REVISTA PRESEI din Romania 29 MARTIE 2010

Berceanu şi Udrea se bat pentru mai mulţi bani la rectificarea bugetară (GANDUL) de Victor ROTARIU


* Cel mai probabil se vor lua bani de la ministerele mai "mici" sau care nu au declanşat proteste de stradă, pentru a mări bugetele altora, printre care s-ar putea număra Transporturile şi Sănătatea

În două-trei luni guvernul ar putea face prima rectificare bugetară din acest an, conform unor surse oficiale, citate de Mediafax. Modalitatea în care guvernul va decide cum să taie sau să suplimenteze bugetele ministerelor va trebui aprobată şi de oficialii Fondului Monetar Internaţional, care vor avea un cuvânt greu de spus în raţionalizarea banilor publici pe fiecare minister în parte. "Guvernul aşteaptă misiunea FMI pentru a discuta parametrii bugetului, iar o rectificare bugetară nu va avea loc mai devreme de luna mai, poate chiar în luna iunie", au precizat sursele.


Un miliard de euro, strictul necesar la Transporturi

La coada pentru luat mai mulţi bani stau, chiar de la începutul anului, Transporturile, Sănătatea, Învăţământul şi Dezvoltarea şi Turismul, fiecare minister cu problemele şi nevoile proprii, în total fiind vorba despre un total de circa trei miliarde de euro. În timp ce la Transporturi este nevoie de măcar un miliard de euro pentru a plăti datoriile la Bechtel, pentru a finaliza două tronsoane din Centura Capitalei dar şi pentru a avea bani de reabilitare a drumurilor naţionale sau pentru a începe sau finaliza centuri ocolitoare în jurul a 12 municipii.

Banii alocaţi pentru reabilitare la începutul acestui an au fost cheltuiţi aproape integral pe deszăpezire. Oficialii ministerului au precizat însă recent pentru Gândul că pentru ca aceşti bani să poată fi folosiţi ei trebuie alocaţi până la jumătatea acestui an, pentru că altfel nu va mai fi timp pentru derularea în bune condiţii a proiectelor.

Bani de medicamente, doar până în vară

Sănătatea suferă şi ea de boala subfinanţării. Ministrul de resort, Cseke Attila, a anunţat recent că are bani pentru spitale, medicamente şi plata salariilor până în vară. Cseke a declarat că necesarul de bani ar fi de circa 500 de milioane de euro. Ţinând cont de faptul că din cei 3,6% din PIB, peste 4,5 miliarde de euro, peste un miliard au fost cheltuiţi în ultimele trei luni ale anului trecut, în avans, din bugetul pe anul în curs, strictul necesar s-ar putea ridica cel puţin la aceeaşi sumă, dacă nu chiar la mai mult, pentru că aprecierea şomajului a dus la scăderea contribuţiilor la Sănătate.

E drept, ministrul încearcă între timp să facă rost de bani şi pe cont propriu, prin introducerea McTaxei şi a sistemului de coplată. Dacă din taxa pe fast-food se estimează venituri suplimentare de până la un miliard de euro, din coplată ministerul de resort ar urma să obţină circa 171 de milioane de euro.

Marele şantier rural al Dezvoltării

Ministerul Dezvoltării şi Turismului, condus de Elena Udrea, va avea nevoie de circa 900 de milioane de euro pentru a putea onora promisiunea ministrului de a construi 25.000 de case în mediul rural pentru doctori şi profesori. Proiectul, care va fi derulat mai mulţi ani, prevede construcţia a câte 10 astfel de case speciale, care vor fi date ulterior în chirie, la un tarif modic, în 2.500 de comune, preţul estimativ fiind de circa 35.000 de euro pe fiecare unitate în parte. În ceea ce priveşte sursele de finanţare, ministrul este optimist: va avea bani din vânzarea locuinţelor ANL, dar şi de la buget.

Profesorii primesc mărirea de salarii în rate

Un alt minister care are o nevoie acută de bani este Învăţământul, pus în situaţia de a nu putea pune în aplicare legea măririi salariilor profesorilor cu 50% din lipsă de fonduril. În timp ce sindicatele din învăţământ au ieşit în stradă pentru a cere aplicarea legii, adoptată în unanimitate de Parlamentul României la finele lui 2008, în campania electorală, guvernul dă ordonanţe care să amâne sau să eşaloneze aceste majorări. La finele săptămânii trecute premierul Emil Boc a declarat că discrepanţele salariale din sistemul de învățământ sunt determinate de sentinţele judecătoreşti conform cărora cadrele didactice trebuie să încaseze majorarea salarială de 50%. El a explicat că încă din 2008 s-a acceptat o creştere de 17%, diferenţa de 33 de procente urmând să fie achitată atunci când vor fi bani.

1 miliard de euro, necesarul de bani la Transporturi
Stenograme pe care PDL ar vrea să pună lacătul/ Boc 2003: pledoarie pentru un senat care să reprezinte administraţiile locale (COTIDIANUL.RO) de Lucian Gheorghiu

De când preşedintele Traian Băsescu a repus pe tapet problema unicameralismului, Emil Boc nici nu doreşte să asculte vreun argument în favoarea sistemului bicameral. “Orice poate PDL să negocieze, dar principiul trecerii la un parlament unicameral nu se negociază”, a declarat zilele trecute premierul Emil Boc. Cu totul alta era viziunea aceluiaşi Emil Boc în iunie 2003, când în Parlament s-a dezbătut revizuirea Constituţiei.

“Noi apreciem, având în vedere şi modelele parlamentare existente, că un sistem bicameral eficient, dacă este să mai menţinem sistemul bicameral, ar fi acela prin care cele două Camere să fie separate prin atribuţii distincte şi clar precizate în Constituţie. În concepţia noastră, Senatul ar urma să se ocupe de problemele legate de administraţia locală, pornind şi de la premisa că o asemenea separare a celor două Camere ar trebui să fie continuată sau cel puţin putea fi precedată de o reformare a sistemului electoral, unde votul uninominal să vizeze Senatul, şi având în vedere legătura între senator, desemnat prin vot uninominal, şi competenţa exclusivă a Senatului pentru administraţia locală, s-ar fi justificat, într-adevăr, o asemenea separaţie, ca Senatul să se ocupe de probleme de administraţie locală.

În al doilea rând, să se ocupe de problemele relaţiilor internaţionale, să vizeze aceste aspecte care ţin de integrarea României în Uniunea Europeană, să ratifice tratatele internaţionale şi, gândindu-ne din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, vă putem asigura că aceste tratate nu vor fi puţine. Cu alte cuvinte, vom avea o Cameră specializată pe aceste domenii. Şi nu în ultimul rând, a treia competenţă, care să ţină de numirile în unele funcţii şi demnităţi publice de autoritate.

Iată, am circumscrie, într-o manieră precisă, atribuţiile Senatului, lăsând Camerei Deputaţilor - o Cameră cu preponderenţă politică, având în vedere şi desemnarea ei, în continuare, pe baza scrutinului de listă (sic!!!) - adoptarea legilor organice şi ordinare, adică procesul legislativ, cel rămas în afara celui dat în competenţa exclusivă a Senatului”.

Pledoaria lui Emil Boc (şi a PDL şi PNL) pentru un Senat care să se ocupe de problemele administraţiilor locale nu a fost acceptată de PSD şi PRM. Totuşi, ceea ce promova în 2003 Emil Boc este susţinut acum de PNL, UDMR (cele două formaţiuni rămân deci consecvente pricipiului propus în 2003) şi de PSD – social democraţii schimbându-şi poziţia datorită recomandărilor UE. Acum PDL nu mai susţine varianta (corect) propusă în 2003. şi se află în minoritate.

Boc 2003 vs Băsescu 2010

După recentele consultări ale preşedintelui Traian Băsescu cu partidele politice pe tema revizuiurii Constituţiei, şeful statului a afirmat că problemele legate de împărţirea administrativ teritorială a României ar putea fi scose de sub umbrela Constituţiei, urmând a fi reglementate prin lege organică. Traian Băsescu a făcut această propunere în contextul iminentei treceri de la judeţe la regiuni. Reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR nu au comentat propunerea şefului statului, dar se ştie că aceste formaţiuni politice pledează categoric pentru o nouă împărţire teritorială a ţării (tot din raţiuni ce ţin de recomandările UE – n.a.). PD-L nu s-a pronunţat încă pe această temă. Avem însă o “pronunţare” a lui Emil Boc, în iunie 2003, când a respins categoric o propunere similară atunci când s-a revizuit Constituţia.

“Comisia îşi menţine punctul de vedere, în sensul respingerii acestui amendament. Primul argument ar fi acela că o asemenea reglementare nu este de natură constituţională, în sensul că nu este posibil ca printr-o lege organică să intervenim şi să creăm alte structuri administrative, odată ce ele sunt precizate prin textul Constituţiei. Iar în al doilea rând, noi am creat prin legea de revizuire a Constituţiei cadrul pentru dezvoltarea regională, pentru asimilarea fondurilor Uniunii Europene şi în acest sens la art.134 am introdus o nouă lit. g) cu următorul cuprins: «Aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene». Am avut în vedere că statul şi economia de piaţă trebuie să aibă legătură şi să fie în conformitate cu politicile Uniunii Europene în materia dezvoltării regionale. Deci, am cuprins în textul Constituţiei această dorinţă implicită de a avea alte structuri şi forme administrative pentru preluarea fondurilor Uniunii Europene”. Asta spunea Emil Boc în plenul din 25 iunie 2003 şi, la propunerea sa, amendamentul de scoatere a modificărilor administrativ-teritoriale din textul Constituţiei a fost aprobat. Rămâne de văzut dacă acum, în 2010, Emil Boc îşi va schimba poziţia, ţinând cont de recomandările venite de la Cotroceni.



Berceanu, Blaga sau Verestoy/ Cine nu apare în stenogramele Voicu? (COTIDIANUL.RO) de Lucian Gheorghiu

Senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat, vineri, că nu îşi explică de ce un politician al puterii, parlamentar de 20 de ani, “cu o avere destul de mare ca Boc s-o poată numi «nesimţit de mare»” şi “care venea în papuci când era chemat noaptea” de Cătălin Voicu, nu apare în stenograme. Cotidianul.ro a făcut inventarul parlamentarilor cu 20 de ani vechime, pentru a vedea la cine s-a referit Olguţa Vasilescu.

Şase deputaţi - Gheorghe Albu şi Ioan Oltean (PDL), Borbely Laszlo, Kerekes Karoly, Marton Arpad şi Varga Attila - şi tot atâţea senatori (Radu Berceanu, Vasile Blaga, Cristian Rădulescu - PDL şi Marko Bela, Frunda Gyorgy, Verestoy Attila - UDMR) corespund primelor două criterii invocate de Olguţa Vasilescu, adică sunt parlamentari de 20 de ani şi fac parte actualmente din arcul guvernamental.

Analizând declaraţiile de avere ale celor 12, trei se detaşează net: PDL-iştii Radu Berceanu şi Vasile Blaga, precum şi UDMR-istul Verestoy Attila. Pe poziţia a patra se clasează Frunda Gyorgy. Este greu de estimat care dintre aceştia a avut relaţii foarte apropiate cu social democratul Cătălin Voicu.

(Senatorul PSD-ist întrebat în legătură cu acest subiect a confirmat spusele Olguţei Vasilescu, dar a refuzat să nominalizeze pe cineva.) Toţi, şi nici unul, ar fi putut apela la Voicu. Cu Blaga şi Berceanu, Voicu a fost coleg în FSN, în perioada în care toţi trei şi-au început ascensiunea pe linie politică, este adevărat, Voicu mult mai puţin la lumina zilei, în comparaţie cu ceilalţi doi. şi Blaga, şi Berceanu au avut (şi au) afaceri pe picior mare, ceea ce nu exclude o eventuală “consultanţă” sau “protecţie” din partea unuia ca Voicu. Pe de altă parte, Vasile Blaga îşi dispută cu Voicu “secretele”, de la MAI, ceea ce nu-l recomandă totuşi pe prima poziţie de tovarăş al social democratului. Radu Berceanu are “şanse” mai mari de a fi “amicul” lui Voicu, ţinând cont că este din acelaşi judeţ cu Olguţa Vasilescu, ea monitorizându-i de ani buni toate mişcările, foarte multe din dezvăluirile care au rezultat de aici fiind reale. În ceea ce-l priveşte pe Verestoy, el este pe aceeaşi linie cu Berceanu. şi senatorul UDMR-ist a făcut şi face afaceri pe picior mare şi, în plus au existat rumori referitoare la probleme ce le-ar avea în justiţie. Unde, dacă stenogramele sunt reale, ar fi putut apela la ajutorul lui Voicu.



PDL îşi ia la periat politrucii din deconcentrate (EV ZILEI) de Anca Simina

De teamă că-şi vor pierde la Curtea Constituţională directorii politici din judeţe, PDL-iştii îşi numără pionii pe care îi mai pot salva dacă politizarea pică. Concluzia: 30%-40% ar trebui să plece.

Prelungirea discuţiilor la Curtea Constituţională pe tema legii care permite păstrarea directorilor politici în deconcentrate le dă emoţii PDL-iştilor. După două şedinţe în care judecătorii Curţii au pus cărţile pe masă, fără a lua însă o decizie, informaţiile ajunse pe căi neoficiale în PDL arată că, momentan, nu există o ma joritate care să asigure li niş tea puterii, susţin surse din partid.

Şefii de filiale PDL au început deja să-şi numere politrucii din deconcentrate, să vadă câţi mai pot „salva”. Concluzia: mai mult de o treime din cei 3.000 de directori sunt 100% politici, nu au studiile şi vechimea cerute de vechea lege şi ar trebui să plece.

Ion Predescu: „Sunt dezbateri foarte furtunoase”

Agitaţia în PDL a început săptămâna trecută, după ce Curtea a anunţat că amână luarea unei decizii până în aprilie. Deşi dezbaterile Curţii sunt secrete, informaţiile ajunse în partid ar arăta că discuţiile au fost aprinse, iar poziţiile - pe muchie.

Discuţiile „foarte furtunoase” sunt confirmate şi de judecătorul Ion Predescu care anticipează totuşi că, pe 14 aprilie, se va tranşa situaţia. „Sunt dezbateri foarte furtunoase, foarte aprinse, e un subiect complex, nu poate fi uşor epuizat”, a declarat Predescu pentru EVZ.

Potrivit judecătorului, „până acum au fost mai multe luări de cuvânt, unele pro, altele contra”. „Punctele de vedere se mai completează. Nu e nimic definitiv deocamdată”, spune el.

După ce legea a trecut valvârtej prin Camera Deputaţilor, PSD şi PNL au atacat-o la CC. Contestatarii susţin că menţinerea directorilor numiţi politic este discriminatorie şi reclamă „diferenţe majore” de formă a legii între cele două Camere ale parlamentului, practică declarată anterior neconstituţională.

1.000 de directori, pe făraş

O decizie de neconstituţionalitate ar da peste cap planurile PDL de a-i menţine în funcţii pe actualii ocupanţi ai scaunelor din de concentrate, politizate anul trecut, sub guvernarea cu PSD.

Numai la o primă estimare, dacă se revine la criteriile anterioare de vechime şi studii în administraţie, ar pleca acasă mai bine de 1.000 dintre actualii directori. „Nu avem în acest moment o situaţie foarte clară, dar, estimativ, strict pe criterii politice, a duşi din afara sistemului, avem vreo 30%-40%. Pe aceştia îi vom în locui probabil”, ne-a declarat unul dintre liderii PDL.

Cei mai mulţi provin de la PDL, cu toate că, în mai toate judeţele, au fost păstraţi şi directori ai PSD. O răsturnare de si tuaţie nu va afecta însă UDMR, care nu a apucat să-şi facă numirile. „Doar cei care au câş tigat încadrarea pe hotărâre judecătorească (numiţi de PNL - n.r.) rămân pe post. Dacă se va admite contestaţia, toţi cei încadraţi din mai 2009 rămân fără loc de muncă”, estimează deputatul PNL Alina Gorghiu.

Planul B: liste cu „salvaţii” sau politizare pe faţă

Până la o decizie a Curţii, PDL-iştii îi susţin în continuare legea lui Boc. „Nu văd de ce ar mai ridica suspiciuni. Dar dacă va fi declarată neconstituţio nală, lu crurile vor fi foarte încurcate. Noi am făcut o so coteală. Ma jori tatea directorilor sunt din sistem şi vor fi re în ca draţi pe funcţii. Sunt însă şi din afară, iar aceia vor trebui să plece”, spune vicepre şedintele PDL Petru Filip.

Un alt vice al PDL, George Scrip caru, susţine că el nu a făcut încă o astfel de stati stică. „Unii au fost funcţionari publici, alţii nu. Dar ca să nu mai discutăm de la un an la altul şi să ne facem, aşa, că nu există politizare, mai bine am face o lege clară care să prevadă până la ce nivel se fac numirile politice”, e de părere Scripcaru.

MIZA POLITIZĂRII

De ce vor partidele controlul în deconcentrate

Instituţiile subordonate ministerelor în teritoriu, aşa-numitele de concentrate, s-au dovedit una dintre cele mai puternice arme cu care partidele îşi recompensează clientela.

Folosiţi în campaniile electorale ca puncte-cheie în reţeaua de partid din teritoriu, directorii de deconcentrate sunt surse constante de venit pentru filialele din teritoriu, la bugetul cărora contribuie lunar cu un procent prestabilit din salariul primit de la stat.

Aceleaşi deconcentrate reprezintă, în prezent, unul dintre argumentele forte în negocierea puterii cu potenţialii transfugi din PNL şi PSD, fiecare parlamentar „dezertor” primind minimum patru astfel de instituţii în teritoriu.



Cele 10 minciunele ale premierului Boc (ADEVARUL) de Mihaela Dincă

Cu zâmbetul pe buze, Boc lansează măsuri economice dure şi dă dovadă de inconsecvenţă

Jumătăţile de adevăr din declaraţiile lui Emil Boc au scos deja în stradă sute de sindicalişti. Cea mai mare păcăleală pe care şeful Guvernului le-a administrat-o românilor a fost strecurată în afirmaţii în care acesta anunţa ieşirea din criză.

