În America, presa se face mai ales din devotament și patriotism!

La cererea colegilor din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România am scris acest articol, care a fost publicat în ziarul lor, și-n care am făcut un scurt portret al presei românești din America de Nord. Considerând că cititorii din America merită și ei să-l citească am decis să-l publicăm, cu speranța că în acest fel vor fi motivați să ne susțină moral și financiar și mai mult decât au făcut-o până acum.

Rolul jurnaliștilor români și a presei românești în diaspora este pe cât de necesar pe atâta de dificil de îndeplinit. În păstrarea culturii, limbii, valorilor și identității românești în America de Nord sau oriunde în diaspora, presa are un rol extrem de important, chiar dacă, de multe ori, acest lucru trece neobservat sau neapreciat, la justa sa valoare, de către comunitate. Problema principală, în ceea ce privește dificultăţile cu care se confruntă presa, este, în primul rând, de natură financiară. Presa etnică a fost şi rămâne mult mai vulnerabilă în compataţie cu celelaltepublicaţii autohtone, pentru că publicul cititor, căruia i se adresează, este unul mult mai redus, motiv pentru care şi accesul la surse de finanţare sunt mult mai diminuate.

Migrarea în online

Dacă în perioada de dinaintea crizei economice, presa românească din America se descurca relativ bine, odată cu venirea ei, multe din ele și-au redus activitatea, sau, în unele cazuri, chiar și-au încheiat complet apariția în forma tiparită, rămânând doar în varianta electronică. Un astfel de exemplu este publicaţia Gândacul de Colorado care, după zece ani de activitate, și-a încetat apariţia pe hârtie, rămânând doar în varianta electonică. La fel și ziarul Curentul Internațional din Detroit, Michigan. Altele, chiar dacă au continuat să apară, și-au restrâns activitatea, apărând doar odată pe luna sau, uneori, chiar mai rar. Finanțarea pentru apariția tiparită și costurile de expediere ale unor ziare au fost sau încă sunt făcute în mare parte din finanțare proprie de către directorii ziarelor care lucrează uneori chiar două locuri de muncă pentru a avea banii necesari să continue. Pentru că ziarele sunt distribuite gratuit, în multe cazuri, un sprijin important îl oferă bisericile româneşti, ele fiind cele care uneori acoperă costurile de expediere, biserica fiind locul unde românii se adună şi unde ziarele pot fi uşor distribuite comunităţii.

Devotament și patriotism

În America, presa se face mai ales din devotament și patriotism. Condiția jurnalistului în America este una ingrată. Jurnalismul în diaspora nord americană se face în primul rând din foarte multă pasiune și de cele mai multe ori în mod voluntar. Mai mult decât atât, jurnalistul este cel care investeşte proprii lui bani, pentru a achiziţiona echipamentele necesare desfăşurării muncii sale, tot el fiind cel care îşi acoperă costurile de deplasare pentru a realiza un material, iar apoi, tot el, investeşte din timpul sau liber să îl editeze şi finalizeze. Uneori are chiar şi rolul de distribuitor al ziarului, în comunitate, este agent de marketing sau de publicitate. Dacă partea material este un dezavantaj, marele avantaj este independenţa şi libertatea de a alege subiectele despre care scrie şi lipsa de presiune din partea cuiva, legat de ce sau cum să scri. Faptul că trăim in America avem totodată ocazia de a citi presa americană cu tradiţie şi de a observa modul în care jurnalişti de aici fac presă. Îmi amintesc cu placere de schimbul de experienţă avut, în urmă cu câţiva ani, împreună cu colegii români jurnalişti şi cei americani, când am fost invitaţi la ei, la sediul ziarului Chicago Tribune, ocazie cu care am asistat chiar la o şedinţă a lor de redacţie, având privilegiul de a afla în premieră care erau ştirile care urmau să apară a doua zi, pe prima pagină a prestigiosului ziar.

Nevoia de jurnalism independent

Într-o lume în care inclusiv președintele Statelor Unite se adresează direct și instant la zeci de milioane de oameni, prin intermediul paginii de facebook sau twitter, o întrebare firească care apare, este dacă și la ce mai avem nevoie de presă și de jurnaliști ? Pot fi înlocuiți jurnaliștii printr-o comunicare direct cu cetățenii? Răspunsul este categoric nu. Lipsa jurnaliştilor şi a presei poate fi extrem de nocivă într-o societate democratică. Rolul jurnalistului râmane extrem de important în a chestiona şi analiza orice declaraţie sau informaţie facută de orice persoană care se află într-o funcţie publică, înainte ca ea să ajungă direct, în formă brută, la cititori. În plus, într-o era în care suntem bombardaţi de ştiri false, nevoia de jurnalism de calitate, imparţial şi independent este cu atât mai mare.

Colaborarea transaltantică

În 2010, împreună cu alti colegi români din presa nord-americană, am fondat Asociaţia Jurnaliştilor Nord Americani adică North American Romanian Press Association (NARPA). Pentru presa românească din America de Nord, dar şi colaboratorii noştri din România, faptul că asociaţia are personalitate juridică şi este înregistrată conform legislaţiei americane îi conferă cel mai important atu în ceea ce priveşte reprezentarea. Calitatea de membru al unei asociaţii elimină definitiv cerinţa popularităţii şi notorietăţii atât de necesară oricărei persoane fizice. Chiar dacă de-a lungul anilor am creat diferite punţi de legătură cu presa din ţară, ne-am dori ca acest lucru să continue, să se dezvolte şi chiar să ajungem la un alt nivel de colaborare, a căror beneficii să fie reciproce. Pe această cale relansăm invitaţia mass-mediei din România de a colabora mai strâns cu cea din America.