- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
"I could have more money in my life, but I wouldn't have more human happiness" Hal Taussig
Ar trebui oare restrictionat prin lege cati bani fac unii oameni?!
Intr-o perioada in care auzim zilnic de presedinti de companii care au luat zeci de milioane de dolarii salarii, atunci cand companiile lor pierdeau bani, este greu de crezut ca mai exista oameni care chiar daca au avut sansa sa fie milionari, au decis ca banii si bogatia nu sunt ceea ce isi doresc in viata.
Nu este imbracat la costum, nu conduce masina de zeci de mii de dolari, nu locuieste in vila de milioane de dolari, nu sta la hoteluri de 5 stele cand pleaca in calatorie, iar la cei peste 80 de ani ai sai ii place inca sa circule cu bicicleta si sa mearga zilnic la biroul sau din Pennsylvania, loc unde l-am gasit si eu cand i-am solicitat acest interviu. Cel in cauza este omul de afaceri american Hal Taussig, presedintele companiei de turism, Untours, care acum cativa ani a primit titlul de cel mai generos om de afaceri din America.
Cu zeci de ani in urma a inceput o companie de turism. Ca orice afacere si cea a domnului Taussig si-a propus ca sa faca profit, singura diferenta a fost ca acest profit n-a dorit sa-l pastreze pentru sine. Daca unele companii doneaza 10% din profit sau altele 1% din venitul anual, catre organizatii caritabile, domnul Taussig nu retine nimic din profit.
In primul an l-a dat inapoi clientilor spunand ca a facut mai multi bani decat avea nevoie. Acestia chiar daca l-au privit cam ciudat, toti au acceptat cei 60-70 de dolari primiti inapoi. In anii urmatori a decis sa faca altceva. Profitul l-a impartit in mod egal la sfarsit de an cu angajatii sai, care aveau acelasi salar ca si el. Dupa un timp unii au fost nemultumiti pentru ca noii angajati primeau acelasi salar ca si cei cu vechime mai mare in companie. Dupa cativa ani buni a inceput sa le plateasca salarii mai consistente si restul profitului l-a donat unei fundatii careia chiar dansul i-a pus bazele, Untour Foundation.
Hal Taussig are acum 84 de ani si este recunoscut ca fiind printre cei mai generosi americani. Conduce o Toyota din 1995, care de fapt este a sotiei, iar unul dintre regrete sale este ca, fiind in varsta, trebuie sa cheltuiasca mai multi bani, pentru asigurarea medicala.
Stand de vorba cu dansul l-am intrebat cum se face ca intr-o societate si o tara capitalista precum America, mai exista oameni cu astfel de principii. Mi-a raspus: "mai multi banii si mai multe bunuri chiar daca te imbogatesc in plan material nu te imbogatesc spiritual. Intr-o tara care isi bazeaza valorile si principiile doar in lucruri materiale, vietile acelor oameni, dintr-o astfel de societate, nu isi au nici un sens, pentru ca banii nu pot imbogati existenta umana. Lucrurile care le fac eu sunt cele care ii dau cea mai mare satisfactie in viata."
L-am intrebat ce parere are despre ce se intampla azi cu economia si criza financiara in care ne aflam. Mi-a spus ca nu se mira, dimpotriva este surprins ca nu s-a intamplat asta mai demult.
