Camera
Deputaţilor şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au organizat, la
Bucureşti, în zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie 2011, prima ediţie a
Forumului Românilor de Pretutindeni, la care au participat peste 400 de
reprezentanţi ai asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării şi,
respectiv, ai societăţii civile sau mediului politic şi academic din România.
Lucrările au fost deschise de
Primul-Ministrul al Guvernului României, domnul Emil Boc, alături de
preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, Ministrul Afacerilor
Externe, domnul Teodor Baconschi, preşedintele Academiei Române, domnul Ionel
Haiduc, şi secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, domnul Eugen Tomac.
Primul-Ministru, Emil Boc a declarat
că este mândru de faptul că românii din afara graniţelor nu au încetat să-şi
afirme identitatea etnică, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, şi i-a
îndemnat să rămână uniţi pentru a putea avea un cuvânt de spus în faţa
autorităţilor în statele de reşedinţă.
Domnia sa a amintit că obiectivele
Guvernului în ceea ce-i privește pe românii din afara granițelor,
care se regăsesc ca atare, şi în Programul de Guvernare, sunt: întărirea
legăturilor cu diaspora, păstrarea și afirmarea identității
culturale, dobândirea sau redobândirea cetățeniei române și
flexibilizarea regimului de vize, dreptul la muncă al românilor aflați
în străinătate, crearea unui cadru instituțional funcțional
în relația
cu ei și
asigurarea condițiilor necesare exercitării dreptului
de vot pentru aceștia. Primul-Ministru a subliniat că
obiectivul executivului este de a solicita guvernelor europene respectarea
integrală a Tratatului de aderare a României, astfel încât cetățenilor
români să le fie garantat dreptul la muncă în toate statele comunitare.
Primul-Ministru a trecut în revistă
măsurile guvernamentale privind susţinerea comunităţilor româneşti din afara
graniţelor, menţionând acordarea unui sprijin financiar astfel încât Societatea
Română de Radiodifuziune va înfiinţa, în Republica Moldova, postul Radio
Chişinău.
Preşedintele Camerei Deputaţilor,
Roberta Anastase, a declarat, în deschiderea lucrărilor Forumului Românilor de
Pretutindeni, că este pentru prima oară când românii din afara graniţelor ţării
pot vorbi despre o strategie care îi vizează, în mod particular – menţionând
proiectul de Strategie naţionale privind românii de pretutindeni – şi amintind
legea votului prin corespondenţă, care le permite să aibă un cuvânt de spus în
ceea ce priveşte activitatea legislativului român.
Ministrul de Externe, domnul Teodor
Baconschi, a menţionat în discursul său că românii din comunităţile externe
trebuie respectaţi pentru că sunt parte a naţiunii române, priorităţile
Ministerului Afacerilor Externe pentru aceştia fiind îmbunătăţirea şi
extinderea reţelei consulare, precum şi promovarea legii votului respectării
drepturilor comunităţilor româneşti din statele vecine, precizând că MAE este
atent la recensămintele care se desfăşoară sau se vor desfăşura în Ungaria sau
prin corespondenţă. A menţionat faptul că Ministerul Afacerilor Externe s-a
concentrat asupra Serbiei.
În cadrul primei sesiuni de lucru,
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României,
domnul Viorel Badea, preşedintele Comisiei parlamentare pentru comunităţile de
români din afara graniţelor ţării, domnul William Brânză, şi Secretarul de stat
pentru românii de pretutindeni, domnul Eugen Tomac, au prezentat programele şi
proiectele statului român pentru românii de pretutindeni.
Domnul senator Viorel Badea şi domnul
deputat William Brînză au îndemnat asociaţiile comunităţilor româneşti la o
implicare şi solidaritate crescute pentru a-şi putea apăra mai bine drepturile
şi a-şi păstra identitatea naţională în ţările în care trăiesc. Potrivit
domnului senator Viorel Badea, problemele românilor din Basarabia, Bucovina şi Valea Timocului au o vizibilitate mai mare
datorită faptului că vizează însăşi identitatea romanilor. Totodată, a precizat
că, în state membre UE – Bulgaria
şi Ungaria – statutul minorităţii româneşti nu este similar celui oferit în
România. Domnul William Brînza a arătat că asociaţiile de români, care s-au
implicat în viaţa publică a localităţilor din străinătate unde se află, au adus
plus-valoare nu doar pentru românii de acolo, ci şi pentru România.