Măsurile nepopulare ale Guvernului Boc, prezentate ca nişte intenţii de membrii Cabinetului, au fost de cele mai multe ori negate de premier, în primă instanţă. O parte dintre ele au fost aprobate la câteva săptămâni de la declaraţiile lui Emil Boc, în care acesta nu era departe de a se jura că sunt simple speculaţii.

La fel, efectele unor legi, intuite de presă, dar negate de Boc sunt acum teme de lucru pe masa Executivului. Alte măsuri anunţate de Guvern au fost retrase ulterior, însă abia după ce au creat panică. În spatele adevărurilor trunchiate cu bună ştiinţă de şeful Guvernului se ascund însă o lipsă de onestitate şi o comunicare incorectă, susţin specialiştii consultaţi de „Adevărul".

1.La un pas mare de ieşirea din criză. Premierul Emil Boc a susţinut în discursuri repetate că România este la un pas de a ieşi din criza economică. În ultima vreme însă, veniturile reduse şi disponibilizările au fost la ordinea zilei, iar analiştii economici susţin că previziunile optimiste sunt exagerate.

2.Un nou val de restructurări. Premierul Emil Boc le-a cerut miniştrilor, în şedinţa de Guvern de miercurea trecută, să pregătescă urgent un plan pentru un nou val de restructurări. În luna ianuarie, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat că va fi aplicat un program de circa 100.000 de disponibilizări în instituţiile din sectorul bugetar, lucru negat de Boc.

3.Taxe noi. În urmă cu câteva luni, la audierile din Parlament privind bugetul pe 2010, reprezentanţii Cabinetului au promis că nu vor introduce taxe şi impozite noi, lucru susţinut şi de Boc. În prezent, Ministerul Finanţelor pregăteşte un proiect de modificare a Codului Fiscal prin care se impozitează bonurile de masă, dar şi terenul de sub casă. Mai mult, Boc a afirmat că nu a fost informat despre aceste măsuri, însă surse din Ministerul de Finanţe susţin că toate propunerile au ajuns la urechile premierului.

4.Impozit forfetar pentru multe activităţi. Introducerea impozitului forfetar a fost constestată atât de proprietarii de firme cât şi de politicieni. Ca să îi liniştească pe nemulţumiţi, Boc a afirmat în urmă cu câteva luni că impozitul va fi aplicat doar pentru restaurant şi pentru „câteva activităţi de acest gen". În realitate, plaja de activităţi care ar putea fi impozitate este foarte mare - de la spălătorii auto, la taximetrie, turism şi îngrijire corporală.

5.Bugetarii, păcăliţi la salariu. Odată cu intrarea în vigoare a legii unice de salarizare, foarte mulţi bugetari au pierdut din venituri. Premierul a declarat în mai multe rânduri că salariile nu vor scădea, omiţând să specifice însă că veniturile vor fi acelea intrate la apă.

6.Salariile nesimţite au rămas la fel de mari. În cadrul unei emisiuni televizate, premierul i-a ameninţat pe şefii din companiile cu capital de stat - referindu-se în mod direct la preşedintele Eximbank, Ionuţ Costea - că va iniţia legi pentru a le putea tăia salariile, în cazul în care nu şi le micşorează singuri. Până în prezent, Guvernul nu a luat nicio măsură în acest sens.

7.Alba-neagra cu alocaţiile. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a anunţat că alocaţiile ar putea fi acordate doar copiilor din familii cu probleme sociale. „Nu e firesc ca oamenii care au Mercedes în curte să primească ajutor social", a răspuns rapid Boc, în semn de susţinere a propunerii. La câteva zile însă, s-a răzgândit şi, mai mult, l-a muştruluit pe Şeitan pentru declaraţii.

8 Rectificare bugetară, în plan. Ideea primei rectificări bugetare, gândită de Ministerul de Finanţe pentru aprilie, a fost infirmată de premierul Emil Boc la jumătatea acestei luni. „Nu avem nicio intenţie în prezent să efectuăm o rectificare bugetară", a spus şeful Executivului. Oficiali de la Finanţe susţin însă că ideea a fost discutată în Guvern şi s-a decis amânarea rectificării pentru luna mai.

9 Date cosmetizate pentru Comisia Europeană. Programul de convergenţă trimis săptămâna trecută oficialilor europeni conţine o serie de date menite să „înfrumuseţeze" realitatea din teren. Aceasta a fost concluzia Comisiei Europene, care a constatat că previziunile României nu se potrivesc cu cele constatate de Fondul Monetar Internaţional.

10 Discuţiile cu pumnul în masă. Şeful Executivului a ţinut să menţioneze la fiecare protest al sindicaliştilor că este dispus să negocieze cu aceştia. Reprezentanţii sindicatelor povestesc însă că discuţiile sunt foarte încordate şi că s-a ajuns ca premierul să încerce să-şi impună punctul de vedere bătând cu pumnul în masă.

Disciplină pentru miniştri

Pus în situaţia de-a nega o serie de măsuri anunţate la nivel declarativ de membrii Cabinetului, Boc a ameninţat că ar putea trece la remanieri. Pe lista neagră a premierului s-au aflat ministrul Muncii, Mihai Şeitan, şi cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu. Mai mult, premierul le-a interzis miniştrilor să mai facă declaraţii în afara celor aprobate de el.

Guvernul trunchiază adevărul

„Guvernul Boc a omis foarte multe informaţii, iar premierul s-a obişnuit să lucreze cu jumătăţi de adevăruri”, susţine Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice. Acesta consideră că, în prezent, Executivul are o problemă gravă de comunicare, accentuată de o lipsă de onestitate dovedită. „Guvernul suferă de neputinţa recunoaşterii bolilor”, afirmă Moraru. Sociologul Alfred Bulai susţine şi el că problema gestionării deciziilor îi afectează mai ales pe cei „păcăliţi”, adică pe cetăţeni.

„În spatele adevărurilor trunchiate se ascunde o situaţie economic foarte proastă. Oamenii sunt dispuşi să accepte să trăiască mult mai prost decât în prezent dacă există un sens şi o echitate”, mai spune Bulai. În acest moment, o astfel de echitate nu există atât timp cât presa dezvăluie că unii directori iau salarii uriaşe sau că politicienii cheltuiesc nejustificat banul public, mai cred analiştii.



S-AU REDESCHIS "MAGAZINELE DE VISE"/ Dealerii de droguri îi dau lui Boc pe la nas (JURNALUL NATIONAL) de Andreea Sminchise

Drogurile legale au fost scoase pe piaţă doar pentru o lună. Atât le-a trebuit patronilor de magazine de vise să se replieze şi să scoată la vânzare alte plante

Magazinele de vise, închise de Guvern la sfârşitul lunii februarie, se redeschid. Cu noi droguri legale pe rafturi, evitând lista celor 36 de substanţe interzise de OUG 6/2010, patronii spice-shopurilor îşi vor vedea în continuare, nestin­gheriţi, de treabă. Printre noile produse legale se numără şi "Generation 2012", un "îngrăşământ" vândut momentan doar pe internet. Noul drog este un praf ale cărui reacţii adverse sunt mult mai puternice şi mai periculoase decât cele ale plantelor deja scoase de la comercializare.

Premierul Emil Boc a tunat şi-a fulgerat împotriva drogurilor legale până când a avut în mână o lege împotriva lor. Că în forma actuală e inutilă şi, practic, a fost făcută degeaba n-a mai contat. Mai puţin de o lună le-a trebuit importatorilor şi distribuitorilor de plante cu efecte psihoactive să se replieze şi să scoată pe piaţă o nouă serie de droguri legale.

În timpul scurs de la închiderea magazinelor de vise şi până acum, dealerii nu au avut prea mult de pierdut - stocurile rămase au fost vândute prin superpromoţii în cele zece zile "de graţie" acordate de Guvern pentru lichidare, iar apoi activitatea dealerilor s-a mutat pe internet. Forumurile şi site-urile specializate sunt pline de anunţuri de vânzare a substanţelor psihoactive.

REŢELE DE FANI

Cel mai mare distribuitor de plante şi substanţe cu efecte psihoactive din ţară, Spice Distribuiton, îi ţine pe clienţii magazinelor de vise la curent cu evoluţia situaţiei acestora pe reţelele de socializare din mediul electronic. Pe Facebook, Spice SHOP are 275 de fani, iar recent lansatul lor cont de pe Twitter are deja 20 de follow-eri.

Gălăţeanul Alin Rotaru, proprietarul Spice Shop Distribuition, anunţă pe Facebook că "la 26 martie 2010 se redeschid magazinele în următoarele oraşe: Arad, Târgu-Mureş, Sighişoara, Buzău, Ploieşti, Mangalia!". Discuţiile de pe pagină se învârt în jurul acestui anunţ şi a unui nou produs, care se vinde deja cu spor pe internet - Generation 2012.

Centrul Naţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) avertizează că această substanţă este extrem de periculoasă şi poate duce la moartea consumatorilor. "Este vorba despre un praf comercializat sub acoperirea de îngră­şământ pentru plante. De fapt, este o sare de baie, asemănătoare celor incluse deja pe lista substanţelor interzise, dar cu o concentraţie mult mai mare de substanţe active. Consumul ei, fie şi o singură dată, provoacă stări de iritare şi de nervozitate necontrolată", spune Gigel Lazăr, reprezentantul oficial EURAD (n.r. - Fundaţia Europe Against Drugs) la Consiliul Europei.

"E OTRAVĂ CURATĂ"

Săptămâna trecută, un tânăr de 22 de ani din Bucureşti a ajuns la Spitalul Alexandru Obregia într-o stare de agitaţie extremă. Fusese adus de tatăl său, după ce consumase Generation 2012. În timp ce era consultat de medic, băiatul a devenit şi mai nervos, totul culminând cu un episod de violenţă necontrolată căruia i-a căzut victimă o asistentă. Femeia a primit din senin un pumn în faţă, care i-a dislocat dantura şi i-a rupt buza.

Despre efectele Generation 2012 vorbesc şi fanii Spice SHOP de pe Facebook. "Din ce am auzit, Generation 2012 va rupe norma... şi cică e mai senzaţie decât magic-ul", spune Andrei Ioniţă. Utilizatorul Horas Last Noise detaliază: "E mai senzaţie decât orice, dar nu recomand... o să regreţi a 2-a zi k ai băgat, dar oricum, merge o dată să vezi cum e". "Da, 2012 îţi rupe fashu... cel mai tare... m-a ţinut la maxim", zice şi Florin Gavrilas.

Acelaşi Horas Last Noise îşi povesteşte pe Facebook experienţa cu Generation 2012: "Mi s-a părut totuşi prea puternic. L-am combinat cu băutură şi n-am dormit 3 zile, e mai tare decât specialul şi magicul la un loc, dar nu aş mai face-o a doua oară". "Pe lângă faptul că G2012 nu-ţi dă acel kik caracteristic, îţi dă nişte palpitaţii demne de cel mai reuşit infarct...", spune Fratea Ştefan. Drept răspuns la atenţionarea sa, un alt utilizator al reţelei sociale se amuză - "hahahah super şi eu vreau :))".

Alin Rotaru îşi atenţionează şi el fanii de pe Facebook: "Vă rog mult aveţi grijă ce băgaţi în voi! Mare grijă la noul produs 2012, nu fac antireclamă, dar aveţi mare grijă, acest produs este foarte cancerigen şi periculos!". Contactat telefonic, Rotaru ne-a declarat că nici unul dintre magazinele Spice Shop Distribution nu va vinde Generation 2012: "Aş fi nebun să fac asta! E otravă curată", susţine el.

"2012 e naşpa. O dă asemănător cu mefedrona pe moment, dar... îţi rupe creierii, dă palpitaţii, transpiraţie abundentă şi stare de vomă după aia. A doua zi te simţi mai rău decât după o noapte cruntă de beţie. Ideea e să te simţi bine, nu să îţi afecteze viaţa 3 zile", spune pe Facebook şi Andrei Ioniţă.

LIVRARE RAPIDĂ

Chiar dacă în unele magazine de vise nu va fi comercializat, Generation 2012 se găseşte la liber pe internet. Anunţurile care au invadat forumurile promit, cel puţin în Bucureşti, livrări nonstop: "Livrare în 15-20 de minute. Livrăm în toate cartierele din Bucureşti, în cel mai scurt timp posibil, avem şoferi peste tot. :-D". Preţurile variază de la 50 de lei pentru 0,5 grame de praf până la 350 de lei pentru 2 grame.

Unul dintre site-urile pe care se vinde noul drog legal se numeşte chiar www.generation2012.ro. L-am contactat pe proprietarul paginii web şi i-am cerut să ne întâlnim. Ne-a oferit praful la preţul de 170 de lei pentru un gram. Când ne-am exprimat temerile cu privire la efectele adverse, a ridicat din umeri: "Ăsta e ca Magic-ul (n.r. - vechiul Magic Powder, aflat acum pe lista substanţelor interzise). Eu nu consum, deci nu pot să vă zic cum e. Unii dintre clienţii mei spun că e mai tare ca Magic-ul, alţii că e mai slab... Da' am auzit şi eu că are nişte efecte mai nasoale. Nu pot să vă zic sigur. Oricum, de legal e legal. Dacă vreţi, îl luaţi, dacă nu, nu", ne-a spus tânărul care s-a recomandat "Petru".

Şi pentru că ne tot codeam, ne-a oferit o alternativă: "Dacă nu-l vreţi p-ăsta, mâine aduc unul nou. Ăla e ca Special-ul (n.r. - vechiul Special Gold, acum interzis) şi am înţeles că nu are atâtea efecte naşpa. Mâine cred că o să îl am pe site. Deocamdată nici nu are denumire, că acum se fac etichetele". Preţul noului drog va fi mai mare, spune dealerul - "900 de mii pe 0,25 (n.r. - de grame)".

MINISTRUL "HABARNAM"

Raportul pentru Europa al Centrului de Monitorizare a Drogurilor de la Lisabona, din noiembrie 2009, arată că România este pe locul 4 în Europa la comercializarea pe internet a substanţelor psihoactive, după Regatul Unit, Germania şi Olanda. "Statul român nu are nici o politică de prevenire a consumului acestor substanţe. În plus, trecerea a 36 de plante şi substanţe în ilegalitate nu a rezolvat nimic. Atât timp cât nu se vor trece toate substanţele psihoactive pe lege, ele vor apărea la infinit. Întotdeauna comercianţii vor fi cu un pas înaintea noastră. Singurele explicaţii pentru metoda asta de lucru a Guvernului sunt fie indiferenţa, fie complicitatea cu aceşti distribuitori...", spune Gigel Lazăr, reprezentantul oficial EURAD la Consiliul Europei.

Contactat telefonic, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, recunoaşte că habar n-avea că s-au redeschis magazinele de vise:

"N-am ştiut că deja s-au deschis, dar, oricum noi nu am închis aceste magazine. Ele s-au închis, pentru că nu mai aveau ce vinde...". Ministrul spune că lista celor 36 de substanţe scoase în afara legii poate fi completată oricând prin ordonanţă de Guvern: "Momentan, doar aceste substanţe se află pe listă, pentru că ele au fost cele identificate de specialiştii noştri. La elaborarea ordonanţei şi a listei au colaborat mai multe instituţii. Competenţa pentru adăugarea de noi substanţe pe listă aparţine Ministerului Sănătăţii, iar noi vom face acest lucru imediat ce vom avea semnale de la instituţiile statului".

Se pare că de Generation 2012 n-a auzit nici o instituţie a statului până acum... Altfel, nu-i aşa?, l-ar fi anunţat şi pe mi­nistrul Sănătăţii... "Nu ştiu ce este Generation 2012, deci nu pot să fac vreun comentariu despre acest drog. Declaraţia mea rămâne la ceea ce v-am spus până acum", încheie Cseke Attila. Dacă chiar vreţi să ştiţi, domnule ministru, daţi un search pe Google...

În 2010, Berceanu inaugurează 0 km de autostradă (EV ZILEI) de Ciprian Mailat

Conform termenelor aprobate, până la finele acestui an ar trebui să putem circula pe încă 275 de kilometri de autostradă, dar aceştia rămân doar pe hârtie.

Pachetul de măsuri pentru relansare economică al guvernului Boc pentru 2009-2010 nu prevede finalizarea niciunui kilometru de autostradă până la sfârşitul acestui an.

Asta chiar dacă în proiectele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se arată că, până în decembrie 2010, ar trebui finalizaţi nu mai puţin de 275 de kilometri de autostradă.

În „măreţul” program - prin care autorităţile se laudă cu alocarea unor sume fabuloase, de mi liarde de euro -, obţinut de EVZ, se menţionează pentru 2010 doar: „continuăm să investim masiv în infrastructura de transport pentru autostrăzi”, fără a se preciza numărul de kilometri finalizaţi.

Ceea ce este adevărat, anul trecut, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a reuşit să dea în folosinţă primii 42 de km de pe Autostrada Transilvania, dar diferenţa până la cei 836 de km, promişi până în 2012 în campania electorală din 2008, este imensă.

Totodată, ministrul a recunoscut, la începutul anului, că fondurile alocate pentru acest an, atunci când s-a aprobat bugetul, nu-i permit să finalizeze prea multe proiecte.

Trebuia să avem gata deja 118 km pe autostrada Bechtel

Conform contractului de construcţie al Autostrăzii Transilvania, încheiat în urmă cu şapte ani, pe 28 februarie 2010 românii ar fi trebuit să circule pe 118 km de autostradă.

Anul trecut, CNADNR a „spart” circa 1,4 miliarde de lei pentru 42 km de autostradă de la Turda la Gilău. În acest an, autostrada Transilvania are alocată, conform pachetului de relansare economică al guvernului, suma de circa 700 milioane de lei, cu 100 milioane de lei mai puţin decât datoriile CNADNR faţă de Bechtel.

„În prezent, Bechtel a primit numai un sfert din banii pe care îi are de încasat de la CNADNR. S-ar putea ca Bechtel, până la 1 aprilie, să mai primească încă 300 milioane de lei. Aceşti bani ar fi încasaţi de Bechtel abia la sfârşitul lunii aprilie”, ne-au declarat surse avizate din Ministerul Transporturilor.