"Este irational ca unii presedinti de companii fac mai multi bani decat ar putea cheltui intr-o viata. Piata financiara este compusa din doua categori de oameni: fricosi si lacomi. Unii carora le este teama si isi vand investitiile, iar altii lacomi care le cumpara. Aceste doua valori frica si lacomia sunt motivele care au adus America intr-o situatie asa de disperata precum cea in care ne aflam. "
La intrebarea ce le-ar spune acestor presedinti de pe Wall Street, cu salarii de zeci de milioane de dolari, daca ar avea ocazia sa le vorbeasca fata in fata, domnul Taussig mi-a spus ca, fara a intra in polemica cu ei, le-ar recomanda sa isi redefineasca valorile si sa se gandeasca la nevoile de baza ale umanitati. "I-as intreba daca sunt constienti cat de mult ar putea ajuta cu doar o mica parte din salariul lor, oamenii din tarile in curs de dezvoltare?! Daca sunt constienti de golul tot mai mare care se creeaza intre bogati si saraci?! "
Domnul Taussig a crescut in timpul depresiei si a colapsului din anii 30 si stie ce inseamna saracia. A crescut si-a lucrat ca fermier, pana a realizat ca nu este ceea ce isi doreste. A urmat o facultate, apoi un doctorat. A studiat istoria civilizatiei americane, a inceput sa se gandeasca mai mult la valorile umane, la saracie, la bogatie, sa fie mai interesat de oameni la nivel individual si nu ca si societate in ansamblu. A predat ca si profesor un timp, iar la varsta de 50 de ani, dupa o vacanta in Europa, si-a deschis propria companie de turism.
Chiar daca compania lui i-ar fi permis sa aibe milioane de dolari in banca, acesta a trait si traieste in continuare foarte modest din pensia lui si a sotiei.
In 1999 a primit premiu pentru cea mai generoasa companie din America. Premiul a fost inmanat de actorul Paul Newman (fondatorul acestui premiu si binecunoscut ca filantropist) si John F. Kennedy junior.
Pentru ca trebuia sa mearga la New York sa isi primeasca premiul, si pentru ca o camera buna la hotel il costa cam 200-300 de dolari pe noapte, a decis ca va sta la un hostel, care costa cativa zeci de dolari. Cand a auzit J.F. Kennedy Jr. unde s-a cazat, i-a spus ca la meritele si valoarea lui ar trebui sa stea la un hotel de patru stele. Dansul insa i-a replicat "daca am un acoperis deasupra capului imi este de ajuns."
L-am intrebat ce parere au copiii lui despre faptul ca tatal lor doneaza banii altora, in loc sa le dea lor si faptul ca testamentul prevede ca mostenirea va fi lasata fundatiei si nu copiilor. Aceasta mi-a spus ce replica a dat una din ficele sale la o intrebare asemanatoare. "Mi-ar place sa am banii tatalui meu, dar valorile si mostenirile spirituale pe care le-a primit in schimb de la el, care vor ramane peste generatii, sunt insa mult mai de pret."
Fundatia domnului Hal Taussig, Untour Foundation, are ca obiectiv principal imprumutarea cu bani a celor care a doresc sa inceapa sau sa isi extinda o mica afacere. Ideea a copiato de la Muhammad Yunus, care acum doi ani a luat premiul Nobel pentru Pace. La fel ca Yunus, si Taussing a conceput un sistem de micro-imprumuturi pentru oamenii saraci. De-a lungul timpului cetateni din America, Europa , Asia sau America Latina, au beneficiat de imprumuturi intre 1,000 si cateva sute de mii de de dolari, la o dobanda de doar cateva procente. Singura conditie impusa, pe langa replata imprumutului, era ca oamenii sa-i urmeze exemplul, contribuind la imbunatatirea vietii in comunitatile in care traiesc.
Activitatile si proiectele demarate de-a lungul anilor din banii pusi la dispozitie de Fundatia Untours sunt foarte numeroase, despre fiecare in parte s-ar putea scrie paginii intregi.
L-am intrebat in final pe domnul Taussig daca se considera un om fericit si implinit. Chiar daca afacerea cu turism nu merge acum foarte bine, datorita ratei de schimb a dolarului, acesta este totusi multumit. "Da, sunt fericit chiar daca in viata am avut momente atat de bucurie cat si de intristare. De curand sotia mea a avut un infarct si este la pat, iar eu am grija de ea. Viata mi-a fost imbogatita chiar si prin faptul ca pot sa fiu alaturi de sotia mea sa o ingrijesc la pat." De-a lungul anilor contributiile financiare ale domnului Hall Taussing depasesc 5 milioane de dolari.