Eugen Tomac, secretar de stat pentru
românii de pretutindeni, a prezentat, spre dezbatere publică, proiectul
Strategiei pentru Românii de Pretutindeni, strategie iniţiată de Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni, în coordonare cu celelalte instituţii cu
atribuţii în domeniu. Dacă în mediul politic din ţară lipseşte un consens
asupra acestui proiect, există totuşi un consens naţional pe anumite teme, cum ar
fi promovarea şi aplicarea legii Zilei Limbii Române, a precizat Secretarul de
stat. Domnia sa a recomandat prezentarea, în număr cât mai mare, la vot a
cetăţenilor români astfel încât vocea lor să fie mai puternică, iar statul
român să-i poată sprijini mai mult.
În cursul după-amiezii, participanţii
au avut ocazia să discute cu preşedintele Institutului Cultural Român (ICR),
domnul Horia-Roman Patapievici, Vicepreşedintele Academiei Române, domnul
Marius Sala, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, domnul Ion
Caramitru şi doamna Beatrice Comănescu, directorul TVR Internaţional, despre
identitatea românească în context european şi internaţional.
Preşedintele Institutului Cultural
Român, Horia-Roman Patapievici, a declarat că ICR contribuie la păstrarea
identităţii româneşti în afara ţării printr-o serie de acţiuni culturale:
traducerea a peste 300 de titluri româneşti în străinătate, participarea
României, în calitate de invitat de onoare, la Târgul Internaţional de Carte
LIBER 2011 de la Madrid şi editarea unor reviste în limba română la Chişinău şi
Cernăuţi. Referindu-se la Ucraina, Horia-Roman Patapievici a declarat că, din
păcate, încă nu avem o filială a Institutului Cultural Român la Cernăuţi, şi a
menţionat, totodată, activitatea de succes a Institutului “Mihai Eminescu” la
Chişinău.
Vicepreşedintele Academiei Române, domnul
Marius Sala le-a vorbit participanţilor despre importanţa cunoaşterii limbii
române de către copiii românilor din diaspora în vederea păstrării identităţii
româneşti şi a reiterat, pe scurt, istoria formării limbii române şi a
dialectelor sale.
Preşedintele Societăţii de Cultură
Macedo-Române, domnul Ion Caramitru, a relatat din experienţa proprie legată de
statutul de aromân şi a demonetizat încercările recente de a legifera o
minoritate naţională „aromână” în proiectul legii minorităţilor naţionale.
Directorul TVR Internaţional, doamna
Beatrice Comănescu, a prezentat activitatea postului pe care îl conduce şi a
precizat că actuala grilă de programe conţine multe emisiuni pentru copiii
românilor aflaţi peste graniţe, care astfel îşi pot îmbunătăţi şi perfecţiona
cunoaşterea limbii române. Domnia sa a precizat, de asemenea, că filmele
difuzate de către TVR Internaţional vor continua să fie titrate şi nu dublate
din acelaşi motiv.
În seara primei zile, în cadrul
recepţiei oferite de domnul Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de
pretutindeni, în onoarea participanţilor, ansamblul „Ciocârlia” a susţinut un
recital, apreciat de toţi cei prezenţi.
Prima parte a celei de a doua zile a
Forumului a prilejuit dezbateri despre drepturile şi obligaţiile cetăţenilor
români care trăiesc în afara graniţelor cu Ministrul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, doamna Sulfina Barbu, domnul Secretar de stat Ioan Dascălu,
Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, doamna Nicoleta Eucarie.
Doamna Ministru Barbu a declarat că în
maximum o lună vor apărea ghiduri care prezintă
drepturile pe care le au cetăţenii români în domeniul muncii în ţările Uniunii
Europene.
Potrivit doamnei ministru, ghidurile, care vor fi mai întâi
publicate online, dar şi tipărite acolo unde se va impune, trebuie să arate
românilor care sunt drepturile şi care sunt restricţiile în domeniul muncii
astfel încat să nu se facă “abuzuri” în acele ţări.