Potrivit acestora, nu există momentan bani pentru plata datoriilor. „Faţă de luna noiembrie 2009, când certificatul de plată a lucrărilor la autostrada Transilvania a fost de circa 50 milioane de euro, ultimul certificat de plată a fost în valoare de circa 500.000 de euro. Nu există bani nici pentru finalizarea tronsonului 2B Câmpia Turzii-Gilău. Mai sunt 10-12 km de autostradă din acest tronson, pe care constructorul l-a evaluat la circa 150 milioane de euro”, ne-au precizat sursele. (A contribuit Ovidiu Mil)

„Tehnic, noi putem termina 100 de kilometri de autostradă. Dar de la 100 în jos, pot fi şi zero, dacă banii merg la DN-uri, întreţinere. Depinde unde lucrăm.“,

RADU BERCEANU, ministrul transporturilor



Guvernul lucreaza la compensarea TVA pe fonduri europene (ZIARUL FINANCIAR)

Premierul Emil Boc a declarat ca Guvernul impreuna cu Ministerul Finantelor lucreaza la o solutie pentru compensarea taxei pe valoare adaugata (TVA) la lucrarile finantate prin fonduri europene. Premierul a explicat ca pentru solutia compensarii TVA pentru acest tip de proiecte trebuie negociat cu Comisia Europeana, in conditiile in care legislatia comunitara se opune acestei practici. "Noi lucram cu Ministerul Finantelor la o posibilitate de compensare a TVA pe fonduri europene, dar legislatia europeana nu ne permite, trebuie negociat cu oficialii Uniunii Europene cumva", a spus Emil Boc.



CUPRUMIN/ Statul adună găuri financiare în ogradă (JURNALUL NATIONAL) de Daniel Ionascu

Dacă anul trecut statul se contra cu privaţii în privinţa exploatării de la Roşia Poieni, acum a preluat activitatea prin Cuprumin

Statul a preluat printre companiile sale o gaură neagră financiară cu probleme de mediu pentru a evita o catastrofă socială la Abrud. Reţeta este aceeaşi ca şi în cazul Companiei Naţionale a Huilei (CNH), societate ajunsă pe subvenţii şi cu datorii de aproape un miliard de euro la buget doar pentru a ţine în viaţă economic întreaga Vale a Jiului.

Statul a preluat exploatarea cuprului de la Abrud după ce compania privată care realiza această activitate a denunţat contractul anul trecut din cauza costurilor de 100.000 de lei pe zi pentru decontaminare, după ce anterior oprise producţia ca urmare a crizei şi a preţului redus al cuprului pe bursele internaţionale.

Între timp, statul s-a dat de trei ori peste cap ca Făt-Frumos şi spune că nu mai este necesară decontaminarea, deoarece procedeele tehnologice folosite permit neutralizarea apelor evacuate din iaz. Anunţul privind achiziţia nu a fost făcut public de Ministerul Economiei până acum, după cum nu au fost prezentate nici condiţiile sau obligaţiile care revin acum Cuprumin, compania de stat care a preluat activitatea de exploatare a carierei de cupru de la Roşia Poieni. Însă câteva menţiuni au scăpat în proiectele de buget ale companiilor din subordinea Ministerului Economiei.

"Pentru SC Oltchim SA şi SC Abrud SA, care au preluat activitatea de piroliză de la SNP Petrom SA, respectiv activitatea de exploatare a minereului de cupru de la SC Energo Mineral SA, cu personalul aferent, bugetul a fost fundamentat în baza indicatorilor comparabili de personal, fără creştere de câştig salarial în condiţii comparabile", se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern pentru adoptarea bugetelor companiilor din portofoliul lui Adriean Videanu.

Extracţia de la Roşia Poieni fusese oprită în toamna lui 2008 ca urmare a scăderii preţului la cupru pe bursele internaţionale din cauza crizei. "Activitatea de extracţie şi preparare a minereurilor cuprifere din zăcământul Roşia Poieni, cu valorificarea concentratului cupros, este realizată - în anul 2010 - de S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud" se precizează într-un comunicat al Ministerului Economiei la solicitarea Jurnalului Naţional.

BOMBĂ ECOLOGICĂ?

Luna iulie a anului trecut a găsit extracţia cuprului într-un mare scandal, cu reverberaţii şi în privinţa mediului. Atunci, Energo Mineral a renunţat la contract. Reprezentanţii companiei au anunţat atunci că erau necesari 100.000 de lei pe zi numai pentru asigurarea celor 70 de tone de var pentru neutralizarea apelor acide din iazul de decantare de la Valea Seşii. Mai exact, din cauza metalelor grele, iazul este o "fabrică naturală de acid sulfuric".

În schimb, Ministerul Economiei spune acum că "la iazul de decantare Valea Seşii nu este necesară decontaminarea, deoarece, prin procesul tehnologic, se realizează neutralizarea apelor evacuate din iaz".

Energo Mineral a primit dreptul de exploatare în 2007. Se angajase să investească 150 de milioane de euro, dar până la jumătatea anului trecut pompase doar 38 de milioane de euro. În vara trecută statul nu era de acord cu rezilierea contractului, dar până la urmă a ajuns să preia tot. Mişcarea este surprinzătoare, în condiţiile în care tot anul trecut Nicolae Pavel, directorul Cuprumin, anunţa că societatea sa nu are banii necesari pentru cumpărarea varului necesar.

Cuprumin este dator la bugetul statului 4,9 milioane lei şi alte 6,9 milioane lei la bugetul de pensii. Compania se află în administrare specială. Cuprumin estimează că va face un profit brut de 452.000 de lei în acest an. Compania nu primeşte subvenţii de la stat.



Maniere şi limbaj de pedelist. C-aşa-i în Modrogan !/ Onofrei: Din punct de vedere politic, Gavril Mîrza face parte din programul "Rabla" (COTIDIANUL.RO)

Senatorul PDL de Suceava, Orest Onofrei, apreciază că liderul PSD Suceava, senatorul Gavril Mîrza, îşi pregăteşte ieşirea din politică şi că, politic, acesta face parte din programul "Rabla", iar în replică Mîrza a declarat că Onofrei nu poate scăpa de limbajul de la herghelia de cai unde a lucrat.

Onofrei a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că prin atacurile nefondate la adresa guvernării locale sau centrale a PDL, liderul PSD Suceava, senatorul Gavril Mîrza, îşi pregăteşte ieşirea din politică.

"Este normal ca atunci când eşti în opoziţie să critici, dar şi în aceste critici trebuie să existe o responsabilitate. Nu poţi să spui orice", a spus Onofrei.

El crede că liderul PSD Suceava intră, din punct de vedere politic, în programul "Rabla".

"Politic, Mîrza a intrat în programul "Rabla". El a devenit un fel de voucher pe care şi-l dispută acum, Bejenariu şi Nechifor (cei doi deputaţi care candidează la funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Suceava n.r.) pentru a câştiga alegerile", a spus Onofrei.

Pe de altă parte, senatorul Gavril Mîrza, a declarat că a constatat o iritare exagerată a liderilor PDL faţă de criticile pe care le-a formulat, ceea ce i-a determinat pe unii membri PDL să se comporte "mitocăneşte".

"Credeam că senatorul Orest Onofrei, chiar dacă a muncit mai mulţi ani la herghelia de la Mitoc, realizează că la această dată are o funcţie în conducerea Senatului.

Speram ca funcţia şi locul său actual de muncă să îl civilizeze, dar săracul se trezeşte tot printre îngrijitorii de cai de la herghelie", a spus Mîrza.

El i-a urat lui Onofrei Paşte fericit şi "să-i dea Dumnezeu sănătate şi minte".

Preşedintele PSD Suceava, Gavril Mîrza şi deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, au criticat, vineri, în conferinţa de presă, atât activitatea Guvernului Boc, cât şi activitatea preşedintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur.

Astfel, Eugen Bejinariu a apreciat, vineri, că guvernările Boc sunt incoerente, iar evoluţia României este "pur întâmplătoare", neexistând o strategie coerentă şi nici un program anticriză, în timp ce Mîrza a spus că Gheorghe Flutur nu a făcut nimic în judeţ de când a preluat funcţia de preşedinte al CJ Suceava şi că practică un prea mare festivism, cu prea multe jocuri de imagine pe bani publici.



Gorj: Sucuri expirate pentru Şeitan (JURNALUL NATIONAL) de Gabriela Mladin

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a fost întâmpinat sâmbătă la Târgu-Jiu cu produse expirate. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Prefectura Gorj, ministrul, şefii instituţiilor deconcentrate şi jurnaliştii au consumat, cu încredere, sucuri expirate. Printre ei, şi şefa Oficiului pentru Protecţia Consumatorului din Gorj.

Cei care au observat că sucurile din protocolul asigurat de Prefectură sunt expirate au fost jurnaliştii. Produsele puse în consum aveau termenul de valabilitate depăşit şi de două săptămâni. Întrebat cum comentează situaţia, ministrul Mihai Şeitan a declarat că ceea s-a întâmplat este un lucru grav. "Este grav, eu am băut doar apă şi sper să nu fie expirată."

Prefectul de Gorj, Liviu Andrei, nu şi-a asumat gafa şi a dat vina pe administratorul Prefecturii, căreia susţine că îi va aplica o sancţiune. Rămâne de văzut dacă OPC va sancţiona Prefectura pentru punerea în consum a unor produse cu termen de valabilitate depăşit, mai ales că şefa acestui serviciu a consumat produsele expirate. Ea a plecat imediat ce a constatat că ziariştii şi-au dat seama de valabilitatea produselor. Apoi n-a mai putut fi contactată.

"Nu este vina mea, o să văd ce s-a întâmplat, nu trebuie să verific eu valabilitatea termenelor de pe produse. Administratorul Prefecturii are această atribuţie şi voi lua măsuri"

Liviu Andrei - prefectul de Gorj



CONTROVERSĂ Sistemul reacţionează la reforma ministerului: Funeriu vrea amenzi de 5000 de lei pentru chiulul elevilor şi eliminarea doctoratelor la frecvenţă redusă (GANDUL) de Raul FLOREA

Funeriu vrea amenzi de 5000 de lei pentru chiulul elevilor şi eliminarea doctoratelor la frecvenţă redusă

De la structura ciclurilor de învăţământ până la desemnarea rectorilor, noua Lege a Educaţiei stârneşte protestele sindicatelor, părinţilor şi rectorilor. Criticat din toate părţile, ministrul Funeriu i-a invitat pe toţi reprezentanţii sistemului la o dezbatere cu preşedintele Traian Băsescu

Cu doar câteva zile înainte de încheierea dezbaterii publice, noua lege a Educaţiei a devenit mai controversată ca niciodată. În timp ce sindicatele cer renunţarea la ideea unui gimnaziu de cinci clase, iar părinţii sunt sătui de schimbările prea dese ale evaluării, rectorii resping în bloc impunerea sistemului corporatist şi acuză ministerul că anulează autonomia universitară.

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale ce va fi discutat astăzi la Parlament, în cadrul unei şedinţe la care sunt aşteptaţi preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc, prevede un învăţământ cu cinci clase de gimnaziu şi trei clase de liceu, bacalaureat bazat de probe transdisciplinare, maximum 20 de ore de şcoală pentru clasele I-IV şi cel mult 25 de ore pentru clasele V-VIII.

Pe lângă beneficii precum tarife reduse cu 75% pentru elevi la filme şi concerte, legea prevede şi sancţiuni usturătoare pentru părinţii care uită să-şi monitorizeze copiii.

Mai exact, proiectul întocmit de Ministerul Educaţiei prevede amenzi cuprinse între 500 şi 5000 de lei pentru părinţii ai căror copii chiulesc de la şcoală, sancţiune ce va fi dată de primărie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ. Pe lângă împărţirea de amenzi, primarii vor putea desfiinţa şcolile şi aronda elevii la alte unităţi de învăţământ, iar profesorii vor folosi după cum consideră de cuviinţă un sfert din timpul alocat predării.

Cât priveşte învăţământul superior, punctele cheie ale legii prevăd comasarea universităţilor pe o rază de 200 de kilometri, înlocuirea alegerii rectorului cu desemnarea acestuia pe baza unui concurs, posibilitatea ca guvernul să desfiinţeze facultăţi, eliminarea catedrelor şi a doctoratelor organizate în forma de frecvenţă redusă.

Ce contestă sindicatele şi rectorii

Primii care au protestat împotriva noii legi au fost, evident, sindicatele, care dezaprobă ruperea clasei a IX-a de studiile liceale, argumentând că trasarea unui învăţământ obligatoriu care să se oprească la nivelul gimnaziului va însemna descurajarea elevilor din mediul rural de a mai urma liceul în mediul urban şi, implicit, creşterea abandonului şcolar.

"Avem sute de mii de copiii care trăiesc în mediul rural şi care după nouă clase vor primi certificatul de absolvire. Aceştia vor rămâne o povară şi pentru societate şi pentru familie. Până acum erau obligaţi să meargă la oraş, pentru a urma liceul", a explicat pentru Gândul preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, precizând că, prin respectiva măsură ministerul urmăreşte doar restrângerea cheltuielilor: "De fapt, se urmăresc economii: una e să asiguri bani pentru manuale la clasa a X-a şi alta e să urmăreşti acest lucru la clasa pregătitoare".

Refuzul cel mai clar în privinţa noii legi vine din partea şefilor de universităţi. Consiliul Naţional al Rectorilor a respins, vineri, cu unanimitate de voturi proiectul produs de minister, solicitând, totodată, prelungirea termenului pentru dezbaterea publică la două luni. Concret, universitarii contestă modelul de instituţie corporatistă impus de noua lege, ce prevede ca desemnarea rectorului să fie făcută de o comisie formată în proporţie de 50% din persoane care nu fac parte din universitate. Alte motive de controversă pentru cei 80 de şefi de universităţi reuniţi în cadrul consiliului sunt eliminarea doctoratelor derulate în forma de frecvenţă redusă şi retragerea de la catedre a profesorilor care au împlinit 65 de ani.

INFO Opoziţia boicotează dezbaterea legii

Atât PSD, cât şi PNL au anunţat că nu vor participa la dezbaterea ce va avea loc, la Palatul Parlamentului, considerând că Legea Educaţiei trebuie discutată, mai întâi în cadrul fiecărui grup parlamentar. Primul care a declinat invitaţia a fost liderul social-democrat, Victor Ponta, care a precizat că nu va lua parte "la o astfel de mascaradă", refuzul fiind anunţat şi de către liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu Tăriceanu, care a precizat prin intermediul unei scrisori deschise că: "dezbaterea la nivelul Parlamentului trebuie să fie finalul procesului legislativ şi nu începutul său". Întâlnirea de astăzi este organizată de Ministerul Educaţiei, sub patronajul Camerei Deputaţilor şi îi are ca invitaţi, pe lângă preşedintele Băsescu şi premierul Boc, pe reprezentanţii partidelor, sindicatelor şi universităţilor.


Rectorii se tem de noua Lege a educaţiei (ADEVARUL) de Alina Gavrilă

Rectorii universităţilor nu sunt de acord cu modificările din noua Lege a educaţiei, promovată de Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, şi susţin că aceasta încalcă autonomia universitară.

Ei sunt revoltaţi că, prin proiectul de Lege a educaţiei, ministrul are puterea să revoce rectorul din funcţie fără niciun drept de apel. Mai mult, universităţile ar urma să-şi aleagă un manager, adică un rector ales prin concurs.

Ministrul Educaţiei: „Şcoala nu serveşte nici interesul profesorilor şi nici măcar pe cel al elevilor"

„Autonomia universitară este afectată. Trebuie să avem posibilitatea de a ne alege conducerea universităţii şi a facultăţii. Introducerea unei comisii, parţial extrauniversitară, poate deschide calea subordonării politice, şi nu numai, a universităţilor. Am câştigat dreptul la autonomie şi trebuie să ni-l păstrăm. Propun deschiderea unei liste de semnături care să susţină autonomia universitară. Până atunci, vă rog să suspendaţi procesul de promovare a proiectului de lege în Parlament", spune George Ioan, pe site-ul oficial al dezbaterii www.unpasinainte.edu.ro.

Pe de altă parte, părinţii spun că s-au săturat ca în fiecare an să fie modificate examenele şi că nu sunt de acord cu trecerea clasei a noua la gimnaziu. Şi profesorii sunt nemulţumiţi de desfiinţarea titularizării, deoarece potrivit noului proiect al Legii educaţiei angajarea profesorilor ar urma să fie făcută direct de către şcoală. În schimb, proiectul de lege este susţinut pe site chiar de preşedintele României, Traian Băsescu.

Pe prima pagina a portalului este publicat un mesaj de susţinere din partea sa. Azi are loc o altă dezbatere pe tema noii Legi a educaţiei, la Palatul Parlamentului, la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.



Rectorii spun că legea educaţiei este neconstituţională (RL ONLINE)

Rectorii universităţilor româneşti spun că proiectul de Lege a Educaţiei este neconstituţional. Ei au hotărât în unanimitate în Consiliul Rectorilor că proiectul nu poate fi acceptat în această formă, deoarece ar politiza universităţile şi le-ar încălca autonomia apărată de Constituţie, scrie NewsIn.

Ecaterina Andronescu, rector al Universităţii Politehnice şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, consideră că proiectul lui ministrului Daniel Funeriu amputează drastic autonomia universitară.

Rectorii au semnat, vineri, o rezoluţie prin care îi cer ministrului Educaţiei să nu anuleze autonomia universitară reglementată de Constituţia României. Conducătorii universităţilor sunt revoltaţi că, potrivit proiectului de lege, ministrul are puterea de a revoca din funcţie un rector, fără niciun drept de apel. Mai mult, rectorii sunt nemulţumiţi că universităţile ar urma să-şi aleagă un manager, adică un rector ales prin concurs.

"Acest titlu trebuie să dispară din cutuma sistemului de învăţământ, că nu mai e rector", este de părere rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", Florian Popa.

Rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, spune că nu se regăseşte în abordarea managerială propusă de minister, deoarece este profesor şi nu vrea să se reprofileze.

În rezoluţie rectorii mai cer ca proiectul de Lege a Educaţiei să fie refăcut şi să rămână în dezbatere publică două luni, nu două săptămâni.

Marele cosaş din Răchiţele se dă viteaz/ Boc avertizează că le "taie capetele" funcţionarilor din cauza cărora nu sunt plătite salarii (COTIDIANUL.RO)

Premierul Emil Boc a avertizat, sâmbătă, că va "tăia capetele" şefilor direcţiilor judeţene de muncă şi finanţe care, din incompetenţă sau comoditate, nu solicită deschideri de credite bugetare pentru plata salariilor şi induc astfel bugetarilor ideea că statul nu dispune de bani din cauza crizei.