Ar trebui oare restrictionat prin lege cati bani fac unii oameni?!
Intr-o perioada in care auzim zilnic de presedinti de companii care au luat zeci de milioane de dolarii salarii, atunci cand companiile lor pierdeau bani, este greu de crezut ca mai exista oameni care chiar daca au avut sansa sa fie milionari, au decis ca banii si bogatia nu sunt ceea ce isi doresc in viata.
Nu este imbracat la costum, nu conduce masina de zeci de mii de dolari, nu locuieste in vila de milioane de dolari, nu sta la hoteluri de 5 stele cand pleaca in calatorie, iar la cei peste 80 de ani ai sai ii place inca sa circule cu bicicleta si sa mearga zilnic la biroul sau din Pennsylvania, loc unde l-am gasit si eu cand i-am solicitat acest interviu. Cel in cauza este omul de afaceri american Hal Taussig, presedintele companiei de turism, Untours, care acum cativa ani a primit titlul de cel mai generos om de afaceri din America.
Cu zeci de ani in urma a inceput o companie de turism. Ca orice afacere si cea a domnului Taussig si-a propus ca sa faca profit, singura diferenta a fost ca acest profit n-a dorit sa-l pastreze pentru sine. Daca unele companii doneaza 10% din profit sau altele 1% din venitul anual, catre organizatii caritabile, domnul Taussig nu retine nimic din profit.
In primul an l-a dat inapoi clientilor spunand ca a facut mai multi bani decat avea nevoie. Acestia chiar daca l-au privit cam ciudat, toti au acceptat cei 60-70 de dolari primiti inapoi. In anii urmatori a decis sa faca altceva. Profitul l-a impartit in mod egal la sfarsit de an cu angajatii sai, care aveau acelasi salar ca si el. Dupa un timp unii au fost nemultumiti pentru ca noii angajati primeau acelasi salar ca si cei cu vechime mai mare in companie. Dupa cativa ani buni a inceput sa le plateasca salarii mai consistente si restul profitului l-a donat unei fundatii careia chiar dansul i-a pus bazele, Untour Foundation.
Hal Taussig are acum 84 de ani si este recunoscut ca fiind printre cei mai generosi americani. Conduce o Toyota din 1995, care de fapt este a sotiei, iar unul dintre regrete sale este ca, fiind in varsta, trebuie sa cheltuiasca mai multi bani, pentru asigurarea medicala.
Stand de vorba cu dansul l-am intrebat cum se face ca intr-o societate si o tara capitalista precum America, mai exista oameni cu astfel de principii. Mi-a raspus: "mai multi banii si mai multe bunuri chiar daca te imbogatesc in plan material nu te imbogatesc spiritual. Intr-o tara care isi bazeaza valorile si principiile doar in lucruri materiale, vietile acelor oameni, dintr-o astfel de societate, nu isi au nici un sens, pentru ca banii nu pot imbogati existenta umana. Lucrurile care le fac eu sunt cele care ii dau cea mai mare satisfactie in viata."
L-am intrebat ce parere are despre ce se intampla azi cu economia si criza financiara in care ne aflam. Mi-a spus ca nu se mira, dimpotriva este surprins ca nu s-a intamplat asta mai demult.
