- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Dacă istoricii consemnează istoria unui popor, ziariştii- cel puţin cei din diaspora- consemnează istoria unei comunităţi.
“Ziarist la New York”
este cea de-a sasea carte scrisă de scriitorul şi jurnalistul Nicholas
Buda, fiind un buchet de articole, reportaje şi interviuri pe care
acesta le-a scris de-a lungul celor aproximativ zece ani în metropola
newyorkeză. Articole au fost publicate de-a lungul timpului în marea
majoritate a publicaţiilor de limbă română din Statele Unite: Gândacul
de Colorado, New York Magazin, Mioriţa USA, Curentul Internaţional, sau
Monitorul Român.
Şlefuirea
sa ca scriitor şi jurnalist a început la ziarul Curierul Primăriei din
Cluj Napoca, continuând ulterior aici în Statele Unite.
Volumul “Ziarist la New York”,
o sintagmă a devenirii autorului pe pământ American, se împarte în 6
secţiuni după cum urmează: interviuri, eveniment, comunitatea
romano-americană, politică internaţională, opinii şi România în direct.
Fascinat
fiind întotdeauna de modul în care poate descinde - ca jurnalist- în
viaţa unui om prin intervievarea acestuia, Nicholas Buda, a intrat în
legatură cu membrii comunităţii româno-americane. Primul contact a fost
cu membrii comunităţii romaneşti care frecventau biserica Sfanta Maria
din Queens, New York, biserica fiina acel loc unde se poate lua cel mai
bine pulsul comunităţii, aceasta având dublu rol, de spaţiu sacral dar
şi al recuperării culturale. Interviurile sale pot fi considerate o
punte de legătură ce leagă transatlantic, Romania de America şi invers.
Acest lucru rezultă din interviurile realizate atât cu reprezentanţii
diplomatici de la consulatul României din New York, cu membrii
comunităţii româneşti din zonă, cât şi artiştii românii veniţi cu
diferite spectacole cultural-artistice în America, sau chiar cu
personalităţi din România, materiale relizate cu ocazia vizitelor sale
în ţară, precum interviul cu arhiepiscopul şi mitropolitul Ardealului,
sau viceprimarul Clujului.
Aşa cum afirmă însuşi autorul “fiecare
român ajuns în America are o întreagă istorie în spate. O istorie de
multe ori neştiută, trăită între afirmaţiile “ceea ce am fost”şi “ceea
ce voi deven”.
Intromisiunea
jurnalistică pe care Nicholas o practică în dialogul cu aceştia este de
o asemenea revelaţie încât - luaţi fiecare în parte - fiecare membru al
comunităţii româno-americane poate fi considerat un erou. Unii
dintre cei pe care i-a întâlnit şi le-a aflat succesele sau
dezamăgirile au devenit ulterior nu doar subiecte de articole ci chiar
de carte. Drept mărturie este istoria migraţiei lui Constantin Aronescu,
despre care a scris cartea, intitulată “Constantin Aronescu sau Ultima boemă a Micului Paris” publicată în 2 ediţii.
În
anturajul cenaclului Mihai Eminescu de la New York autorul a avut
ocazia să cunoască numeroşi oameni valoroşi din comunitate: scriitori,
poeti, profesori sau intelectuali de prestigiu. Despre unii dintre cei
care au frecventat serile literare alecenaclului a scris articole, a
facut reportaje sau le-a luat interviuri. Unul dintre aceştia este chiar
fondatorul cenaclului, poetul-preot Theodor Damian, pe care autorul îl
numeşte drept un “Diogene al literaturii române din exil”.
Într-o
oarecare măsură, aşa cum afirma însăşi criticul M.N. Rusu, Nicholas
Buda poate fi numit un derivat al cenaclului literar, fiind cel mai
tânăr produs al literaturii române din America, sub incidenţa
cenaclului Mihai Eminescu.
