Chiar dacă acorda destul de rar
interviuri, directorul FBI Chicago, Robert Grant, a acceptat invitaţia de a
dialoga cu noi acordându-ne acest interviu în exclusivitate.
Care este rolul instituţiei pe care o conduceţi?
Robert Grant: FBI este principalul instrument de investigaţie al
Departamentului de Justiţie, avem de îndeplinit o misiune de securitate şi
investigare a criminalităţii la nivel naţional . Avem o misiune de
prevenire a terorismului atât pe plan naţional cât şi internaţional. Avem de-a
face cu spioni, cât şi de a evalua amenintarile externe cu privire la secretele
naţionale, cele de apărare, sau economice. Pentru că foarte multe operaţiuni se
desfăşoară în spaţiul virtual, pe internet, avem de asemenea o misiune în ceea
ce priveşte acest tip de criminalitatea cât şi cea de protecţie naţională.
Protejăm infrastructura naţională de care dispune SUA, investigăm
infracţiuni financiare, jafuri sau fraude bancare, fraude din domeniul
asigurărilor, sau cazuri de corupţie al funcţionarilor publici. Investigăm
crima organizată, care poate fi la nivel local sau chiar internaţional. Avem
de a face cu crima organizată din diferite zone Asia, Europa de Est sau Orientul
Mijlociu. Investigăm de asemenea infracţiuni legate de droguri şi reţelele de
distribuţie.
Dacă există poliţie de ce mai este nevoie de FBI?
Statele Unite au un sistem de justiţie descentralizat, care are de-a face cu
modul în care au fost puse bazele acestei naţiuni. A existat o suspiciune
şi o neîncredere în a oferi prea multă putere guvernului de la
centru. Ca şi formă de guvernământ suntem organizaşi ca şi Republică,
care are 50 de state cu municipalităţi în interiorul lor, care au propriile
departamente de polişie care implementează legile la nivel statal. Acestea nu
sunt însă autorizate să pună în aplicare legile guvernului Statelor
Unite. Biroul Federal de Investigaţii are rolul de a investiga toate
crimele la nivel federal, atât în interiorul cât şi în exteriorul Statelor
Unite, dar nu are jurisdicţie asupra crimelor săvârşite la nivel local. De
exemplu o crimă săvârşită în oraşul Chicago nu este o infracţiune de nivel
federal, ci una statală, investigată de Poliţia Chicago. Dacă acea crimă sau
infracţiune este săvârşită asupra unui martor dintr-un tribunal
american sau un oficial al al SUA, atunci devine o infracţiune la nivel
federal. Deci există o distincţie foarte clară în ceea ce privesc atribuţiile
fiecăruia, însă de foarte multe ori lucrăm şi cooperăm foarte bine împreună. De
exemplu cazurile de fraudă implică de cele mai multe ori un parteneriat între
noi şi poliţia locală. La fel şi investigaţiile grupurilor criminale sau
traficului de droguri se desfăşoară într-o colaborare permanentă pentru că
autorităţile locale cunosc mult mai bine situaţia la nivel local, iar noi venim
cu instrumentele şi resursele necesare de care cei la nivel local nu dispun.

Când oamenii aud de FBI se gândesc la ce văd în filmele
de la televizor. Cât este realitate şi cât ficţiune în aceste filme?
Personal nu prea mă uit la prea multe filme despre FBI la televizor, pentru
că de cele mai multe ori sunt departe de realitate. Când vine vorba
de filmele cu gangsteri din perioada prohibitiei, exista un grad mai ridicat de
acurateţe în ceea ce priveşte desfăşurarea evenimentelor, dar în rest situaţia
este diferită. Majoritatea agenţilor FBI nu sunt îmbrăcaţi în echipamente
speciale, nu poartă arme cu ei, nu dau buzna în case spargând uşi, sau împuşcând
la întâmplare. Suntem destul de rar implicaţi în cazuri în care să folosim armamentul
din dotare. Cei mai mulţi agenţi ai noştrii sunt pur şi simplu oameni care
investighează, iar abilitatile lor nu sunt măsurate în funcţie de cât de
bine trag cu arma, ci cât de bine pot comunica cu cineva care este investigat,
pentru a putea aduna acele informaţii, pune împreună, şi apoi trage o
concluzie.
În lumea în care trăim azi, după evenimentele de la 11 septembrie, 2001,
cum s-au schimbat lucrurile în America, din perspectiva dumneavoastră, a celor
de la FBI?