"Este irational ca unii presedinti de companii fac mai multi bani decat ar putea cheltui intr-o viata. Piata financiara este compusa din doua categori de oameni: fricosi si lacomi. Unii carora le este teama si isi vand investitiile, iar altii lacomi care le cumpara. Aceste doua valori frica si lacomia sunt motivele care au adus America intr-o situatie asa de disperata precum cea in care ne aflam. "
La intrebarea ce le-ar spune acestor presedinti de pe Wall Street, cu salarii de zeci de milioane de dolari, daca ar avea ocazia sa le vorbeasca fata in fata, domnul Taussig mi-a spus ca, fara a intra in polemica cu ei, le-ar recomanda sa isi redefineasca valorile si sa se gandeasca la nevoile de baza ale umanitati. "I-as intreba daca sunt constienti cat de mult ar putea ajuta cu doar o mica parte din salariul lor, oamenii din tarile in curs de dezvoltare?! Daca sunt constienti de golul tot mai mare care se creeaza intre bogati si saraci?! "
Domnul Taussig a crescut in timpul depresiei si a colapsului din anii 30 si stie ce inseamna saracia. A crescut si-a lucrat ca fermier, pana a realizat ca nu este ceea ce isi doreste. A urmat o facultate, apoi un doctorat. A studiat istoria civilizatiei americane, a inceput sa se gandeasca mai mult la valorile umane, la saracie, la bogatie, sa fie mai interesat de oameni la nivel individual si nu ca si societate in ansamblu. A predat ca si profesor un timp, iar la varsta de 50 de ani, dupa o vacanta in Europa, si-a deschis propria companie de turism.
Chiar daca compania lui i-ar fi permis sa aibe milioane de dolari in banca, acesta a trait si traieste in continuare foarte modest din pensia lui si a sotiei.
In 1999 a primit premiu pentru cea mai generoasa companie din America. Premiul a fost inmanat de actorul Paul Newman (fondatorul acestui premiu si binecunoscut ca filantropist) si John F. Kennedy junior.
Pentru ca trebuia sa mearga la New York sa isi primeasca premiul, si pentru ca o camera buna la hotel il costa cam 200-300 de dolari pe noapte, a decis ca va sta la un hostel, care costa cativa zeci de dolari. Cand a auzit J.F. Kennedy Jr. unde s-a cazat, i-a spus ca la meritele si valoarea lui ar trebui sa stea la un hotel de patru stele. Dansul insa i-a replicat "daca am un acoperis deasupra capului imi este de ajuns."
L-am intrebat ce parere au copiii lui despre faptul ca tatal lor doneaza banii altora, in loc sa le dea lor si faptul ca testamentul prevede ca mostenirea va fi lasata fundatiei si nu copiilor. Aceasta mi-a spus ce replica a dat una din ficele sale la o intrebare asemanatoare. "Mi-ar place sa am banii tatalui meu, dar valorile si mostenirile spirituale pe care le-a primit in schimb de la el, care vor ramane peste generatii, sunt insa mult mai de pret."
Fundatia domnului Hal Taussig, Untour Foundation, are ca obiectiv principal imprumutarea cu bani a celor care a doresc sa inceapa sau sa isi extinda o mica afacere. Ideea a copiato de la Muhammad Yunus, care acum doi ani a luat premiul Nobel pentru Pace. La fel ca Yunus, si Taussing a conceput un sistem de micro-imprumuturi pentru oamenii saraci. De-a lungul timpului cetateni din America, Europa , Asia sau America Latina, au beneficiat de imprumuturi intre 1,000 si cateva sute de mii de de dolari, la o dobanda de doar cateva procente. Singura conditie impusa, pe langa replata imprumutului, era ca oamenii sa-i urmeze exemplul, contribuind la imbunatatirea vietii in comunitatile in care traiesc.
Activitatile si proiectele demarate de-a lungul anilor din banii pusi la dispozitie de Fundatia Untours sunt foarte numeroase, despre fiecare in parte s-ar putea scrie paginii intregi.
L-am intrebat in final pe domnul Taussig daca se considera un om fericit si implinit. Chiar daca afacerea cu turism nu merge acum foarte bine, datorita ratei de schimb a dolarului, acesta este totusi multumit. "Da, sunt fericit chiar daca in viata am avut momente atat de bucurie cat si de intristare. De curand sotia mea a avut un infarct si este la pat, iar eu am grija de ea. Viata mi-a fost imbogatita chiar si prin faptul ca pot sa fiu alaturi de sotia mea sa o ingrijesc la pat." De-a lungul anilor contributiile financiare ale domnului Hall Taussing depasesc 5 milioane de dolari.
Cititi si:
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Comentarii