Combinând
munca profesională şi existentială, cu pasiunea pentru jurnalism,
Nicholas Buda este o prezenţă constantă la evenimentele din comunitate,
relatând de la evenimente precum Zilele României pe Broadway în
articolul “Newyorkezii au jucat din nou hora românească pe faimosul Broadway “sau spectacole româneşti “O seară românească la New York în acordul muzicii cu Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu, Raul şi formaţia Autentic”.
Nicholas
s-a numărat totodată printre jurnaliştii fondatori ai Asociaţiei
Jurnalistilor Români din Statele Unite şi Canada (NARPA), fiind prezent
la ambele forumuri desfăşurate la Chicago, prilej cu care am avut
plăcerea de a ne cunoşte mai bine, evenimente pe care le-a consemnat în
scris la vremea respectivă.
Scrierile
lui Nicholas sunt destul de eclectice şi asta pentru că aşa cum declară
chiar el, îi place să colinde lumea imaginarului, unde totul este
posibil, fiind pasionat de istorie şi artă, fiind mereu într-o continuă
formare şi căutare de inedit. Scrierile sale surprind evenimente sau
fapte uitate în trecut, de multe ori ignorate, scrise fără a avea un
sablon anume după care să îşi standardizeze articolele. Acest lucru se
datorează faptului că jurnalismul profesat de el, la fel ca cel a
majorităţii jurnaliştilor de pe continental nord american se face din
plăcere şi nu din obligaţie, la presiunile sau la comanda cuiva, fapt ce
îi oferă o libertate şi un câmp larg de desfăşurare - de la istorie şi
civilizaţie, la arte şi muzică, la religiozitate sau genetică.
Emigrând
în America autorul a lăsat totuşi o portiţă deschisă spre România.
Sentimental, acesta nu a părăsit România niciodată, urmărind cu vădit
interes modul în care evoluează situaţia economică sau politică din
ţară.
Originar
din ţara Moţilor, din Apuseni, urmaş al lui Horea şi Avram Iancu,
Nicholas nu uită nici o clipă să promoveze valorile româneşti în
America, având în el acea dârzenie a luptătorului pentru dreptate,
adevăr şi libertate, fără să poată uita de unde a plecat. Astfel că
articolele şi reportajele sale adunate în această carte, ne prezintă
Romania şi oamenii ei minunaţi, plaiul mioritic şi frumuseţea sufletului
românesc. Un astfel de exemplu este si articolul intitulat “Aducand trecutul istoric în realitatea prezentului “ în
care autorul face portretul parintelui Eugen Goia din Câmpeni judeţul
Alba, un preot din muntii Apuseni, pe cât de simplu pe atât de complex,
acesta fiind autorul mai multor cărţi despre trecutul istoric al acelor
locuri , scrise “într-o manieră recuperatorie, pe deplin înțeleasă și accesibilă oricui, fără pretenția argumentului academic”. Evocari ale oamenilor şi locurilor din Apuseni pot fi regăsite şi în articole precum “Munţii Apuseni şi meşteşugul căuăciei “sau “Pe Valea Arieşului spre Ţara Moţilor din Apuseni “.
Nu
de puţine ori însă în scrierile lui, Nicholas Buda s-a ridicat şi
împotriva clasei politice de la Bucureşti, compătimind nivelul scăzut
de viaţă impus pe nedrept românilor, a ridicat semne de întrebare
împotriva politicii externe practicate, diletantist, de către unii
reprezentanţi ai ministerului de externe, dar şi al preşedinţiei de la
Bucureşti, în articole precum “România şi Moldova din nou în atenţia secretarului de stat american Hillary Clinton” sau “Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăţia spirituală”.
Nicholas
Buda este nu doar un scriitor şi jurnalist talentat ci şi un
român-american, un moţ şi ardelean foarte patriot ce crede în destinul
istoric al românilor din creasta Carpaţilor, încinşi cu brâul milenar al
Dunării şi binecuvântaţi cu sărutul tainic al Mării Negre.
Alte
doua noi cărți sub semnătura aceluiași autor: Amurgul șoaptelor
târzii-poezie; International relations- short reflections of a word in
constant change.
Comentarii