Mă bucur că aţi spus perspectiva noastră a celor de la FBI, pentru că
din întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii comunităţilor musulmane aş
putea să vă spun cum percep ei aceste schimbări. Pentru noi însă
schimbările sunt foarte dramatice. Înainte de 9/11, era datoria
noastră ca să investigăm acte de terorism. Nu ştiu dacă ştiţi dar cu ani
în urmă guvernul Statelor Unite a aprobat o lege care oferă FBI
jurisdicţie peste tot în lume pentru a investiga actele de terorism îndreptate
împotriva Statelor Unite şi a cetăţenilor ei. Acest lucru necesită o
colaborare extensivă cu autorităţile şi serviciile speciale din ţările
respective. Până la 9/11 nu prea am avut multe cazuri violente în interiorul
Statelor Unite care să vină din partea organizaţiilor teroriste străine. Am
avut atentatul din 1993 de la World Trade Center, care a fost primul atac
terorist venit din exterior. La acel moment nu a existat o atenţie
deosebită acordată prevenirii unor
astfel de atacuri din exterior. Totdeauna am investigat şi încercat să prevenim
sau anihilăm astfel de acte. Evenimentele de la 11 septembrie ne-au făcut
să ne focalizăm şi mai mult pe strângerea de informaţii şi de prevenirea
unor astfel de acte. Multe din metodele folosite pentru a preveni astfel de
atacuri, oamenii de rând nu vor fi niciodată la curent cu ele, pentru
că nu vor vedea nepărat arestări sau persoane puse sub acuzare. Dupa 11
septembrie situaţia s-a schimbat. Dacă înainte puteam merge în faţa Congresului
american putând măsura realizările noastre şi modul în care au fost
cheltuiţi banii, pe care aceştia îi votau pentru noi în buget pentru a+şi da
seama dacă investiţia făcuta din banii publici se justifică, acum este mult mai
greu. Acum foarte multe din resursele noastre sunt concentrate la nivel
internaţional fiind nevoiţi să colaborăm cu diferite ţări pentru a identifica
pe cei care comit acte de terorism împotriva Statelor Unite sau a ţărilor
respective. Indiferent că aceste acte sunt în interiorul Statelor Unite sau în
afară, cum a fost cazul recent din Danemarca, este de responsabilitatea
noastra să le prevenim. Uneori aceste cazuri apar şi în public dar de cele mai
multe ori publicul nu are cunoştinţă de eforturile pe care noi le facem pentru
a dezmembra astfel de activităţi şi celule teroriste. Aceste lucruri sunt
uneori greu de explicat oamenilor. Cum am folosit acele resurse financiare
pentru a dovedi că am făcut ca America să fie mai protejată! Deci din
perspectiva FBI ne-a pus într-o ipostază diferită, noi ne folosim de
instrumentele şi autoritatea cu care congresul ne-a investit, activând în
limitele constituţionale, căutând şi anihilând grupările teroriste. Uneori
arestăm pe cineva pentru o fraudă în domeniul bancar sau al asigurărilor,
cetăţeanul de rând va şti doar de un arest făcut pentru acea infracţiune
dar în realitate este posibil ca noi să-l fi arestat pentru că
respectivul făcea parte dintr-o grupare teroristă.
Consideraţi că oamenii sunt mai în siguranţă acum decât înainte?
Cred că sunt mai protejaţi dar în diferite grade. Înainte de
9/11 noi eram un fel de faţadă de securitate pentru oameni, pentru că
aici în America veneau oameni persecutaţi şi cu probleme, din toate colţurile
lumii. Oamenii au realizat însă ulterior că cele două oceane nu ne mai
potejează chiar aşa cum credeam noi înainte. Trăim într-un mediu golbal
conectat la nivel internaţional, oamenii au început să accepte acest lucru şi
globalizarea vine cu ameninţări noi. Internetul de exemplu este un
lucru extraordinar pentru mulţi oameni, dar în acelaşi timp a adus cu el
ameninţări pentru copii, instituţii financiare, pentru oameni care cumpără
produse de pe internet. Acestea sunt ameninţările pe care acum câţiva zeci de
ani nu le aveam. Globalizarea a avut un impact imens asupra
Biroului Federal, a publicului american, iar evenimentele de la 11 septembrie
ne-au reamintit doar că suntem conectaţi şi noi cu restul globului.
Există legi noi apărute după 9/11 despre care cetăţenii au anumite
îngrijorări cum că FBI sau guvernul le-ar invada intimitatea prin anumite
metode de ascultare a telefoanelor sau urmărire a activităţilor bancare sau pe
internet. Ce puteţi să ne spuneţi?