El i-a atenţionat şi pe prefecţi, într-o videoconferinţă organizată sâmbătă, că vor fi sancţionaţi dacă nu intervin pentru evitarea unor astfel de situaţii, scrie Mediafax.

Premierul a susţinut că statul dispune de fonduri pentru plata salariilor şi a indemnizaţiilor, dar plăţile nu sunt efectuate la timp din cauza incompetenţei sau comodităţii unor funcţionari de a derula procedurile necesare.

"Vreau să vă atrag atenţia să îi trageţi de urechi fie pe cei de la direcţiile de muncă, fie pe cei de la direcţiile de finanţe în cazul în care apar întârzieri nejustificate la plata unor indemnizaţii sau drepturi.

Avem bani pentru salarii, pensii, alocaţii prevăzute de lege - nu pentru alte drepturi care nu au acoperire legală - şi acolo unde apar întârzieri datorită indolenţei, incapacităţii profesionale sau prostiei v-aş ruga să luaţi măsuri pentru a-i demite. Nu vreau să mai aud de la Bucureşti plângeri că la nu ştiu ce direcţie de muncă nu s-a plătit indemnizaţia pentru creşterea copiilor sau un alt drept social, pentru că cineva nu a prelucrat un dosar în termen. Am primit multiple sesizări şi am văzut că doar proasta organizare şi incapcitate de a soluţiona dosarele şi trimite cererile aferente spre deschidere de credite şi spre plata aferentă au făcut obiectul unor plângeri", a spus Boc prefecţilor.

El i-a atenţionat pe aceştia că răspund de aplicarea legii şi că vor fi la rândul lor înlocuiţi în funcţie dacă nu intervin.

"Unde nu interveniţi, schimbăm în bloc şi prefect, şi director de muncă sau ce mai înseamnă acolo, pentru că eu m-am săturat să tot primesc la Bucureşti critici de acest fel. Dacă voi nu interveniţi, voi fi obligat să intervin cu miniştrii de la Bucureşti şi să tăiem capete", a spus Boc.

El a arătat că, pe fondul crizei economice, orice întârziere creează suspiciuni că nu ar fi bani şi a susţinut că statul nu are o problemă cu asigurarea fondurilor aferente.



Valeriu Stoica, avocat al „duty-free“-ştilor împotriva statului român/ Ţeapa n-a reuşit! (AZI)

Un proces aproape la fel de spectaculos precum cel dintre România şi Ucraina a fost, recent, câştigat la Washington, în celebrul scandal al duty-free-urilor, cu firma EDF.

Cazul este trecut sub tăcere, probabil pentru faptul că justiţia americană i-a găsit nevinovaţi pe doi importanţi lideri social-democraţi: fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea.

Care este originea conflictului? O firmă pe nume Eastern Duty Free (EDF), cu sediul social în Marea Britanie, dar cu afaceri prin Laos, Vietnam şi Filipine, pretindea, prin 2005, despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de dolari, urmare unei decizii a Guvernului Năstase privind închiderea magazinelor duty-free din incinta Aeroportului Otopeni.

Într-un proces intentat statului român la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) de la Washington (SUA), instituţie de arbitraj a Băncii Mondiale, EDF a acuzat România, în speţă pe fostul premier Adrian Năstase şi pe fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, că i-ar fi „expropriat investiţia realizată pe Aeroportul Otopeni“ şi ar fi blocat „prelungirea contractului de societate al EDF ASRO SRL în mod nejustificat“.

EDF se asociase, în România, ca să-i meargă mai bine afacerile, cu două companii de stat, alături de care a pus bazele EDF ASRO SRL şi Sky Service (ROMÂNIA) SRL. Prin acestea, firma-mamă furniza servicii de duty-free, dar şi alte servicii de vânzare cu amănuntul pe aeroporturile româneşti, ca şi la bordul avioanelor companiei naţionale TAROM.

După decizia luată de guvern, EDF a cerut Curţii de Arbitraj să condamne România la plata unor despăgubiri în cuantum de 132 milioane de dolari, pentru „exproprierea investiţiilor“ sale şi pentru că a fost tratată „nedrept, inechitabil, arbitrar şi discriminatoriu“.

România a fost apărată în proces de firma internaţională de avocatură White&Case, în consorţiu cu o firmă românească – Ţucă, Zbârcea&Asociaţii; experţi legali au fost profesorii Corneliu Bârsan, judecător din partea României la CEDO şi fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, profesorul de Drept Lucian Mihai.

De partea EDF s-au aflat avocaţii Wolf Theiss, secondaţi de firma românească Voicu&Filipescu. Expertul legal al acuzatorilor României a fost nimeni altul decât democrat-liberalul Valeriu Stoica, avocat şi fost Ministru al Justiţiei.

Ce a însemnat pentru ţara noastră victoria de la Washington, o spune avocatul Florentin Ţuca, într-un interviu acordat Inpolitics.

Ce a însemnat, pentru România, decizia justiţiei de la Washington?

F.T: Este unul dintre cele mai complexe procese la care am luat parte vreodată. Arbitrajul s-a desfăşurat pe o perioadă de patru ani. Dosarul a conţinut aproximativ 60.000 de pagini şi a acoperit o istorie de 12 ani a Aeroportului Internaţional Otopeni.

Partea adversă l-a avut ca expert legal pe Valeriu Stoica.

Vă spun cu toată sinceritatea, după o muncă titanica, succesul acestui proces a reprezentat una dintre cele mai mari satisfacţii profesionale.

Ce interese au gravitat în jurul acestui arbitraj?

Interesele nu au fost numai de genul celor care ţin de bătălia juridică. Au existat foarte multe presiuni exterioare, printre care şi un tapaj formidabil din partea mass-media. După victoria noastră, am fost siderat să realizez că, în presa românească, s-a aşternut o tăcere mormântală.

Erau înalţi foşti demnitari ai statului român – Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu, Daniel Dăianu – care fuseseră absolviţi, graţie acestui arbitraj, de orice acuzaţii. Erau acuzaţii multiple. Cea de luare de mită era, de departe, cea mai spectaculoasă.

Din punctul meu de vedere, o astfel de victorie reprezenta o ştire de primă pagină. Nu a fost să fie aşa. Probabil că, dacă rezultatul era invers, ar fi apărut ştiri pe prima pagină.

Ce a câştigat statul de pe urma arbitrajului de la Washington?

După un astfel de proces, extrem de complex, deliberările au durat aproximativ şase luni. Apoi, hotărârea ne-a înştiinţat că am câştigat cu 3-0, în unanimitate. Erau trei arbitri, un francez, un italian şi un american. Toţi trei s-au pronunţat în favoarea părţii române.

Zero dolari despăgubiri, în condiţiile în care au fost solicitate 110-120 de milioane de dolari. Nu am cheltuit nici măcar cheltuieli de judecată!

T.A.T.A. solicită aceeaşi vârstă de pensionare pentru ambii părinţi (GANDUL)

Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) îi solicită premierului Emil Boc să revină asupra deciziei de a accepta ca vârsta de pensionare să fie redusă doar pentru femei cu un an, în cazul femeilor cu doi copii, şi cu doi ani, pentru cele cu mai mult de doi copii, şi să fie de acord ca această măsură să se aplice tuturor părinţilor, atât mamelor cât şi taţilor.

TATA va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la declaraţiile premierului Emil Boc şi ale ministrului Mihai Şeitan "dacă domniile lor nu vor înţelege că taţii din România nu merită şi nu trebuie să fie discriminaţi de Cabinetul Boc", se arată într-un comunicat al organizaţiei. În opinia liderului TATA, solicitarea şefilor confederaţiilor sindicale, care au propus Cabinetului să reducă vârsta de pensionare a mamelor, este "profund discriminatorie" şi transformă tatăl într-un părinte "de rang inferior".



MAE îi îndeamnă pe români să se informeze înainte de a pleca în vacanţa de Paşti (COTIDIANUL.RO) de Cristian Oprea

Ministerul Afacerilor Externe atrage atenţia cetăţenilor români care doresc să călătorească în afara graniţelor României cu ocazia Sărbătorilor de Paşte să verifice înainte de a pleca, indiferent de destinaţia aleasă, condiţiile şi alertele de călătorie postate pe site-ul www.mae.ro, la rubrica „Sfaturi de călătorie”.

Calatorului ii sade bine cu informarea. Informati-va inainte de a pleca intr-o calatorie !

Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare şi şedere pentru fiecare ţară în parte, recomandăm cetăţenilor români interesaţi consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile ţării în care doriţi să călătoriţi, sună sfatul MAE regăsit şi la rubrica Condiţii de călătorie în diferite ţări.

Recomandăm cu insistenţă cetăţenilor români să verifice valabilitatea documentelor de călătorie şi, dacă este cazul, a vizei de intrare obţinute. Cartea de identitate (pentru statele UE) sau paşaportul trebuie să fie valabile cel puţin 6 luni de la data prevăzută pentru intrare.

De asemenea, îi sfătuim pe toţi cetăţenii români care doresc să plece în vacanţă în afara graniţelor să încheie o asigurare medicală şi de viaţă, dar şi o asigurare de călătorie valabilă pentru ţara în care urmează să se deplaseze.

Reamintim celor care intenţionează să călătorească cu autoturismul personal să se asigure că toate documentele necesare sunt valabile şi că deţinerea şi respectiv folosirea dispozitivelor anti-radar şi de detectare radar nu sunt interzise în ţara de destinaţie şi nici în ţările de tranzit.

Nu în ultimul rând, atragem atenţia cetăţenilor români să evite deplasarea în zone periculoase şi să respecte tradiţiile şi obiceiurile locale.

Unele comportamente sociale pot intra sub incidenţa legii penale a ţării respective.



Udrea despre turismul pe litoral: Nu avem mari şanse dacă nu înţelegem că nu mai merge cu şmecheria (GANDUL)

Ministrul Elena Udrea a declarat la Constanţa că turismul românesc nu poate deveni competitiv cât timp cei implicaţi în acest domeniu nu termină cu şmecheria şi nu încep să respecte regulile, informează Mediafax.

"La Târgul de Turism al României am văzut pliantele ţărilor care participau la târg şi care sunt în competiţie cu România pe turismul de litoral şi mi-am dat seama că nu avem mari şanse dacă nu înţelegem o dată că nu mai merge cu şmecheria. Dacă nu faci lucrurile foarte serios, doar să fii şmecher şi să încalci regulile pentru că îşi permiţi pentru că fie ai o relaţie sus-pusă, fie tu însuţi eşti cineva, niciodată nu vom reuşi să facem din litoralul românesc şi din turism în general un domeniu competitiv", a explicat Udrea.

Udrea mai spus că este îngrijorată de construcţiile ilegale de pe litoral, motiv pentru care a decis înfiinţarea unui Comandament care să le identifice şi să ia măsuri pentru desfiinţarea lor.

"Am decis constituirea unui Comandament, condus de către prefectul de la Constanţa, Claudiu Palaz, care se va ocupa de pregătirea litoralului, dar şi de identificarea construcţiilor abuzive şi obligarea celor care construiesc abuziv să intre în legalitate, inclusiv prin desfiinţarea acestor construcţii pe cheltuiala celor care încalcă legea", a mai spus Udrea.

Onofrei: Activitatea Senatului, afectată de lipsa de autoritate a lui Geoană în propriul partid (COTIDIANUL.RO)

Secretarul Senatului, senatorul PDL de Suceava Orest Onofrei, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că parte din sincopele din activitatea Senatului sunt determinate de faptul că preşedintele instituţiei, Mircea Geoană, nu mai are control asupra propriului partid.

Onofrei a spus că Mircea Geoană are o problemă de autoritate faţă de propriii membri de partid şi dacă preşedintele Senatului vine acum la serviciu mult mai des faţă de anul trecut, pentru că îi este frică să nu îşi piardă postul, membrii PSD nu vin nici măcar la şedinţele de Birou Permanent, potrivit Mediafax.

El a exemplificat cu situaţia de joi, când şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului, convocată chiar de Mircea Geoană, a fost suspendată din lipsă de cvorum, din cauza absenţei reprezentanţilor PSD şi PNL.

"Cred că preşedintele PSD, Victor Ponta, trebuie să discute corect şi principial cu Mircea Geoană şi dacă îl mai susţine să-i dea şi autoritate astfel încât Mircea Geoană să nu se facă de râs.

Acum îl pune într-o situaţie extrem de jenantă, mai ales că este al doilea om în stat", a spus Onofrei.

Şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului s-a suspendat, joi, din lipsă de cvorum, preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declarând că "din nou" parlamentarii PSD şi PNL au lipsit, ceea ce reprezintă "un act de iresponsabilitate" din partea lor.



Educaţia, sub legea conflictului (GANDUL) comentariu de Raul FLOREA

Indiferent de ministrul sub comanda căruia au fost trasate, de culoarea politică în care au fost împachetate, sau de de modul în care au ajuns în Parlament, legile Educaţiei, sau mai bine zis cele trei-patru variante ale acestora, au avut până în prezent un singur efect notabil: discursul tăios al preşedintelui Băsescu. În lipsa vreunei finalităţi legale, toate proiectele: de la cel al lui Adomniţei, la Codul Andronescu, codul Andro-Miclea, până la Legea Educaţiei Naţionale, au fost un motiv excelent pentru şeful statului de a se aşeza la catedră şi a-şi juca rolul de dascăl care îşi admonestează elevii guralivi.

Dacă în 2007, l-a urecheat pe neascultătorul Adomniţei, iar în 2008 a mustrat-o pe reticenta Andronescu, acum a venit momentul ca şeful statului să-l ajute cu temele de casă pe cel mai fidel şcolar al său: Daniel Funeriu. Cel mai probabil Băsescu va folosi şi de această dată aceleaşi teme cu care ne-a obişnuit: greutatea ghiozdanului, numărul de ore şi de materii care îi sufocă pe elevi şi absenţa universităţilor româneşti din topurile internaţionale. Contextul este cel care diferă. Căci, până acum Băsescu avea un adversar uşor de identificat în ministerul aflat fie sub cârmă liberală, fie sub conducere pesedistă.

Cu alte cuvinte, şeful statului valorifica la maximum faptul că frâiele se aflau în mâinile oponenţilor politici, unici responsabili, în explicaţiile acestuia, de inerţia sistemului şi întârzierea reformei. De data aceasta, însă, întregul aparat guvernamental îi stă la dispoziţie, iar un nou eşec nu va mai putea fi pus pe seama miniştrilor. Aşa că au fost identificaţi deja cei care ar putea prelua vina: sindicaliştii şi universitarii. Primii sunt adversari mai vechi, ale căror mişcări sunt uşor de prevăzut. O luptă mult mai grea va fi dusă, însă, împotriva rectorilor, ale căror voci au fost până acum dispersate. Respingerea proiectului de lege cu unanimitate de voturi în Consiliul Naţional al Rectorilor este primul factor important care modifică raportul de forţe.

Sigur, refuzul lor arată, în primul rând, că nici după trei ani de dezbateri sistemul nu este pregătit pentru o schimbare radicală, că dincolo de intenţiile pe care le exprimă, universitarii au rămas la nivel de mentalitate undeva în urmă cu douăzeci de ani şi că ideea unui învăţământ condus după sistemul managerial îi sperie mai mult decât diminuarea lefurilor. Cum să înţeleagă un rector care nu a cunoscut alt sistem în afara celui colegial că trebuie să renunţe la liniştea unor alegeri fără emoţii, în favoarea unei competiţii dure, în care nimic nu mai este previzibil? Cum să accepte profesorii care au acordat diplome pe bandă rulantă că ciclul III de studii nu se va mai desfăşura la frecvenţă redusă şi că doctorat trebuie să facă doar cei care au ca primă ocupaţie cercetarea? Ca să nu mai vorbim de comasarea universităţilor, o idee atât de exotică, încât cel mai probabil nu va supravieţui, în textul de lege, nici măcar la nivel de principiu.

Pe de altă parte, nici Cotrocenii nu mai dispun de avantajul dat de falsul discurs obiectiv. Dacă, în urmă cu un an, argumentarea construită de strategul Mircea Miclea şi servită de Traian Băsescu punea la zid rezistenţa universitarilor, de data aceasta, încercarea şefului statului de a condamna contrareforma nu mai poate fi credibilă. Sau, cineva mai poate lua în serios discursul despre modernizarea învăţământului, venit din partea celui care în urmă cu câteva luni, în plin scandal Spiru Haret, vorbea despre discreditarea învăţământului privat? Mai mult ca sigur mesajul pe care preşedintele îl va transmite învăţământului nu va rezolva divergenţele, care se vor muta, luna aceasta, în Parlament.

Singura aşteptare pe care o mai pot avea profesorii, părinţii şi mai ales elevii, adică cei care, teoretic, ar urma să beneficieze de mult aşteptata lege este ca, măcar de această dată, finalitatea proiectului să nu mai fie doar frazele pompoase şi discuţiile în contradictoriu. Că nu se vor trezi şi anul viitor cu schimbări făcute haotic, prin acte normative care se bat cap în cap. Că vor avea în sfârşit o lege, care să restabilească credibilitatea, ordinea şi, până la urmă, normalitatea.



Guvernul sufocă administraţia locală (AZI)

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, sâmbătă, după o întâlnire cu aleşii locali ai partidului, la Buşteni, că actuala putere încearcă distrugerea administraţiei, prin alocarea discreţionară de fonduri, prin deschiderea de dosare penale reprezentanţilor Opoziţiei şi prin măsuri de centralizare.

Mecanismele „distrugerii financiare“ a administraţiei constau în nealocarea de resurse sau alocarea pe criterii politice, neasigurarea confinanţării.

Centralizarea „absolută“ este un alt mijloc de distrugere a administraţiei, apreciază Ponta. „Se doreşte oprirea descentralizării şi revenirea la guvernul central, care hotărăşte tot pe criteriu strict politic“, spune liderul social-democrat.

