare, aceștia stiu să și-o conserve și să o scoată in evidență de fiecare dată cand este nevoie. Pe malurile Atlanticului, în statul Maryland, peste 50 de aeronave comerciale, clasice, experimentale , unele ultra ușoare , sau comerciale, altele de business și de aviație generală, au fost prezente într-un spectacol aviatic care a încântat ochii vizitatorilor.
Dintre exemplarele care au atras publicul în mod deosebit, în cele 2 zile cât a durat show-ul s-au numărat un Boeing B-17 numit și Flying Forteress, sau mai pe românește ” fortăreața zburătoare” și un altul B-24 Liberator adică “eliberatorul”.
Cele două exemplare au fost prezente la acest spectacol aviatic prin intermediul fundatiei Collings . O fundație educatională non profit care are ca și scop principal organizarea și sprijinirea de spectacole aviatice care să aducă în fața publicului american o istorii vie, dând veteranilor de război șansa unică de a readuce la viață istoria celui de-al 2-lea Război Mondial, pentru generația tânară care nu a avut șansa să afle ce a înseamnat experiența și jerfa acestor eroi; aceasta fiind o adevarată lectie de istorie, care încearcă să țină vie flacăra celor care s-au jerfit pentru libertate.
Avionul B-17 devenit faimos din campania de bombardamente pe timp de zi in cel de-al 2-lea Război Mondial cât și din in filmele Hollywood-iene care l-au transformat într-un adevarat icon , este astăzi într-o nouă misune, de-a lungul și de-a latul continentului american, una de pace și rememorare a trecutului.
Câteva detalii tehnice pentru pasionati de avioane: aripa are o lungime de aproximativ 31,5 metri , lungimea aeronavei de 22,5 metri. Gol cântărește aproximativ 16 tone și maxim 33 tone încărcat la maximș poate avea 10 membri la bord și atinge 402 km pe ora la 10 km altitudine , pe o distanță de aproximativ 3800 km.
Alături de B-17 stă bombardierul B-24, tot un adevărat muzeu de istorie zburător, care este prezent anual în peste 130 de orașe americane .
Acest exemplar unic care a costat milioane de dolari in restaurare, stă ca mărturie a ceea ce a însemnat ingineria aeronautică a anilor ‘40.
Construit în august 1940 în Fort Worth Texas, avionul a fost folosit de Fortele Aeriene sub pavilion Englezesc participând în operațiuni de luptă deasupra Europei și Pacificului. La sfârșitul războiului aeronava a fost abandonată într-un parc de avioane din India. Fortele Aeriene Indiene l-au restaurat și folosit până în 1968, când a fost abandonat pentru urmatori 13 ani, când a fost cumpărat de un colectionar englez care l-a revândut către fundația Collings în 1984 . Transportat pe vapor în Statele Unite acesta a fost restaurat cu ajutorul voluntarilor, a foștilor membri care l-au pilotat și a fiilor acestora , readucândul la viață.
Istoria bombardierului B-24 ar fi incompletă dacă nu as aminti faptul că pe 1 August 1943, în “Black Sunday ” sau “Duminica Neagra” cum au numit-o americanii, acesta bombarda rafinariile din Romania din apropiere de Ploiești, Brazi și Câmpina aruncând peste 30 de tone de bombe. Rafinăriile românești furnizau o treime din necesarul de combustibil pentru armata germană, fiind o țintă extrem de valoroasă pentru americani, care considerau eliminarea lor o reducere cu cel putin șase luni a războiului. Din cele 178 de bombardiere plecate în misiune din Benghazi, Libia 168 au atins țintele din zona Ploieștiului. În urma bombardamentului, din sapte rafinării țintă, una a fost distrusă complet, alta a rămas intactă, două au fost închise pentru câteva luni și alte două și-au redus considerabil producția. Doar 89 din bombardiere s-au mai întors în acea zi inapoi în Bengazi dintre care 58 avariate foarte tare, iar aproximativ 50 din ele au fost doborâte, restul aterizând în diferite locații ale Fortelor Aliate din Mediterana. Acesta a fost primul atac al aviatiei americane, de o asemenea amploare și la o altitudine foarte mică față de tinte puternic aparate, motiv pentru care cinci ofițeri din fortele aeriene au fost decorați cu medalia de onoare.
Cei prezenti la show care doreau să susțină financiar organizația Collings puteau să cumpere filme, insigne, tricouri, fotografii sau alte suveniruri despre avioane. Pentru vizitatorii mai cu dare de mână , cu doar 425 de dolari , aceștia puteau să zboare la bordul unuia din cele 2 avioane. Personal am preferat doar să urc în ele în timp ce erau la sol, pentru că, chiar dacă arătau excelent în exterior, din interior pareau că sunt undeva expuse într-un muzeu, ne mai având capacitatea de a zbura. M-am înșelat însă pentru că în amurgul serii le-am văzut zburând de-a lungul Atlanticului. Greoi într-adevăr, ca niște vulturi îmbătrâniţi de ani, dar zburând totuși spre un alt oraș american, îngreunate fiind parcă de o istorie care zăcea tăcută în interiorul lor, ascunsă sub fuselaj, probabil pentru eternitate.
Comentarii