Ministrul Muncii a precizat că, în
fiecare lună, va fi monitorizată situaţia cetăţenilor români de pe teritoriul
Spaniei, astfel încât să nu existe interpretări abuzive ale noilor reglementări
legale din partea autorităţilor sau a angajatorilor. A informat că a solicitat
întrevederi cu miniştrii omologi din statele membre UE referitor la acest
subiect al restricţiilor impuse pe piaţa muncii.
Secretarul de stat în Ministerul de
Interne, domnul Ioan Dascălu le-a transmis participanţilor la Forumul Românilor
de Pretutindeni că, împreună, trebuie să determine partenerii europeni să facă
efortul de a-i cunoaşte mai bine pe români, pentru a arăta că dorinţa de a
intra pe piaţa europeană este legitimă. El a subliniat că, odată cu aderarea
României la Uniunea Europeană, a fost înregistrată o deschidere mai mare a
pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români. Acest aspect a condus, în mod
evident, la o creştere a comunităţilor româneşti în străinătate, care, în marea
lor majoritate, s-au integrat foarte bine în statele în care au ales să se
stabilească.
Preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie, doamna Nicoleta Eucarie, a declarat că persoanele care
dobândesc sau redobândesc cetăţenia română trebuie să ţină cont de faptul că au
atât îndatoriri, cât şi drepturi. Doamna Nicoleta Eucarie a menţionat că
Autoritatea pe care o conduce, acţionează în vederea reducerii drastice a
birocraţiei şi a eficientizării întregului proces de dobândire sau redobândire
a cetăţeniei române. Totodată, doamna Nicoleta Eucarie a menţionat că noii
cetăţeni români trebuie să fie sprijiniţi de comunitate să se integreze şi să
îşi găsească un loc de muncă.
În cadrul dezbaterii despre „Imaginea
românilor în străinătate” au luat cuvântul domnul Valerian Vreme, Ministrul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul deputat Mircea Lubanovici,
şi domnul Andras Istvan Demeter, Preşedinte Director General al Societăţii
Române de Radiodifuziune.
Domnul Valerian Vreme, Ministrul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a menţionat câteva din poveştile
româneşti de succes din zona IT şi i-a îndemnat pe românii din diaspora să
folosească canalele moderne de comunicare pentru a păstra legătura cu cei din
ţară şi pentru a fi mereu informaţi despre ce se întâmplă în România.
Domnul deputat Mircea Lubanovici,
secretarul Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Parlamentul
României, a subliniat că, dincolo de importantele semnificaţii
cultural-politice ale acestui forum, românii trebuie să folosească acest prilej
şi pentru a stabili relaţii economice de colaborare şi intrajutorare, pentru a
lega prietenii trainice, care să permită inclusiv noi abordări în domeniul
businessului – de natură să contribuie atât la bunăstarea comunităţilor
româneşti din toată lumea, cât mai ales la depăşirea efectelor
crizei economice.
Preşedintele-director general al
radioului public, András István Demeter, a prezantat activitatea pe care o
desfăşoară posturile de radio publice în beneficiul românilor din afara
graniţelor şi a precizat că noul post al Societăţii Române de Radiodifuziune,
Radio Chişinău, va fi lansat la 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României.
Preşedintele Comisiei de politică
externă din Senat, Titus Corlăţean, a menţionat vizitele efectuate în
comunităţile de români din străinătate, mai ales în regiunile Cernăuţi şi
Transcarpatia. Domnia sa a apreciat evoluţia parcursului Republicii Moldova şi a
subliniat că Bucureştiul va continua să susţină integrarea europeană a statului
vecin.
În încheierea Forumului, Ministrul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a intrat în
dialog cu participanţii referitor la programele ministerului pe care îl conduce
în beneficiul comunităţilor de peste graniţă. A menţionat programele
Institutului Limbii Române şi a subliniat necesitatea modelării strategiilor
privind comunităţile româneşti din străinătate, menţionând în acest sens
decizia de suplimentare a numărului de burse pentru tinerii etnici români care
vor să studieze în România.
Comunicat de presa DRP
Comentarii