Ponta atrage atenţia că prefecţii îşi depăşesc statutul prevăzut de Constituţie, au puteri „absolute şi discreţionare“, „redevenind prim-secretarii judeţelor dinainte de ‘89“, întrucât încearcă să controleze servicii şi autorităţi care nu ţin de guvern. „Controlul central se face şi pe căi judiciare“, spune Victor Ponta. „Nenumăratele dosare penale, acţiuni, fie administrative, fie civile, cazurile pe care le vedeţi mult mediatizate reprezintă un atac şi pe cale judiciară asupra autorităţilor locale, alese tocmai pentru a reveni la ideea că numai guvernul central, numai preşedintele, numai primul ministru au dreptul să vorbească în această ţară, toţi ceilalţi fie sunt bănuiţi, fie condamnaţi, fie acuzaţi, fie li se taie sursele de finanţare“, a acuzat liderul PSD, menţionând că social-democraţii se vor opune proiectului regionalizării, promovat de UDMR. „În Europa, regiunile nu se fac pe criterii etnice. Ideea de bază a Europei este tocmai aceea de a nu avea criterii etnice şi naţionale, ci de a avea criterii de dezvoltare şi de coeziune. Să încercăm să avem regiuni cât mai echilibrate între ele“, a justificat Victor Ponta poziţia social-democraţilor. Preşedintele PSD şi secretarul general al partidului, Liviu Dragnea, au fost prezenţi, vineri şi sâmbată, la Buşteni, la o întâlnire de lucru cu preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, membri ai PSD.



PNL



Gafă. Liberalii aplaudă deschis un caz de abuz în serviciu/ Războiul anti-DNA aruncă PNL în ridicol (ROMANIA LIBERA) de ELENA VIJULIE

Fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat la închisoare cu executare

Tinerii liberali sunt solidari cu primarul de Baia Mare, Cristian Anghel, condamnat la închisoare.

A fost un gest absolut natural, spontan, n-a fost nimic aranjat", a explicat pentru România liberă preşedintele Tineretului Naţional Liberal, Florin Alexe, momentul în care juniorii adunaţi la Gala Premiilor TNL au aplaudat în picioare mesajul de „întărire sufletească" pentru veteranul PNL Cristian Anghel, mesaj la care i-a îndemnat senatorul Cristian Ţopescu.

După un proces care a durat aproape trei ani, primarul de Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat pe 17 martie, de Curtea de Apel Cluj, la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare. Potrivit sentinţei definitive, primarul liberal s-a făcut vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice. Procurorii DNA l-au acuzat că a aprobat în 2004-2006 cumpărarea unui imobil pentru locuinţe sociale la un preţ supraevaluat, de peste 550.000 euro, când ar fi putut să cheltuiască numai 150.000 de euro. Cristian Anghel şi-a dat demisia din PNL în ziua pronunţării sentinţei, Ovidiu Silaghi l-a înlocuit în Biroul Politic Central al partidului, iar la conducerea PNL Maramureş s-a instalat un interimat.

Aplauzele spontane de la Gala TNL oglindesc însă o cu totul altă imagine asupra acestui parcurs. Liderul TNL Florin Alexe spune că „cei de la DNA ar trebui să ştie că achiziţia s-a făcut prin hotărâre a consiliului local şi că prefectul era dator să se autosesizeze dacă s-ar fi făcut ceva ilegal". Liberalii cred că la rădăcina condamnării lui Cristian Anghel stă o decizie politică.

Aflat la o întâlnire a aleşilor locali PSD, liderul Victor Ponta a declarat sâmbătă, la rândul său, că Guvernul Boc politizează administraţia inclusiv pe căi judiciare: „Nenumăratele dosare penale, acţiuni, fie administrative, fie civile, sunt un atac şi pe cale judiciară asupra autorităţilor locale alese, tocmai pentru a reveni la ideea că numai Guvernul central, numai preşedintele, numai primul-ministru au dreptul să vorbească în această ţară, toţi ceilalţi fie sunt bănuiţi, fie condamnaţi, fie acuzaţi, fie li se taie sursele de finanţare".

Totuşi, nici liberalii, nici social-democraţii nu au apelat la căile legale în faţa unor astfel de situaţii: plângeri sistematice, eventual, aprig mediatizate, către Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva presupuşilor procurori sau judecători influenţaţi politic, iar dacă este cazul, chiar plângeri penale.

Pe de altă parte, PDL are mari probleme în a gestiona propriile cazuri penale. Primarul PDL de Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, aflat în închisoare pentru că în 2006 a luat mită 50.000 euro pentru a da undă verde unui mall, este încă membru PDL, deşi decizia ICCJ este definitivă şi irevocabilă. Prim-vicele filialei spune că actualul statut al PDL nu prevede expres că cei condamnaţi la închisoare trebuie daţi afară. În plus, Mircia Gutău s-a putut bucura, în celula de la Colibaşi, la primirea veştii că suporterii săi din consiliul local Râmnicu-Vâlcea l-au făcut cetăţean de onoare al oraşului, după o amplă acţiune de strângere de semnături. Prefectul contestă decizia, dar interimarul şi candidatul PDL la primărie, Romeo Rădulescu, crede că Mircia Gutău merită acest titlu.

În privinţa lui Antonie Solomon, primarul Craiovei aflat în arest preventiv sub acuzaţia DNA că ar fi luat mită 50.000 euro de la o firmă privată, însuşi premierul PDL, Emil Boc, a spus că nu poate fi suspendat din partid până la eventuala decizie definitivă şi irevocabilă, pentru că abia în noul statut al partidului va exista o astfel de prevedere. „Nu avem încă cadrul statutar pentru acest demers", a spus el, aşa că Antonie Solomon este încă în PDL.



ACTUALITATE POLITICA



Procurorii vor putea închide dosarele penale scumpe cu final modest (GANDUL) de Gabriela ŞTEFAN

Procurorul general al României Codruţa Kovesi pledează pentru introducerea principiului oportunităţii anchetelor, care se aplică şi în sistemul judiciar american. Sesizările vădit nejustificate gen furt de borcane sau fără caracter penal ar urma să fie clasate cu aprobarea judecătorului.

Potrivit acestui principiu, pe baza unor criterii obiective şi sub controlul unei instanţe de judecată, procurorii ar putea aprecia dacă este cazul să continue o anchetă sau nu. Cu alte cuvinte, la propunerea procurorilor, judecătorii ar trebui să decidă închiderea unui dosar penal în situaţia în care costurile unei anchete sunt prea mari şi astfel nu s-ar justifica cheltuirea banului public.

Întrebat de ziarul Gândul, dacă acest principiu nu ar putea constitui o portiţă de scăpare pentru infractori, procurorul general a precizat: "Principiul oportunităţii se aplică pentru sesizările vădit nejustificate sau pentru sesizările în care de la prima citire îţi dai seama că este vorba de fapte civile sau de contencios-administrativ. Vă dau exemplul unui locatar care a reclamat că în bloc nu este apă caldă şi că administratorul este de vină. Procurorul ştie de la început că nu administratorul este de vină dar trebuie să înregistreze plângerea penală, să facă anchetă şi să dea o soluţie. Sau un alt exemplu, furtul unei roţi de rezervă sau a zece borcane dintr-un magazin. În aceste cazuri, faci anchetă, dispui expertiză care costă foarte mult şi cel mai adesea nici nu este descoperit făptuitorul. Pentru asemenea cazuri este de dorit să existe şi în legislaţia română principiul oportunităţii".

Infracţiunile de corupţie nu pot fi "clasate"

Procurorul general susţine că acest principiu nu se va aplica în nici un caz infracţiunilor de corupţie sau de crimă organizată şi că, de altfel, chiar în proiectul Codului de procedură penală se menţionează că acest principiu poate fi aplicat doar infracţiunilor pedepsite cu închisoare până la cinci ani. Codruţa Kovesi a detaliat pentru Gândul: "Potrivit proiectului, infracţiunile de corupţie nu ar beneficia de aplicarea acestui principiu. De asemenea, nu trebuie înţeles că toate infracţiunile pedepsite cu închisoare până la cinci ani ar intra automat sub incidenţa acestui principiu. Noi am făcut mai multe propuneri ministrului Justiţiei referitoare la introducerea unor criterii obiective. Trebuie să vedem dacă societatea este pregătită să acorde încredere procurorilor, dacă societatea consideră că aceştia pot aprecia cum trebuie cheltuit banul public".

Consecinţă: scăderea numărului de dosare şi mai mult timp pentru cauzele importante

Procurorul general susţine că aplicarea acestui principiu, alături de alte propuneri pe care le-a făcut Ministerului Justiţiei, ar permite procurorilor să se concentreze pe dosarele cu adevărat importante pentru societate. "Priorităţile noastre sunt lupta cu corupţia, infracţiunile economico-financiare, aici intră evaziunile fiscale şi spălările de bani, apoi infracţiunile de violenţă care, în ultima perioadă, din nefericire, au înregistrat o creştere, nu alarmantă, dar totuşi, este o creştere faţă de anii anteriori. Introducerea acestui principiu ne-ar permite să ne ocupăm prioritar de cauzele importante" - a declarat pentru Gândul Codruţa Kovesi.

Şeful Ministerului Public afirmă că acest principiu ar fi binevenit în condiţiile în care numărul dosarelor penale este foarte mare iar volumul de activitate al procurorilor este foarte încărcat. Astfel, s-a ajuns la situaţia aberantă ca unul din cinci români să fie implicat într-un dosar penal.

"Gândiţi-vă că numărul de dosare pe care le-am soluţionat a crescut în fiecare an, ajungând în 2009 la 500.000, de aproape 4 ori mai mare decât în 1989. Chiar şi în aceste condiţii, am reuşit ca peste 75% din cauze să fie soluţionate în mai puţin de 6 luni de la sesizare. Deşi am soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost mai mare. Aşa s-a ajuns ca, la sfârşitul anului 2009 să rămână nesoluţionate peste 750.000 de dosare, dintre care jumătate cu autori necunoscuţi. E mai mult decât putem noi soluţiona într-un an. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie, ca timp, de cel puţin un an să nu se înregistreze nici un dosar nou.

Aşadar, mai mult de 750.000 de persoane au rămas cu o situaţie juridică incertă. Existenţa unui număr din ce în ce mai mare de litigii nesoluţionate duce treptat la pierderea autorităţii statului. Existenţa a 1,4 milioane de dosare penale într-o societate cu 18 milioane de adulţi reprezintă o anomalie, în condiţiile în care, statistic, ar presupune ca aproximativ un român din 5 să fie implicat, într-o formă sau alta, într-un dosar penal" - a declarat procurorul general al României.

CODRUŢA KOVESI, PROCURORUL GENERAL AL ROMÂNIEI "Principiul oportunităţii se aplică pentru sesizările vădit nejustificate sau pentru sesizările în care de la prima citire îţi dai seama că este vorba de fapte civile sau de contencios-administrativ"



Prima rectificare bugetara numai dupa discutiile cu FMI, in mai-iunie (ZIARUL FINANCIAR)

Guvernul va efectua prima rectificare a bugetului pentru acest an spre sfarsitul primului semestru, in lunile mai-iunie, dupa discutiile cu misiunea FMI programata pentru finele lunii aprilie, revizuire care va reaseza bugetele institutiilor publice in raport cu alocarile consumate pana la acea data. "Guvernul asteapta misiunea FMI pentru a discuta parametrii bugetului, iar o rectificare bugetara nu va avea loc mai devreme de luna mai, poate chiar in luna iunie", au declarat surse oficiale. O noua misiune a FMI se va intoarce in Romania la finele lunii aprilie-inceputul lunii mai, pentru a evalua criteriile indeplinite de Romania in primul trimestru.

Bugetul general consolidat a inregistrat in primele doua luni din acest an un deficit estimat la 5,8 mld. lei, reprezentand 1,1% din PIB.



E.ON conditioneaza pastrarea a 1.700 de locuri de munca (ZIARUL FINANCIAR) de Roxana Petrescu

E.ON Romania, companie care reuneste activitatile de distributie si furnizare a gazelor naturale si a energiei electrice pe care germanii de la grupul de utilitati E.ON le deruleaza pe piata locala, spune ca in 2010 circa 1.700 de angajati ar putea parasi firma daca Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) nu va mari pretul gazelor si al energiei electrice.

In prezent, E.ON mai are 7.400 de angajati in Romania, din care numai circa 6.800 sunt implicati direct in operatiunile derulate de fostele Electrica Moldova si Distrigaz Nord, companii pe care E.ON le-a preluat in 2005 in urma unor procese de privatizare. Atunci, cele doua companii aveau peste 12.000 de angajati.

"Cresterea preturilor, care se tot amana, va avea implicatii severe atat asupra E.ON, cat si a altor companii. Probabil ca va trebui sa ne reorganizam mai repede si poate ca va trebui sa reducem numarul de angajati, inclusiv prin disponibilizari, nu doar prin programe de plecari voluntare si pensionari anticipate. Potrivit discutiilor actuale, este posibil ca din companiile E.ON din Romania sa plece in acest an 1.700 de persoane", a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON Romania, citat de Mediafax.

Recent, ANRE a anuntat ca pretul gazelor naturale nu va creste de la 1 aprilie, existand posibilitatea ca pe parcursul anului 2010 acesta sa fie indexat cu inflatia. Pretul energiei electrice va ramane nemodificat pana la 1 ianuarie 2011.

Hajdinjak spune insa ca in prezent compania sa vinde gazele si energia sub costuri si ca este necesara o majorare cu 17% a pretului la gaze, respectiv cu 5% a pretului la electricitate.



SOLICITARE Judecătorii se pronunţă marţi asupra cererii DNA/ Pacientul Voicu spune că arestarea sa încuviinţată de Senat e ilegală (GANDUL) de Raluca DUMITRIU

Cătălin Voicu cere Senatului să fie ascultat în plen şi susţine că decizia privind arestarea preventivă e lovită de nulitate

• Senatorul susţine că hotărârea Parlamentului privind încuviinţarea arestării sale preventive este lovită de "nulitate absolută"

Cătălin Voicu încearcă să amâne soluţionarea în justiţie a cererii de arestare a sa preventivă. Senatorul a solicitat, ieri, Parlamentului să fie audiat în prima şedinţă a plenului din această săptămână, pe motiv că hotărârea de acum câteva zile privind încuviinţarea arestării sale este lovită de "nulitate absolută". "Nu a fost îndeplinită condiţia prealabilă şi obligatorie de ascultare în şedinţa de plen a Senatului, prevăzută în Constituţie şi în Statutul deputaţilor şi senatorilor", a argumentat Voicu cererea sa, arătând că el solicită acum să-i fie respectat un "drept constituţional, legal şi regulamentar".

Senatorul s-a legat de faptul că la momentul votului în plen el s-a aflat într-o situaţie de "imposibilitate obiectivă" de a fi prezent, "fiind un fapt de notorietate publică datorită mass-media". Voicu explică, astfel, cum în noaptea de 23 spre 24 martie a fost internat în Spitalul Universitar de Urgenţă pentru probleme cardio-vasculare, iar în data de 24, în jurul prânzului, a solicitat externarea pe propria răspundere pentru a se prezenta la şedinţa Senatului, numai că în timpul deplasării, cu câteva minute înainte de lucrări, i s-a făcut iar rău, fiind reinternat: "În aceste condiţii am fost într-o situaţie de imposibilitate obiectivă atât de a participa la şedinţa de plen şi de a fi audiat, cât şi de a înştiinţa conducerea Senatului şi de a adresa o cerere scrisă pentru amânarea audierii subsemnatului".

"Ascultarea mea de către Comisia juridică a Senatului, care s-a efectuat la cererea subsemnatului, nefiind obligatorie potrivit legii, nu poate fi echivalată cu ascultarea prealabilă şi obligatorie în plenul Senatului. În condiţiile expuse, subsemnatul am fost privat de dreptul constituţional, legal şi regulamentar de a-mi prezenta în plenul Senatului poziţia şi apărările cu privire la cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, privind încuviinţarea arestării subsemnatului", scrie Voicu în solicitarea adresată Senatului.

Toni Greblă: "Solicitarea pare mai mult şicanatorie"

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că solicitarea înaintată de Cătălin Voicu va fi dezbătută abia marţi de Biroul Permanent, pentru a se decide dacă i se va da curs, adică în aceeaşi zi în care secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va discuta cererea de arestare preventivă. "Solicitarea a fost înregistrată la Cabinet. O voi înainta către Biroul Permanent al Senatului care se va întruni marţi şi voi cere un punct de vedere pe acest subiect din partea Comisiei juridice a Senatului", a declarat Geoană.

Cererea lui Voicu a fost comentată de preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, el apreciind că aceasta "pare mai mult şicanatorie". "Mai caută un motiv în plus pentru a spune că solicitarea de încuviinţare a arestării este nelegală", a adăugat Greblă. Marţi, la ora 11, ÎCCJ va judeca cererea de arestare preventivă a lui Voicu, după ce, vinerea trecută, DNA a depus solicitarea la Înalta Curte fiind invocate infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată.

• Senatorul susţine că hotărârea Parlamentului privind încuviinţarea arestării sale preventive este lovită de "nulitate absolută"

Toni Greblă susţine că s-au respectat toate regulile

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă (PSD), a susţinut că senatorii au respectat toate regulile de procedură privind cererea de încuviinţare a arestării preventive a senatorului Cătălin Voicu.

El a menţionat că solicitarea lui Voicu de a fi audiat în plenul Senatului va fi analizată în prima şedinţă de Biroul Permanent şi va fi dată soluţia corespunzătoare. "Niciun membru al familiei dânsului, avocaţii dânsului nu ne-au înştiinţat şi nu ne-au dat niciun act medical din care să rezulte că ar în imposibilitate să se prezinte la şedinţa de plen (din 24 martie - n.r.) pentru a fi ascultat", a subliniat el. Greblă a menţionat că senatorul Cătălin Voicu a fost ascultat în Comisia juridică.

Toni Greblă a spus că personal i-a informat pe senatori despre punctul de vedere al lui Voicu, potrivit căruia nu este vinovat şi nu a comis faptele respective. "În solicitare nu spune ce ar vrea să informeze Senatul pentru că noi, dacă vom afla acel ceva, eventual am putea da o altă soluţie eventual", a mai spus el.

Geoană: Cererea lui Voicu va fi discutată marţi în Biroul Permanent

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că cererea senatorului Cătălin Voicu de a fi ascultat în plen şi în care susţine că Hotărârea din 24 martie de încuviinţare a arestării sale preventive e lovită de nulitate, va fi discutată marţi în Biroul Permanent.

"Această solicitare o voi înainta spre dezbatere Biroului Permanent al Senatului, care va avea loc săptămâna viitoare, marţi, urmând a se solicita şi un punct de vedere de la Comisia juridică", a declarat Geoană, pentru MEDIAFAX.