În primul rând nu suntem interesaţi de discuţiile telefonice ale
tuturor cetăţenilor sau a tranzacţiilor financiare pe care aceştia le fac. Avem
prea mult de lucru ca să monitorizăm atâta lume, nu avem resursele necesare şi
oricum ne-am irosi timpul. În al doilea rând tot ceea ce implică chestiuni
private, precum tranzacţii financiare sau înregistrări telefonice se fac cu
aprobarea unei judecătorii federale. Fie că este la un nivel de securitate
naţională sau doar cazuri de natură infracţională. Astfel de înregistrări şi
monitorizări sunt făcute doar cu aprobări, iar diferite ramuri ale
guvernului ne oferă ajutor şi monitorizează ceea ce facem. Chiar dacă am fost
investiţi cu anumite puteri suplimentare, multe din ele existau şi înainte. De
exemplu de curând preşedintele a reautorizat anumite metode de
"furişare şi observare" pe care le putem folosi. Unele persoane nu sunt de acord însă cu astfel de practici. Ce
facem de fapt este o percheziţie autorizată de curtea judecătorească, doar că nu
spunem persoanei respective că am făcut acea percheziţie decât mai târziu. Avem
motive foarte întemeiate pentru care aveam nevoie de astfel de autoritate.
Dacă de exemplu un individ care este parte dintr-o celulă teroristă care are în
plan să comită acte criminale, fie în interiorul sau exteriorul Americii, este
implicat cu un grup de alte câteva personae, şi acele evidenţe există în
unul din computerele lor, vrem să putem accesa acele informaţii pentru că
ele ne pot da detalii despre ceilalţi membrii. Dacă am merge cu un mandat
tradiţional şi le-am bate la usa să îl înmânăm, n-am avea rezultatele
dorite. Una din plângerile care pot fi auzite
destul de des de la agenţii FBI de top este cantitatea de muncă şi
documentare în plus care trebuie făcuta, tocmai pentru că avem pe alţii deasupra
noastă care monitorizează astfel de investigaţii. Când punem o persoană
sub acuzare, aceasta are dreptul să vadă toate dovezile pe care le-am
adunat împortiva ei , pentru a putea vedea cât de puternic este cazul, cât
de reale sunt dovezile pentru a-şi pregăti apărarea. Acţiunile pe
care le inteprindem le facem cu gândul că acele evidenţe într-o buna zi
vor trebui să fie prezentate public la tribunal. Sunt unele metode de securitate
nationala pe care nu putem să le facem publice şi atunci mergem la tribunal şi
anunţăm dinainte cât anume vom face public din evidenţele care le avem.
Avem la Chicago o comunitate destul de mare de români şi printre cei care
vin aici şi fac lucruri bune mai sunt unii care fac lucruri mai puţin bune. Ce
ne puteţi spune despre cazurile legate de comunitatea românească?
Avem destul de multe cazuri legate de comunitatea românească. Nu putem spune
că aveţi foarte mulţi românii răi în comunitatea românească, fiecare
comunitate are şi oameni mai puţin buni. Avem însă in mod particular
o problema cu crima organizată din Romania, în ceea ce priveşte anumiţi
indivizi care folosesc internetul pentru a săvârşi fraude. Un exemplu
este cazul infracţiunilor săvârşite pe eBay în care un număr de
aproximativ 30 de persoane atât din Romania cât şi din America au înşelat peste
1,000 de persoane cu mai multe milioane de dolari. Am reuşit să arestăm din
acestia 24 de de indivizi, iar cea mai mare pedeapsa primită de unul dintre ei
a fost de 27 de ani. Aceste tipuri de infracţiuni pe internet sunt nu
doar aici în Chicago ci în mai multe oraşe din America. Există adevărate reţele
infracţionale care au necesitat inclusiv colaborarea şi implicarea Poliţiei
Române, cu care avem o colaborare excelentă. Am identificat
o problemă care o avem între ţările noastre, dar am găsit şi căi
de colaborare pentru a putea găsi aceşti indivizi şi de a-i pune în închisoare.
Cazurile internationale sunt mai complicate, datorită suveranităţii fiecărei ţări.
Cu unele avem semnate tratate de extrădare, cum este cazul României cu care am
semnat unul de curând, cu altele însă nu avem. Cu unele ţări chiar
dacă avem astfel de tratate este greu să-i aducem înapoi datorita cerintelor
care le au. De exemplu avem o relaţie foarte bună cu Mexicul dar dacă este
vorba de un caz în care persoana respectiva riscă pedeapsa capitală, viziunile
şi legile lor diferă de ale noastre şi nu vor extrăda un om care riscă o astfel
de sentinţă.
Care sunt domeniile principale în
care românii sunt implicaţi în activităţi ilegale?