Voicu vrea să trimită DNA în prelungiri (EV ZILEI) de Clarice Dinu

Cătălin Voicu cere reluarea votului pe cererea procurorilor de a fi arestat. Senatorii cred că nu se poate.

Cătălin Voicu încearcă să-i încurce pe procurorii care-l vor în arest cât mai repede. Pe motiv că nu a putut să dea explicaţii în faţa colegilor săi de parlament, el reclamă „nulitatea absolută” a hotărârii Senatului prin care procurorii DNA au primit undă verde pentru a-i cere arestarea preventivă.

Cătălin Voicu a depus la Biroul Permanent al Senatului o solicitare de reluare a procedurii privind încuviinţarea arestării sale, solicitare care ar urma să fie discutată, potrivit lui Mircea Geoană, marţi, în aceeaşi zi în care instanţa supremă ar trebui să decidă dacă va fi sau nu cercetat în stare de libertate.

Greblă: am respectat toate procedurile

Dacă Voicu reclamă că i-a fost încălcat dreptul de a fi ascultat de senatori, colegii săi sunt de altă părere. Preşedintele Comisiei juridice, PSD-istul Toni Greblă, consideră că solicitarea lui Voicu este mai mult „şicanatorie”, parte din strategia de a demonstra că cererea procurorilor este nelegală.

„Noi am avut grijă să respectăm toate măsurile procedurale, inclusiv să fie ascultat”, a declarat Greblă. De altfel, în şedinţa Senatului în care s-a decis avizarea favorabilă a solicitării procurorilor, Mircea Geoană, care a condus lucrările, a susţinut că, în lipsa unei informări oficiale privind imposibilitatea lui Voicu de a veni în plen, „audierea de la Comisia juridică reprezintă punctul său de vedere”.

Pereş: să-l apărăm în justiţie?!

„Şedinţa Senatului a avut loc în condiţii legale şi regulamentare. A avut posibilitatea să se exprime. Ce mai doreşte de la noi, să-l apărăm în justiţie?!”, a comentat PDL-istul Alexandru Pereş solicitarea lui Voicu.

Nici liberalul Cornel Popa nu vede posibilă o reluare a votului: „Parcă domnul Voicu voia să se apere în instanţă. Nu văd de ce mai trage de timp. Noi ne-am spus cuvântul”. „După cunoştinţele mele, decizia a fost conformă cu regulamentul”, a comentat, la rândul său, senatorul UDMR Verestoy Attila. Doar PSD-ista Doina Silistru lasă deschise toate posibilităţile: „Orice poate fi interpretabil”.

„Domnul Voicu a leşinat pe treptele Senatului, acum văd că s-a făcut sănătos şi doreşte să cuvânte în Senat.“,

ALEXANDRU PEREŞ, senator PDL



Cele trei metode prin care Voicu vrea să evite justiţia (ADEVARUL) de Roxana Preda

Cătălin Voicu a fost audiat în Comisia Juridică a Senatului, însă i se pare insuficient

Senatorul Cătălin Voicu a găsit trei căi prin care încearcă să evite prezentarea în faţa instanţei care urmează să judece cererea de arestare formulată de DNA. Toate sunt „pe procedură”. Cătălin Voicu susţine că votul dat de Senat pentru arestarea sa este nul, întrucât nu a fost audiat şi de plen.El mai pune în discuţie şi calitatea celor care i-au cerut arestarea.

Parlamentarul PSD a depus la Biroul Permanent o solicitare prin care invocă încălcarea dreptului său constituţional de a-şi face auzită vocea în plenul Senatului.

Cătălin Voicu a transmis solicitarea a doua zi după votul prin care plenul a încuviinţat cererea DNA de arestare preventivă, documentul ajungând la cabinetul lui Mircea Geoană, preşedintele Senatului.

Cu constituţia în mână

Voicu invocă mai multe prevederi din Constituţie, Regulament şi Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, reglementări potrivit cărora solicitarea procurorilor este aprobată de Cameră după ascultarea celor vizaţi de DNA.

Or, Voicu şi-a expus punctul de vedere legat de acuzaţiile procurorilor doar la Comisia juridică, pentru ca apoi să lipsească din plenul Senatului, fiind internat în spital.

„Hotărârea Senatului a fost adoptată fără a fi realizată procedura prealabilă şi obligatorie a ascultării subsemnatului, în condiţiile în care se ştia, fiind un fapt de notorietate publică datorită mass-media, că mă aflam într-o situaţie de imposibilitate obiectivă de a fi prezent în plenul Senatului în vederea ascultării", pledează Voicu în document.

Geoană face apel la senatorii-jurişti

Preşedintele Senatului vrea să cheme în ajutor Comisia juridică pentru a tranşa problema ridicată de Voicu. „Da, solicitarea lui Cătălin Voicu a fost înregistrată la Cabinetul preşedintelui Senatului şi o voi înainta către Biroul Permanent al Senatului. Biroul va fi convocat marţi şi vom cere un punct de vedere Comisiei juridice", a declarat ieri Mircea Geoană, aflat la Bruxelles. El s-a abţinut de la alte comentarii legate de fondul problemei.

De altfel, Geoană a condus şedinţa de plen de miercuri, şedinţă în care aleşii au dat undă verde procedurilor de arestare preventivă a social-democratului. La debutul şedinţei, Geoană le-a explicat senatorilor că, având în vedere absenţa lui Voicu din motive medicale, aleşii vor ţine cont de punctul de vedere exprimat de acesta la audierea din Comisia Juridică. Mai mult, parte din argumentaţia lui Voicu de la Comisie a fost inclusă în Raportul citit în plen.

Deciziile Parlamentului, irevocabile

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Toni Greblă, consideră că nu există motive temeinice pentru a ataca Hotărârea Parlamentului. Deşi nu doreşte să se antepronunţe, el spune că procedura audierii „acuzatului" nu a putut fi îndeplinită tocmai din cauza acestuia.

„El a fost invitat la dezbaterea din plenul Senatului. Faptul că nu a venit nu este vina noastră. În plus, Cătălin Voicu nu a trimis niciun document prin care să ceară atunci amânarea votului", a declarat preşedintele Comisiei juridice. Social-democratul mai spune că Hotărârile Parlamentului sunt definitive, sugerând astfel că o reluare a votului asupra arestării este puţin probabilă.

Şi reprezentantul PDL în Biroul Permanent, senatorul Alexandru Pereş, a declarat că va vota împotriva reluării votului. „Hotărârea Parlamentului este definitivă. Nu în faţa noastră trebuie să vină să dea explicaţii, ci în faţa instanţei", a comentat Pereş. El îl acuză pe senatorul PSD că recurge la tertipuri procedurale.

În schimb, liberalul Ioan Ghişe, membru al Comisiei juridice, nu exclude reluarea votului asupra arestării lui Voicu, pe motiv că solicitarea acestuia face referire la un articol din Constituţie care poate fi interpretat. Legea fundamentală precizează, la articolul 72, alineatul 2, că „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală (...) dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Ghişe afirmă că, deşi legea nu specifică dacă este vorba despre ascultarea în plen sau în comisie, Voicu ar putea invoca excepţia de neconstituţionalitate.

Vot la limită

Senatorii au încuviinţat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a lui Cătălin Voicu, scorul fiind la limită: 70 de senatori au votat "pentru", faţă de minimul necesar de 69. Împotriva solicitării DNA s-au pronunţat 40 de senatori. Cătălin Voicu a fost audiat de Comisia Juridică, dar nu a mai ajuns la dezbaterile din plen întrucât i s-a făcut rău pe treptele Senatului.

La mâna judecătorilor

Cătălin Voicu urmează să ajungă mâine în faţa instanţei supreme, unde judecătorul Despina Mihai (foto) va judeca cererea de arestare a senatorului acuzat de trafic de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la fals intelectual la Legea contabilităţii. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi judecătorii Înaltei Curţi Cristian Jipa (Secţia Penală) şi Florin Costiniu (şeful Secţiei Civile a instanţei supreme), precum şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic.

Magistratul care va analiza probele DNA împotriva lui Cătălin Voicu, Despina Mihai, este judecător la instanţa supremă din 2004, anterior fiind procuror general adjunct al României (2002 - 2004). Despina Mihai s-a opus înfiinţării Parchetului Naţional Anticorupţie ca organism autonom.

Două strategii de rezervă

În afară de faptul că nu a fost audiat şi de plenul Senatului, ci doar de Comisia juridică, senatorul Voicu a mai înaintat două capete de cerere prin care solicită constatarea nulităţii absolute a cererii formulate de DNA.

Mai întâi, el consideră că solicitarea DNA de arestare preventivă este nulă întrucât nu poartă semnătura procurorului general, Codruţa Kovesi, ci doar pe cea a procurorului-şef al DNA, Daniel Morar. În aceste condiţii - susţine Voicu - solicitarea ar trebui anulată. Cererea de arestare a unui parlamentar este fără precedent în România, iar legislaţia privind luarea unei astfel de măsuri împotriva unui senator sau a unui deputat nu prevede clar cine ar trebui să fie titularul iniţial al cererii.

Cererea de arestare

Dacă în cazul unui ministru-parlamentar Legea privind răspunderea ministerială a fost clarificată, în sensul că cererea de arestare adresată Camerei din care face parte cel vizat de anchetă trebuie semnată musai de procurorul general al României, în cazul simplilor parlamentari, Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor prevede doar că solicitarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului de către ministrul Justiţiei, fără a se menţiona cine este îndreptăţit să o înainteze către ministru.

Potrivit specialiştilor, singura în măsură să ceară avizul Senatului - prin intermediul Ministerului Justiţiei - este instituţia care efectuează actele de urmărire penală - respectiv DNA în cazul lui Cătălin Voicu, el nefăcând obiectul Legii privind răspunderea ministerială, întrucât nu a fost niciodată ministru.

De asemenea în cererea de încuviinţare a arestării preventive adresată de DNA Senatului, procurorii invocă articolul 72 din Constituţia României în care, referitor la instituţia abilitată să facă cercetări, se statuează: „Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ)". Astfel, Constituţia prevede clar că urmărirea penală a lui Voicu nu poate fi făcută decât de Parchetul General, lucru respectat întrutotul având în vedere că DNA este o direcţie în cadrul PICCJ.

Vrea un ocol pe la Curtea Supremă

În cea de-a treia cale de atac, Cătălin Voicu invocă încălcarea procedurilor prin faptul că arestarea sa a fost cerută ministrului Justiţiei de către organul de urmărire penală, şi nu de către un judecător. „Potrivit articolului 23, alineatul 4 din Constituţie, arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal", arată Voicu. Pe acest temei, el susţine că DNA trebuia mai întâi să ceară mandat la Secţia Penală a Curţii Supreme, iar instanţa de aici ar fi trebuit, prin ministrul Justiţiei, să ceară Senatului avizul de arestare.

Juriştii îl contrazic însă pe Voicu, arătând că procurorii au cerut Senatului încuviinţarea arestării, iar ulterior au propus arestarea sa instanţei supreme, judecătorii urmând să decidă dacă această măsură se impune sau nu. De altfel, specialiştii în Drept dau ca exemplu cazul magistraţilor împotriva cărora se ia măsura arestării. În această situaţie, tot procurorii, şi nu judecătorii, cer avizul CSM pentru arestarea unui magistrat. (Liliana Năstase, Ionel Stoica)



Judecătorii lui Voicu, puşi la zid de colegii de breaslă/ Revolta celor 300 (ROMANIA LIBERA) de ONDINE GHERGUT

Numărul magistraţilor care protestează împotriva promovărilor oculte făcute de Consiliul Superior al Magistraturii a crescut în două zile de la 30 la 300. Revolta, fără precedent, capătăacum noi dimensiuni: ies la iveală numiri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţie de interesele unor grupuri, şi nu pe competenţe profesionale.

"Noi am atenționat opinia publică asupra acestor practici încă din 2006, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă."Cristi Danileț Judecator

Magistraţii protestatari spun că promovarea pe incompetenţă atrage după sine corupţia, ca formă de plată a ascensiunii profesionale. Ei îşi argumentează poziţia pe exemplul concret al judecătorului Cristian Jipa, promovat în septembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi în timpul examenului (doar un interviu cu membrii CSM) nu a ştiut răspunsurile la întrebări. După numai câteva zile de la numirea la ICCJ, Cristian Jipa a apărut în dosarul penal al senatorului PSD Cătălin Voicu în calitate de învinuit de complicitate la trafic de influenţă, după cum rezultă din stenograme. De asemenea, protestatarii sunt revoltaţi de faptul că Jipa, ca şi colegul său de la ICCJ Florin Costiniu, este lăsat de CSM să intre în continuare în sălile de judecată, deşi, cei doi fiind oficial puşi sub acuzare de DNA, nu mai au autoritatea morală necesară dreptei judecăţi. Promovările oculte de la CSM nu datează de scurt timp, ci de ani de zile, spun protestatarii. De ce este important ca la ICCJ să ajungă doar judecători care ştiu carte şi sunt „curaţi"? Pentru că ICCJ este instanţa supremă unde se dau hotărâri definitive, care apoi devin modele obligatorii pentru judecătorii de la niveluri inferioare: curţi de apel, tribunale, judecătorii. Poate un judecător suprem acuzat de corupţie să fie un model de urmat pentru judecătorii de la instanţele inferioare? CSM este somat să răspundă tranşant, clar la această întrebare. Până acum nu a făcut-o.

S-au promovat între ei la ICCJ

Potrivit celor 300 de magistraţi protestatari (din numărul total de 4.000), „practicile oculte" ale CSM au început în perioada 2003-2004 - cel mai scurt mandat al unor magistraţi aleşi în CSM (alegerile au fost la sfârşitul anului 2002 pentru patru ani), întrerupt prin modificări constituţionale (revizuirea din 2003, cu legislaţia aferentă) care trebuiau aplicate începând din 2005. Potrivit magistraţilor protestatari, între 2003 şi 2004 „membrii CSM s-au promovat între ei la ICCJ şi, pe deasupra, i-au numit şi pe cei recomandaţi de fosta putere politică". În acele împrejurări a ajuns la ICCJ Cristina Tarcea, secretarul de stat al ministrului Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu. Tarcea era doar judecător de judecătorie, nerespectându-se normele legale potrivit cărora la ICCJ pot ajunge doar judecători de la tribunale şi curţi de apel. Pe deasupra, Tarcea nu avea evaluarea din sala de judecată, deoarece era secretar de stat (evaluarea atitudinii în sala de judecată era o altă condiţie esenţială). Un alt caz de promovare fără evaluarea de judecător a fost cel al lui Iulian Dragomir, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor, de unde a ajuns la ICCJ. De asemenea, nici procurorii Ioan Griga şi Despina Mihai, promovaţi la ICCJ, nu aveau evaluare, pentru că nu au fost judecători.

Cazuri de promovări între membrii CSM din perioada 2003-2004 sunt cele ale judecătorilor Gheorghe Buta (atunci ales în CSM de Curtea de Apel Cluj), Rodica Cosma (aleasă în CSM ca preşedinte al Tribunalului Braşov), preşedintele Tribunalului Timişoara, Silvia Nabela, şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Vasile Alecsandri. Ultima promovare similară, cu rol de picătură ce a umplut paharul, a fost cea a secretarului general al CSM, Alina Corbu, despre care România liberă a relatat deja.

Nu se ştie cum se fac promovările la ICCJ

Judecătorii protestatari nu cunosc criteriile în baza cărora CSM face promovările la ICCJ. Judecători precum Lavinia Lefterache, Francesca Vasile şi Gabriel Balaşa au răspuns perfect la întrebări, dar au fost respinşi; în schimb, spre exemplu, Cristian Jipa, acuzat acum de corupţie, nu a ştiut răspunsurile, dar a fost promovat. Trist este că nu se pot contesta aceste examene. „Putem contesta la ICCJ promovările facute de CSM, dar fără finalitate, pentru că acolo practic tot ei judecă. Dacă vrem să deducem criteriile de promovabilitate ale CSM, putem citi întrebările. Candidaţilor respinşi li se pun întrebări cu grad mare de dificultate, iar întrebările puse celor care trebuie să promoveze sunt de multe ori hilare. Chiar dacă răspunzi bine la întrebări grele, tot eşti respins şi nu ştii de ce, pentru că nu se motivează. Noi am atenţionat opinia publică asupra acestor practici încă din 2006, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă", spu-ne judecătorul protestatar Cristi Danileţ.

Cum a ajuns Vasile Alecsandri la ICCJ

Vasile Alecsandri a fost ales membru CSM în 2002 de către procurorii de pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, probabil ca rasplată pentru sprijinul dat PDSR (acum PSD) în campania electorală din anul 2000, după cum apare într-o scrisoare redactată de trezorierul PSD Bacău, Ionel Creţu.

În anul 2004, Alecsandri a fost promovat ca judecător la ICCJ (deşi nu avea evaluare pentru activitatea ca judecător în sala de judecată). Imediat după numirea la ICCJ nu mai avea dreptul să activeze la CSM, pentru că a fost trimis acolo să reprezinte interesele procurorilor, nu pe cele ale judecătorilor. Cu toate acestea, Vasile Alecsandri a activat la CSM. Mai mult, el s-a ocupat de avizarea candidaturilor la CSM pentru ultimele alegeri. Vorbind în termeni juridici, aceste avizări sunt nule de drept, ceea ce ar trebui să atragă după sine nulitatea tuturor hotărârilor CSM adoptate în ultimii şase ani, dacă ar fi să respectăm legea cu stricteţe. Vasile Alecsandri a fost judecător la ICCJ, de unde s-a pensionat. Pensia lui este de 80% din ultimul salariu, care poate fi de circa 150 milioane lei vechi.

Record CSM: dimineaţă a respins un candidat, după-amiază l-a admis

Promovarea la ICCJ a judecătorului Săndel Macavei poate defini exact criteriile în baza cărora CSM face promovările. Săndel Macavei s-a înscris la două concursuri de promovare la ICCJ anunţate de CSM. Interviurile pentru ambele concursuri au avut loc în aceeaşi zi. Dimineaţa, Macavei nu a ştiut răspunsurile la întrebările puse de membrii CSM. După-amiaza însă, a fost excepţional şi a fost admis. Parcursul judecătorului Macavei a rămas şi acum un mister pentru magistraţii protestatari. Interviurile au fost postate pe www.juridice.ro şi pot fi vizualizate de către cititorii României libere.

Sofica Dumitraşcu - de la scandal la promovare

Un alt caz neclar de promovare la ICCJ a fost cel al judecătoarei Sofica Dumitraşcu. În anul 2000, a hotărât eliberarea kurdului Mehmet Fahti Kesser, acuzat de spălare de bani. A urmat un scandal de presă, în timpul căruia Sofica Dumitraşcu a părăsit magistratura. După un stagiu scurt de avocatură, Dumitraşcu a devenit din nou judecător la Curtea de Apel Bucureşti, fiind implicată în eliberarea lui Omar Hayssam (în baza unei adeverinţe medicale), acuzat de răpirea jurnaliştilor români la Bagdad. Apoi, Dumitraşcu a fost promovată la ICCJ.

Lista completă a semnatarilor acestui protest se află pe site-ul ziarului. Pentru a susţine protestul magistraţilor, puteţi posta mesaje pe www.romanialibera.ro



Generalul în rezervă Dumitru Iliescu susţine că avea informaţii despre corupţie în conducerea SRI (GANDUL)

Reacţii l Generalul în rezervă Dumitru Iliescu a susţine că a dezvăluit unui procuror DNA informaţii despre "grave acte de corupţie" ale unor factori din conducerea SRI

Fostul şef al SPP a mai declarat într-o emisiune tv, faptul că SRI l-ar fi monitorizat, apoi, pe motiv că plănuia o lovitură de stat.

"A apărut la un moment dat o situaţie în care cineva a venit la mine şi mi-a adus la cunoştinţă nişte fapte grave de corupţie în care erau implicaţi cei din conducerea SRI, a povestit generalul Iliescu despre ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Cum era şi firesc, m-am gândit - eu am şi studii juridice, sunt şi doctor în drept penal - şi am zis «domnule, dacă nu mă duc către un organ abilitat al statului să spun acest lucru, pot fi pe bună dreptate acuzat că am tăinuit asemenea lucruri». Şi am solicitat o întâlnire cu un procuror de la DNA. Am solicitat această întâlnire, mi s-a comunicat ora şi data când să ne vedem şi m-am dus la procurorul respectiv, am prezentat elementele pe care le aveam, însă această întâlnire a fost monitorizată".

Fostul demnitar nu a oferit nume ale celor implicaţi, dar a declarat că este vorba de comisioane încasate ca urmarea unor contracte.

"E vorba de servicii care au fost plătite cu sute de mii de dolari pentru contractele respective", a explicat Iliescu. El nu a dorit să dea date nici despre anchetatorul misterios pe care îl contactase.

La întrebarea jurnalistei Floriana Jucan, dacă procurorul respectiv este Vasile Doană (procurorul DNA care a cercetat faptele de corupţie în cazul generalului SRI (r) Ovidiu Soare şi a colonelului SRI (r) Gheorghe Dumitrache, n.r.), Iliescu nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informaţia.

Dumitru Iliescu a spus că apoi SRI a trecut la monitorizarea sa, pe motiv că ar organiza o lovitură de stat. "După această întâlnire, s-a formulat o cerere de interceptare a convorbirilor mele, de monitorizare, dar nu puteau să o formuleze decât pe chestiuni de siguranţă naţională cei de la SRI. Şi atunci au găsit pretextul, că eu aş organiza împreună cu alţi apropiaţi o lovitură de stat, împotriva şefului statului. Eu am mai spus: numai un om care este inconştient îşi poate imagina că în secolul XXI, când România este membră a UE, poate cineva gândi aşa ceva. Mai mult, eu am organizat un Serviciu care a asigurat atâţia ani protecţia demnitarilor. Cum putea gândi cineva că eu aş putea iniţia o asemenea acţiune?", s-a întrebat retoric cel despre care presa a susţinut că l-a protejat şi promovat pe senatorul Cătălin Voicu.



Replică Fostul consilier prezidenţial ameninţă cu dezvăluiri despre şefii serviciilor secrete/ Iliescu - contraatac la SRI (ROMANIA LIBERA)

Dumitru Iliescu: „Deocamdată nu voi da nume

Generalul în rezervă Dumitru Iliescu a lansat la postul de televiziune Antena 3 ameninţări la adresa unor înalţi ofiţeri din conducerea SRI, despre care spune că ar fi făcut „acte grave de corupţie".

Potrivit lui Dumitru Iliescu, în urmă cu doi ani, imediat după ce a sesizat DNA în legătură cu presupusele acte de corupţie ale conducerii SRI, s-a început monitorizarea sa şi a apropiaţilor săi pe motiv că ar pune la cale o lovitură de stat. În urma acestor monitorizări, SRI ar fi obţinut probele cu care a fost inculpat fostul său subordonat, senatorul PSD Cătălin Voicu, pentru care DNA a cerut arestarea preventivă. De asemenea, Mitică Iliescu a susţinut că SRI a făcut publice stenogramele convorbirilor lui Voicu. Dezvăluirile generalului Iliescu par a reprezenta un şantaj. „Deocamdată, nu voi da nume. Eu am spus că e vorba de conducerea SRI şi mă opresc la această afirmaţie. Voi face demersurile necesare, dar nu în această etapă, ci într-o etapă ulterioară", a spus Iliescu. Domnia sa a susţinut că ar fi vorba de nişte contracte pentru care înalţi ofiţeri SRI şi-au luat „comisioane serioase" de ordinul sutelor de mii de dolari.

Mitică Iliescu apare în dosarul penal al lui Voicu ca destinatar al documentelor secrete sustrase de la CSAT şi de la DGIPI (serviciul secret al Ministerului de Interne). Din ameninţările lui Mitică Iliescu adresate SRI se poate decoda şi mesajul: „Dacă faceţi publice convorbirile mele, o să fac şi eu publice afacerile voastre ascunse!", spun specialiştii. După cum se ştie, din 2001, serviciile secrete au avut voie să facă firme sub acoperire pentru a se putea infiltra uşor şi credibil în mediile infracţionale, cu scopul de a afla informaţii în special despre posibile acte teroriste. Va dezvălui Mitică Iliescu astfel de operaţiuni?

Cine este Mitică Iliescu?

Mitică Iliescu este un apropiat al lui Ion Iliescu încă din decembrie 1989, când i-a asigurat protecţia. Înainte de decembrie 1989, a fost secretar UTC la Comitetul politic superior al Armatei, poziţie din care probabil l-a cunoscut pe Ion Iliescu. Propulsarea acestuia în fruntea ţării a adus promovări pentru Dumitru Iliescu.

Între 1990 şi 1996 a fost şeful SPP, fiind înălţat rapid în grad, de la maior la general. După ce Emil Constantinescu a câştigat alegerile prezidenţiale în 1996, Mitică Iliescu a trecut în rezervă şi şi-a făcut o firmă de protecţie şi pază, „Grupul Internaţional de Protecţie şi Pază", implicată în scandalul Adrian Costea (bani pentru afişele electorale ale lui Ion Iliescu). Firma a fost suspectată şi de faptul că ar acţiona ca serviciu secret paramilitar. După 2000, Mitică Iliescu a fost numit consilier prezidenţial care centraliza documentele secrete transmise la Preşedinţie de serviciile secrete. Mitică l-a luat consilier la CSAT şi pe Cătălin Voicu. După alegerea lui Traian Băsescu ca preşedinte, Mitică şi-a făcut din nou o firmă, „Agenţia Naţională de Pază, Protecţie, Investigaţii şi Protocol", împreună cu Cătălin Voicu.

Mitică la DNA

Surse judiciare susţin că Mitică Iliescu nu s-a dus de bunăvoie la DNA pentru a denunţa corupţia de la nivelul conducerii SRI, ci că a fost citat şi audiat în calitate de martor în dosarul de corupţie care l-a vizat pe generalul Ovidiu Soare, membru în colegiul de conducere al SRI. Generalul Soare a fost deja trimis în judecată, iar faptele acestuia au fost săvârşite în parte în perioada în care Mitică Iliescu era consilier prezidenţial la CSAT.



Solitarul de la Cotroceni/ Băsescu, singurul care susţine Legea Educaţiei (COTIDIANUL.RO)

Chiar dacă părinţii, profesorii, sindicatele, asociaţiile studenţilor şi ONG-urile critică destul de dur schimbările pe care noua Lege a Educaţiei le aduce sistemului, preşedintele Traian Băsescu se pare, însă, că susţine reforma lui Daniel Funeriu.

Chiar pe site-ul oficial al dezbaterii Legii Educaţiei, www.unpasinainte.edu.ro, preşedintele României, Traian Băsescu declară că este de acord cu proiectul lui Funeriu. Pe prima pagină a portalului este publicat un mesaj de susţinere din partea sa. "Susţin o descentralizare profundă la nivelul învăţământului românesc, precum şi implementarea unor mecanisme de cooperare şi responsabilizare a tuturor celor implicaţi în formare generaţiilor de mâine", spune Băsescu.

Acesta mai spune că e nevoie de flexibilizarea curriculei şi de reducerea numărului de ore petrecute de elevi în clasă.

Deşi preşedintele vorbeşte despre proiectul legii educaţiei ca despre o schimbre sistemică, o reformă amânată de 20 de ani, părinţii şi elevii spun, însă, că s-au săturat ca în fiecare an să fie modificate examenele.

Mâine va avea loc o altă dezbatere pe tema noii Legi a Educaţiei, la Palatul Parlamentului, la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele României, Traian Băsescu, primul ministru, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, preşedinţii grupurilor parlamentare.



New York Times: Anunţul României privind scutul antirachetă, motiv al unei discuţii tensionate Obama-Medvedev (COTIDIANUL.RO)

Barack Obama a încheiat supărat o convorbire telefonică pe tema tratatului START avută în februarie cu Dmitri Medvedev, care a solicitat noi concesii privind scutul antirachetă, la scurt timp după ce România anunţase că va găzdui interceptori ai acestuia, relatează New York Times, în ediţia online.

Obama si Medvedev

Disputele care au marcat negocierea noului tratat au cunoscut o nouă intensificare "când România a anunţat, în mod neaşteptat, că va găzdui elemente ale scutului antirachetă, ceea ce aducea sistemul reconfigurat de apărare chiar în curtea geopolitică a Rusiei", afirmă New York Times, preluat de Mediafax.

"Aceasta a dus la o conversaţie telefonică tensionată cu (preşedintele rus, Dmitri) Medvedev în data de 24 februarie", adaugă sursa citată, precizând că Medvedev a insistat asupra elaborării unei declaraţii comune referitoare la apărarea antirachetă, solicitare respinsă de preşedintele american.

"Dmitri, am convenit deja", i-a spus exasperat preşedintele american, Barack Obama, omologului său rus, conform relatării consilierilor de la Casa Albă.

"Nu putem face acest lucru. Dacă asta înseamnă că renunţăm la tratat şi nu îl finalizăm, atunci aşa să fie. Dar nu vom merge pe această cale", a afirmat Obama.

Preşedintele american a închis telefonul şi şi-a exprimat frustrarea, iar unii dintre consilierii săi au declarat că nu l-au mai văzut niciodată atât de supărat.

Anunţul făcut vineri privind semnarea noului tratat START în aprilie, la Praga, a finalizat un proces de negocieri îndelungat şi dificil, la care Obama nu s-a aşteptat atunci când l-a iniţiat. Negocierile au depăşit cu multe luni termenul-limită convenit de cele două părţi şi s-au desfăşurat în mai multe oraşe, inclusiv la Londra, Moscova, Geneva, Singapore, Copenhaga sau Washington.

Citând oficiali americani şi surse ruse, New York Times a punctat principalele puncte ale procesului de negocieri marcat de zece runde de negocieri la Geneva şi discuţii personale între Obama şi Medvedev, care s-au întâlnit sau au vorbit la telefon de 14 ori, pentru a clarifica subiecte în dispută.



Premieră în România/ Proiect pilot de informatizare a alegerilor din Colegiul 19 (COTIDIANUL.RO)

Fraudarea alegerilor ar putea deveni istorie, sau cel puţin va fi mai greu de realizat în viitor, după ce se va implementa un sistem de informatizare completă a alegerilor. Un astfel de proiect pilot va fi implementat chiar de luna viitoare şi va fi testat la alegerile anticipate din Colegiul 19 din Capitală din 25 aprilie. Noul sistem a creat deja nemulţumiri în rândul conservatorilor, care acuză PDL că vrea să fraudeze alegerile prin această inovaţie.

Sistemul va funcţiona în aşa fel încât va putea recunoaşte dacă o persoană a mai votat o dată prin verificarea codului numeric personal într-o bază de date la care sunt conectate toate secţiile de votare. Astfel, cunoscutul “turism electoral” va putea fi instant descoperit. O altă noutate este în privinţa proceselor-verbale, care vor fi transmise online. Tot sistemul se va baza pe un calculator instalat în fiecare secţie de vot care să fie legat la Internet şi care va costa două milioane de lei. Cu toate acestea, noul sistem a creat deja nemulţumiri, informează citinews.ro.

Aflat la Cluj-Napoca, noul preşedinte al Partidului Conservator, Daniel Constantin, a acuzat PDL că încearcă fraudarea alegerilor folosindu-se de acest sistem.

“Prin modul în care această hotărâre de guvern a fost făcută ridică suspiciuni de fraudare a alegerilor din Colegiul 19.

PDL vrea să schimbe sistemul de vot, fără a fi transparent. Executivul nu a făcut dezbateri publice ş nici nu a anunţat formaţiunile cu privire la acest subiect”, a declarat Constantin.

Locul din Colegiul 19 este vacant după demisia deputatei PC Daniela Popa.

PSD+PC au desemnat-o oficial, pe 22 martie, pe fosta şefă a Loteriei Române Liliana Mincă candidată pentru scaunul lăsat liber de conservatoarea Daniela Popa. Liberalii nu îşi vor desemna un candidat, urmând să o susţină pe Mincă.

După eşecul din sectorul 1, unde l-a avut pe Honorius Prigoană, PDL nu a luat o decizie oficială în privinţa candidatului lor la Colegiul 19. În acest sens o decizie va fi luată în Biroul Permanent de săptămâna viitoare. Se vehiculează două nume pe lista PDL: Teodor Baconschi, ministru de Externe, şi Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor.



Profesorii au castigat in instanta 100 de milioane de euro (ZIARUL FINANCIAR) de Adelina Mihai

O treime din cei aproape 100.000 de profesori care au castigat anul trecut in procese privind drepturile salariale prevazute in ordonantele de urgenta din 2008 si 2009 vor primi, esalonat, o suma totala de 400 mil. lei (95,2 mil. euro) in urmatorii trei ani.

"Daca ar trebui sa platim integral toti banii castigati in instanta de profesorii care si-au revendicat si au primit majorarea salariala de 33% prin hotarari judecatoresti anul trecut, Ministerul Educatiei ar trebui sa plateasca integral 400 de milioane de lei.

Este vorba de 32.000 de cadre didactice care vor primi intr-o perioada de trei ani aceasta suma", afirma surse din Ministerul Educatiei.

In 2008, Parlamentul a adoptat o lege prin care majora salariile profesorilor cu 33%, pe langa o alta majorare de 17% acordata in doua etape profesorilor. Guvernul Tariceanu a respins ordonanta care prevedea cresterea salariilor cu 33% prin alte doua acte normative, declarate ulterior neconstitutionale. O parte din prevederile acestor acte normative au fost preluate intr-o alta ordonanta de urgenta data anul trecut, care bloca majorarile salariale si care a ramas in vigoare pana la finele lui 2009.

Profesorii au dat in judecata Guvernul si au castigat majorarea salariala de 33% in instanta, pe baza faptului ca actele legislative de anul trecut (care prevedeau inghetarea salariilor) includeau prevederi neconstitutionale, mostenite din ordonanta data de guvernul Tariceanu in 2008.

Odata cu aplicarea legii salarizarii, reincadrarea profesorilor s-a facut pe o noua baza, care nu lua in calcul veniturile salariale obtinute de profesori in decembrie 2009.

Premierul a anuntat recent ca Guvernul va asigura profesorilor salarii majorate cu doar 17%, potrivit legii aflate in vigoare si ca va esalona drepturile salariale "suplimentare" castigate in instanta printr-o ordonanta de urgenta.

Pentru acest an, Ministerul Educatiei are fonduri numai pentru o treime din banii necesari acoperirii celor 100 de milioane de euro pe care i-au castigat profesorii prin hotarari judecatoresti.

Sindicalistii din invatamant spun ca protestele din ultima perioada nu au venit ca urmare a neacordarii majorarii salariale date in 2008, de 17%, iar declaratia premierului nu are nicio relevanta. "Noi nu am cerut nicio majorare salariala si nici nu avem o problema cu majorarea salariala de 17%, care s-a acordat pentru toti profesorii. De asemenea, nu am cerut majorari salariale de 50%, ci de 33%, anul trecut, mai ales ca, in ceea ce priveste majorarea de 17%, o parte a fost acordata pentru toti bugetarii, nu numai pentru profesori", spune Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).

Prin aplicarea legii salarizarii de la 1 ianuarie 2010, salariile profesorilor au scazut din cauza neacordarii unor sporuri si a drepturilor castigate prin hotarari judecatoresti, ceea ce i-a nemultumit pe profesori, care protesteaza in prezent si refuza sa treaca note in catalog in mai multe institutii de invatamant din tara. De altfel, 700 de profesori din Buzau au protestat in ultima perioada pentru a cere dreptul castigat in instanta (majorarea salariala de 33%) de toti cei 5.000 de profesori care lucreaza in Buzau.



Euroaleşii români, primii în topul absenţelor (JURNALUL NATIONAL) de Mihaela Matachita

"27,03% este rata prezenţei înregistrată de George Becali, precedat de Corneliu Vadim Tudor (40,54%), Traian Ungureanu (62,16%), potrivit VoteWatch.eu"

Europarlamentarii români sunt codaşii clasamentului privind prezenţa la şedinţele plenare şi la votul în Parlamentul European (PE) în perioada de după 14 iulie 2009, cu o rată a prezenţei de 83,46%.