Sunt în principal implicaţi în activităţi din domeniul bancar, al
asigurărilor, şi în mod deosebit în cele legate de internet. N-aş putea să vă
spun exact motivul pentru care desfăşoară activităţi în acest domeniu. Poate
pentru că alţii deja le-au făcut şi învaţă de la ei aceste deprinderi, până
când autorităţile reuşesc să îi descopere. Fraudele pe internet au
fost destul de severe încât România şi SUA să le considere o problemă
majoră încât să înceapă să colaboreze. În trecut nu ştiu
dacă autorităţile române au avut dorinţa şi capacitatea de a colabora
mai bine cu noi, dar în prezent ştim că acest lucru se întâmplă. În ultimii 3-4
ani există o colaborare foarte bună cu autorităţile române. Este posibil ca problemele
din trecut să se datoreze lipsei de legi
adecvate care să adreseze aceste probleme, pentru că atunci când nu există legi
şi o structură adecvată ia ceva timp ca ele sa fie create şi implementate.
Pe lângă cei care au reuşit să scape din grupul eBay mai exista şi alte
persoane de origine româna pe lista de fugitivi?
În lista celor mai căutaţi români nu avem decât pe cei din grupul
cu fraude pe eBay (Gabriel Constantin, Lucian Nanau, Constantin Lucan, Bela
Balint, Adrian Duca, Dănuţ Coita, şi Andrei Agache). Il căutăm în special pe
unul dintre ei care imediat ce a fost pus sub acuzare a reuşit să dispară. Împreună cu autorităţile române vom încerca
să-i prindem indiferent unde se acund şi să-l aducem în faţa judecătorilor.
Ştiu că aveţi cazuri în care romanii sunt sub investigaţie pentru fraude
în domeniul imobiliarelor şi imprumuturilor bancare...
Fraudele în domeniul împrumuturilor imobiliare a fost un domeniu în
creştere în ultimii ani. Am alocat foarte multe resurse pentru acet tip de
investigaţii. N-aş putea spune că este o problemă deosebită doar în comunitatea
românească. Este o problemă generală în care sunt implicaţi foarte multe
persoane care sunt de diferite etnii, se cunosc intre ei şi perpetuează astfel de
infracţiuni. Aceasta problema o putem găsit chiar şi în grupuri etnice
care sunt aici în America de doua sute de ani, aria de extindere este foarte
mare şi un număr important de persoane au fost deja puse sub acuzare în zona
metropolei Chicago. În prezent nu avem o creştere a acestui tip de fraude ci
mai degrabă un declin. Este încă o problemă majoră dar am reuşit să fim destul
de eficienţi în a ne concentra în anihilarea unor astfel de grupuri care
săvârşeau infracţiuni în domeniul împrumuturilor bancare, lucru care se
datorează şi restricţiilor impuse de către bănci la acordarea de împrumuturi.
Aveţi angajaţi de origine română şi care lucrează pentru FBI aici la
Chicago?
Ştiu că avem şi angajaţi de origine română. De exemplu când cineva în comunitatea
musulmana vine la noi ne întreabă aceeasi întrebare, căţi musulmani lucreaza
pentru noi, este este impotriva legii să întrebi pe cineva afilierea lui.
Ştiu că avem persoane de origine musulmană care lucrează pentru noi, dar nu-i
clasificăm în funcţie de originea lor etnică. Aş putea face un sondaj
despre câţi angajaţi de origine română avem, ţinând cont că exista o comunitate destul de mare aici în
zona Chicago.
Care sunt cerinţele pentru ca cineva
să lucreze pentru FBI?
În primul rand trebuie să ai cetăţenia americană. Trebuie să treci nişte
verificări preliminare, care să fie destul de satisfăcătoare încât să poţi
primi aprobare să poţi lucra cu informaţii secrete. Asta este una din
dificultăţile unui cetăţean american a cărui părinţi sunt de alte
naţionalităţi. Este nevoie să verificăm informaţii care merg înapoi în timp
până în perioada copilăriei şi asta este uneori dificil de făcut pentru un
imigrant. Îmi amintesc cazul meu când am fost angajat, au mers şi au vorbit cu
profesorii din liceu, cu foştii vecini, alţi oameni pe care-i cunoşteam şi
despre care le-am povestit dar şi cu unii despre care nu le-am spus. În acest
fel îşi formeaza o imagine despre tine, istoria ta financiară, dacă ai fost cândva
condamnat pentru ceva illegal sau daca ai folosit droguri. Trebuie să
treci apoi un test poligrafic, deci avem un standard destul de ridicat pentru a
fi acceptat. Este nevoie să ai studii superioare, uneori chiar o anumită experienţă
într-un anumit domeniu. Este o poziţie foarte competitivă. Căutăm oameni care
au abilităţi de a vorbi limbi străine, care au lucrat sau călătorit în
alte ţări pentru a avea experienţa necesară. Acum douăzeci de ani lucrurile stăteau
diferit. Era destul de rar când eram implicaţi în cazuri înafara Statelor
Unite, poate doar în Canada sau Mexic. Când am venit în această funcţie
aveam 20 de birouri în alte ţări iar acum avem aproape 70.
Chiar dacă altii concediază angajaţii, noi recrutăm în mod constant
personal nou.
Care a fost cel mai important caz care a trebuit să-l rezolvaţi în
cariera dumneavoastră.
Cred că cea mai importantă a fost investigarea propriului meu sef în 1993, care până la urmă a şi fost demis.
Eram parte dintr-o echipă care trebuia să investigheze comportamentul sau etic
şi a fost probabil cel mai special caz. De-a lungul timpului am fost implicat
în numeroase investigaţii de diferite categorii. Unele care sunt foarte
interesante nu pot din pacate să vorbesc despre ele pentru că sunt secrete, şi tin de securitatea naţională.
Un lucru interesant pe care l-am descoperit de-a lungul carierei mele
călătorind şi-n alte ţări, este faptul că indiferent de ţară, exista o cultura a
oamenilor legii care doresc să servească ţara şi cetăţenii ei în mod
onorabil fiind dispuşi să creeze
parteneriate cu alţii pentru a prinde şi pedepsi pe cei care încalcă legea.
Asta indiferent că este vorba de Rusia, China, Mexic sau Statele Unite.
Cum vedeţi dumneavoastră importanţa mass mediei, în special a celei
etnice, în informarea cetăţenilor ?
Cred că este foarte importantă. Unul din lucrurile care le-am învatat în cariera
mea, mai ales că vorbim de Chicago care are comunităţi venite din toate părţile
globului, este că pe măsură ce aceşti oameni se obişnuiesc mai mult cu această
ţară încep să aibe mai multă încredere în autorităţi. Sunt unii imigranţi
însă care provin din ţări cu regimuri represive de care au fugit din cauza
persecuţiei, şi unde instituţii similare cu ale noastre sunt văzute
negativ. Aceşti oameni sunt mai greu de convins pentru că au impresia ca
FBI face parte din aparatul represiv al guvernului. Este foarte important
să reuşim să ajungem în aceste comunităţi şi să le arătăm că noi suntem în
slujba legii şi a justiţiei, şi nu a unei persoane anume. Nu lucrăm pentru preşedintele
Americii, pentru democraţi sau republicani. Rolul nostru este să investigăm legea şi
să tratăm pe fiecare în mod egal.
De cele mai multe ori infracţiunile se perpetuează în comunităţi de oameni care
au imigrat din astfel de ţări în care oamenilor le este teamă să se adreseze
autorităţilor şi oamenilor legii. Din acest punct de vedere mass-media joacă un
rol foarte important în educarea cetăţenilor, ca o voce independentă, arătând
că oamenii legii în America sunt onorabili, de încredere, şi ei sunt cei cărora
trebuie să te adresezi când ai fost victima unei ilegalităţi.
Nu trebuie să lăsaţi aceşti oameni să continue ilegalităţile doar
pentru că ei sunt convinşi că nu te vei adresa autoritatilor, ci trebuie să
contactaţi Poliţia sau FBI.
În cadrul vizitei facute la FBI Chicago, pentru a realiza
interviul cu directorul acestei institutii, am fost informat de faptul
că în prezent un număr de cel putin 24 de români sunt anchetaţi de
Biroul Federal de Investigatii Chicago, urmând ca dupa finalizarea
investigatiilor cei vinovati să fie puşi oficial sub acuzare.
Infracţiunile în cauză sunt în domeniul împrumuturilor bancare şi a
proprietăţilor imobiliare. Din declaraţiile agentului special FBI,Rice
Royden, reiese faptul că în investigaţia în care sunt implicaţi românii
noştrii, este vorba de un număr de 250 de proprietati imobiliare şi
pierderi financiare care totalizează aproximativ 750 de milioane de
dolari.
Metoda utilizată de aceştia, cunoscuta in engleza sub denumirea de
"straw buyer", era de a se folosi de alţi români veniţi mai de curând în
America, care necunoscând foarte bine limba engleză sau legile, erau
convinşi să ia imprumuturi bancare şi să cumpere de la ei proprietăţi,
pe care ulterior nu şi le puteau permite să le plătească înapoi la
banci.
Comentarii