Potrivit studiului publicat de VoteWatch.eu, România este imediat precedată de Slovacia, cu o prezenţă medie de 86,69% la plenarele PE, şi de Ungaria, cu 86,86%, a relatat Agerpres. Cei mai serioşi sunt europarlamentarii din Slovenia, cu o prezenţă de 96,08%, Luxemburg, cu 95,05%, şi Austria, cu 94,42%. Eurodeputaţii din 11 din cele 27 de ţări membre UE au avut o prezenţă medie de cel puţin 90% la şedinţele în plenul PE. Pentru a stabili dacă un eurodeputat a fost prezent la serviciu, VoteWatch.eu a luat în calcul datele din registrul de prezenţă şi lista aferentă procedurii de vot din timpul sesiunilor plenare de la Strasbourg şi Bruxelles.

SERIOŞI ŞI CHIULANGII

Dintre eurodeputaţii români, cele mai slabe rezultate la capitolul prezenţă le-au avut George Becali (27,03%), precedat de Corneliu Vadim Tudor (40,54%), Traian Ungureanu (62,16%), Cristian Buşoi şi Adina Vălean (fiecare cu câte 64,86%). Iar cei mai "conştiincioşi" la plenarele PE au fost Oana Antonescu, Sabin Cutaş, Iosif Matula, Cristian Preda şi Csaba Sogor (100%).

Prezenţe bune la plenarele PE au avut Daciana Sârbu, Victor Boştinaru (97,3%), Monica Macovei, Adriana Ţicău, Theodor Stolojan (fiecare câte 94,59%), Iuliu Winkler, Corina Creţu (câte 91,89%), Marian-Jean Marinescu, Petru Luhan, Adrian Severin, Ioan Mircea Paşcu (câte 89,19%), Rovana Plumb şi Elena Băsescu (câte 83,78%).

În privinţa activităţii propriu-zise, cele mai puţine intervenţii în plenul PE le-au avut Ciprian Tănăsescu (2 intervenţii), Corneliu Vadim Tudor (3), Norica Nicolai, Ramona Mănescu (câte 4), George Becali şi Adina Vălean (câte 5 intervenţii). La polul opus, "campioana" intervenţiilor este Adriana Ţicău (56 intervenţii). Ea este urmată de Petru Luhan (40), Cristian Preda (34), Oana Antonescu, Elena Băsescu, Rareş Niculescu (fiecare câte 30), Marian-Jean Marinescu (29) şi Sogor Csaba (24).

Adriana Ţicău a avut de făcut amendamente la 15 rapoarte, Marian-Jean Marinescu la 11, Cristian Preda şi Viorica Dăncilă la câte 10, Daciana Sârbu la 9, Cătălin Ivan la 7, Oana Antonescu, Monica Macovei, Elena Băsescu, Rovana Plumb la câte 5, Traian Ungureanu la 4, Victor Boştinaru, Corina Creţu, Sabin Cutaş, Ioan Mircea Paşcu, Adrian Severin şi Renate Weber la câte 3, Theodor Stolojan la 2 şi George Becali la un raport.



Coplata reprezintă un jaf asupra pacientului (GANDUL)

DECLARAŢIE

Introducerea mecanismului de coplata în sistemul sanitar reprezintă un jaf asupra pacientului, deoarece, potrivit proiectului Ministerului Sănătăţii, înseamnă o plată în plus a serviciului medical, a declarat preşedintele Camerei Federative a Medicilor, Dan Pereţianu. Circa 9,4 milioane de români nu vor fi afectaţi de coplata serviciilor medicale, care ar urma să fie introdusă de la 1 iulie, a declarat, vineri, secretarul de stat Cristian Irimie.

Categoria celor care nu vor plăti în plus la medic sau la spital include bolnavii cronici, pacienţii cu urgenţe medicale sau chirurgicale, pensionarii cu sub 700 de lei pe lună, şomerii, gravidele (inclusiv la naştere), persoanele persecutate politic înainte de 1990, persoanele fără venituri, copiii şi tinerii care sunt încă la şcoală (chiar dacă depăşesc vârsta de 18 ani) şi studenţii până în 26 de ani. Contribuţia personală a cetăţenilor, ca urmare a introducerii sistemului de coplată, va fi de cel mult 600 de lei pe an, sumă care ar putea fi deductibilă fiscal pentru persoanele juridice, din impozitul plătit pentru angajat, potrivit lui Irimie.



Regina contrabandei, protejată de toate guvernele!/ Un grup de kurzi controlează piaţa de legume şi fructe a României (COTIDIANUL.RO) de Paula Dumitraş

Toată piaţa de legume şi fructe din România a fost cucerită de importuri controlate de grupul Sahin. Ţăranii români nu mai pot vinde nimic. În schimb, un grup de kurzi, aflat în strânsă relaţie cu actuala şi cu fostele puteri, escamotează taxele, izbutind o evaziune anuală de peste 100 de milioane de euro.

Cumpăraţi o vânătă sau un pepene în ianuarie?Cotizaţi la grupul Sahin. Cumpăraţi mere verzi, roşii cherry, portocale, plătiţi tot la turco-românul Sahin. Vreţi smochine, castraveţi, salată. Tot în buzunarul lui aruncaţi bănuţii. Şi de acolo, mai departe, nici nu vă imaginaţi la cine ajung. Deşi câştigă sute de milioane de euro pe an, turco-românul de etnie kurdă nu apare nici între primii 300, nici între cei 500 de bogaţi ai României. Asta în ciuda faptului că în materie de bani îi spulberă pe toţi. Dar despre grupul Sahin nu zice nimeni nimic. Mai bine îşi taie limba. Sau pleacă din România şi nu se mai uită înapoi.

Grupul Sahin îţi zburleşte părul. Unii zic că ar fi mai periculos decât toate serviciile la un loc.

În timp ce opinia publică românească este intoxicată cu arestările ”spectaculoase” a trei primari de mari oraşe şi, mai nou, cu stenogramele convorbirilor unui senator gargaragiu şi şarlatan sau cu descinderile gărzii prin piaţa de gros, sume imense de bani ocolesc bugetul statului român pentru a intra în buzunarele importatorilor şi politicienilor. Motivul pentru care organele de control ale statului nu iau în seamă aceste halucinante jonglerii financiare care lovesc bugetul public este unul extrem de simplu: încrengătura creată de marii evazionişti are ramificaţii până la cel mai înalt nivel al statului.

Din păcate, zgomotul campaniilor electorale de anul trecut a acoperit semnalele trase de presă în legătură cu găurile imense din bugetul statului provocate de evaziunea fiscală din domenii importante. S-a vorbit mult în media despre evaziunea fiscală provenită din industria pâinii, din comerţul cu alcool, cu legume şi fructe, sau din comerţul cu ţigări netimbrate. Degeaba! Instituţiile statului au făcut însă mult prea puţin pentru a reduce dimensiunile fenomenului.

Cotidianul.ro a aflat că, de pildă, la ora actuală, evaziunea fiscală din comerţul cu legume şi fructe a depăşit cu mult evaziunea fiscală din panificaţie. Anul trecut, DIICOT a trimis Gărzii Financiare spre cercetare cazul contrabandei cu legume şi fructe din România. Adică operaţiunile grupului Sahin. Garda Financiară, Direcţia pentru investigarea fraudelor şi Oficiul pentru spălarea banilor au lucrat de zor aproape toată toamna lui 2009 la cercetarea acestei reţele de contrabandă. La câteva zile după alegerea preşedintelui Traian Băsescu a venit o nouă comandă: „Stop joc”. Nimeni nu se mai atinge de clanul Sahin!

Anul trecut, România a importat 156.000 tone de legume proaspete şi 200.000 tone de fructe. Piaţa legumelor şi fructelor este estimată la peste un miliard de euro. Presa a mai semnalat de nenumărate ori că unicii beneficiari ai acestei fabuloase sume sunt doi oameni de afaceri turci, de origine kurdă: Yuksek Sahin şi Ecevit Paşa. Cei doi, împreună cu Abbas şi Ayhan Sahin - fraţii lui Yuksek Sahin -, sunt proprietarii holdingului format din trei mari societăţi: Yuksek International Fruct (firmă care deţine monopolul importului de legume şi fructe în România), Yuksek International Transport (se ocupă cu transportul internaţional de mărfuri) şi Yuksek International Construct (construcţii).

Succesul acestor oameni are o explicaţie cât se poate de simplă: evaziunea fiscală. Investigaţiile cotidianul.ro legate de afacerile familiei Sahin au scos la iveală că sumele rezultate din neplata taxelor şi impozitelor către statul român depăşesc anual 450 milioane de lei (aproximativ 107 milioane euro).

Turcul Sahin a devenit cetăţean român

Creierul şi regele afacerii, Yuksek Sahin, cetăţean turc, născut la 15 iunie 1973 în localitatea Samandag, Turcia, fiul lui Sami şi Nesibe, cu domiciliul actual în Bucureşti, Aleea Lunca Cernei nr. 5, bl. A 52, ap. 36, sectorul 6, şi cetăţean român din 16.08.2001 în baza unui decret semnat de Adrian Năstase, Rodica Stănoiu şi Mircea Geoană, eludează legile statului român cu multă graţie nu prin cine ştie ce inginerie financiară sofisticată, ci printr-un armonios sistem relaţional construit de el şi de asociaţii lui, în principal, cu oameni din Vamă, Fisc şi Poliţie. De la funcţionarii simpli până la cei mai înalţi demnitari din respectivele structuri ale statului, toţi aceştia lucrează cu spor pentru a păzi legumele importate să nu se strice şi pentru ca operaţiunile financiare ale lui Sahin să se deruleze fără zgomot şi surprize.

În contextul actual, al intensificării combaterii terorismului internaţional şi având în vedere că multe firme şi asociaţii ale kurzilor din România desfăşoară activităţi economice al căror capăt ar putea fi în altă parte, chiar şi în PKK. Cu toate acestea, serviciile secrete române şi celelalte instituţii ale statului nu i-au deranjat pe cei amintiţi. Parcă i-ar fi protejat.

În loc să fie organizate cercetări şi verificări amănunţite, aflăm că verificările organelor fiscale şi judiciare au ocolit mereu firmele patronate de familia lui Sahin. Şi asta încă de la înfiinţare, adică din anii 1996-1998. Aşa se face că, în ciuda faptului că în bilanţul consolidat al acestor firme apar sume imense la capitolul „alte datorii, inclusiv fiscale”, în bazele de date ale Ministerului Finanţelor Publice acestea nu se regăsesc!

Sub protecţia anonimatului, comisari ai Gărzii Financiare ne-au declarat că datoriile la TVA au fost ”acoperite” cu facturi de la firmele-fantomă şi că ”afacerile familiei Sahin sunt protejate de colegii noştri de la Garda Financiară Ilfov”.

Cele două firme Yuksek Internaţional Fruct şi Pasha Ice Land Warehouse, în care Yuksek Sahin şi Ecevit Paşa apar ca acţionari, nu au, chipurile, nici o problemă cu datoriile către buget. Circuitul mărfurilor este unul sinuos, tocmai pentru ca taxele să fie reduse la un nivel incredibil de mic. Acest mecanism a fost pus în funcţiune încă din anii 2000-2001, iar acum, după 10 ani, se aplică diferenţiat, în funcţie de provenienţa fructelor şi legumelor, după cum urmează:

În vederea controlului vamal se întocmesc facturi în care sunt înscrise preţuri mult inferioare celor reale. Aceste facturi sunt emise de SRL-uri, în care, chipurile, cei doi turci nu au nici un amestec. Câteva din aceste societăţi sunt: Asuda, Bahama Fruct, Olana Company, San Diego, dar şi Putnam şi Garold Projects, companii care au sediul la o căsuţă poştală din Insulele Virgine Britanice sau din Noua Zeelandă. Numele acţionarilor din acte nu prezintă mare relevanţă, în condiţiile în care au fost finanţaţi de cei doi baroni de origine turcă, iar apoi expediaţi în ţările de origine, bineînţeles un pic mai bogaţi datorită serviciilor prestate. ”Acţionarii” provin de regulă din Turcia, Republica Moldova, Ucraina şi, bineînţeles, din România. Lor li se impută datoriile irecuperabile constatate în urma verificărilor întreprinse de organele de control fiscal. Numai că toate aceste societăţi-fantomă sunt abandonate imediat după încheierea unui şir de astfel de operaţiuni, pentru a li se pierde urma.

Pentru a eluda plata TVA la momentul importului, Sahin Yuksek şi Ecevit Paşa au înfiinţat câteva societăţi comerciale în Bulgaria (Best Company Rousse, Man 2009 Ood), care importă mărfuri din Turcia fără a plăti taxele care urmează a fi achitate în România la vânzarea fructelor şi legumelor. În acest punct intervin alte SRL-fantomă controlate de cei doi, ca beneficiare ale produselor: Bujor Com, Ferdinand Trading, Lara Fruct, Mesel Trading, Berrin Fruct, Dinar Styl Exotic, Miraj Activ.

În cazul legumelor şi fructelor importate din UE, mecanismul este mult mai simplu. Pentru a risipi orice suspiciune privind legăturile cu primul lanţ de firme, după intrarea în România, fructele şi legumele sunt imediat vândute către alte societăţi de aceeaşi factură - Ml Grup, Acvila Com, Dionisos Fruct, care le revând către adevăraţii beneficiari, cei care le distribuie în reţelele de hipermarketuri.

Funcţionarea complicatului mecanism depinde de ”prieteniile” la cel mai înalt nivel, pe care Sahin Yuksek şi Ecevit Paşa au avut grijă să le cultive şi să le întreţină. Prestigiul celor doi descurcăreţi i-a determinat inclusiv pe cei câţiva concurenţi ai lor (majoritatea conaţionali) să apeleze la aceştia pentru a-şi importa produsele, deşi expeditorii sunt, în unele situaţii, chiar companii deţinute de retailerul din România.

Relaţia este fructuoasă pentru toate părţile implicate în business, includerea în angrenajul lui Sahin aducând scutirea de taxe (circa 4.000 - 5.000 de euro pe TIR), în schimbul unui comision de aproximativ 1.000 de euro pentru fiecare TIR de marfă. În România intră zilnic aproximativ 40 de TIR-uri, conform acestei scheme, rezultă taxe şi impozite de 200.000 euro/zi (!) niciodată plătite de Sahin&Comp.

Schema prin care se eludează plata taxelor datorate statului este simplă. Importatorul, adică firma Yuksek International Fruct, cea care vinde efectiv fructele către retaileri, plăteşte importul producătorului din străinătate, în numele unei firme-fantomă. Marfa intră în România pe numele acelei societăţi-fantomă. Aceasta facturează marfa importatorului adevărat, la preţul la care acesta urmează să o vândă către retailer. Astfel, importatorul compensează TVA şi scapă definitiv de plata impozitului pe profit. În zeci de depozite din judeţul Ilfov, o mulţime de astfel de firme-fantomă patronate de Sahin şi asociaţii săi nu fac altceva decât să văduvească bugetul statului român de milioane de euro. (Nota bene: cartierul general al afacerilor lui Sahin şi zecile de depozite imense pe care acesta le deţine se află pe teritoriul judeţului Ilfov, patronat de baronul general şi fabrică de doctori în ştiinţe Gabriel Oprea). De altfel, surse apropiate lui Yuksek Sahin şi lui Oprea ne-au declarat că cei doi sunt de foarte mulţi ani în strânse relaţii de prietenie şi de business. Direct sau prin interpuşi, generalul lui Băsescu i-a vândut lui Sahin o parte din terenurile pe care acesta şi-a construit depozitele şi, mai nou, pe care îşi ridică vreo câteva proiecte imobiliare. Vă daţi sema că dezvoltarea grupului Sahin în Voluntari, adică în „oraşul” lui Florin Pandele, are o logică şi poate fi o explicaţie.

Frauda, ne-au explicat aceiaşi comisari din Garda Financiară, mai constă şi în subevaluarea mărfurilor, dar şi în declararea unei cantităţi mai mici decât cea reală. La un anumit interval de timp, prin înţelegerea părţilor, se confiscă o cantitate mică de produse sau se stabileşte o altă valoare vamală.

După crearea datoriilor la buget, o parte dintre firme sunt abandonate. Actele depuse la vamă de către firmele din grup sunt falsificate. Prin aceste manevre se realizează o evaziune fiscală estimată la 50% din cuantumul taxelor vamale plătite de acest grup de firme. Preţurile de import sunt înjumătăţite, iar preţurile la care se face vama corespund cu cele din facturile externe, acest fapt având ca şi consecinţă modificarea facturilor proforma (facturi care, în fapt, nu există, fiind emise direct de Sahin). Aceleaşi surse din Garda Financiară ne-au dezvăluit că, de pildă, în sucursala Credit Europe Bank din Voluntari judeţul Ilfov, există un adevărat ”sistem de cooperare şi verificare aflat în slujba familiei Sahin”.

Iată o parte din societăţile comerciale-fantomă din judeţul Ilfov, care au datorii imense la bugetul de stat, datorii care, cel mai probabil, nu vor fi recuperate niciodată: Artemis Fruct SRL din Roşu are datorii la bugetul statului în valoare de 19,7 milioane de lei, Artema Fruct SRL din Buftea are datorii la stat de 23 milioane lei, Bosfor Fruct SRL din Roşu - 12,2 milioane lei, Lonelia Com SRL Căţelu - 24 milioane lei, Saraz ComImpex SRL Voluntari - 5,9 milioane lei, Oreya Fruct SRL Buftea - 1,5 milioane lei, Santana Trading SRL Voluntari - 11,9 milioane lei, Yetele Fruct SRL Buftea - 9 milioane lei, Sercem Fruct SRL Roşu - 4 milioane lei, Cactus Impex SRL Gruiu - 800.000 lei, Albutz Com SRL Voluntari - 2,1 milioane lei, Beta Activ SRL Voluntari - 320.000 lei, Petunia Com SRL Voluntari - 7 milioane lei, Oscar Exotic SRL Voluntari - 1,9 milioane lei şi Simpu SRL Voluntari - 5,2 milioane lei.

Sursele din Garda Financiară ne-au furnizat şi lista societăţilor aflate sub umbrela familiei Sahin, societăţi prin care se derulează majoritatea operaţiunilor ”nevăzute”. Firmele prin intermediul cărora se lucrează sunt următoarele: S.C. JULEN 2002 IMPEX S.R.L. (asociat Mesut Duran), S.C. RED ROSE S.R.L. (asociat Ali Yuksel Muallaoglu, rudă a lui Sahin Yuksek), S.C. ALLARCO S.R.L. (asociaţi Aylan Yuksek şi Ali Yuksel Muallaoglu), S.C. AK YUK S.R.L., S.C. AMANOS S.R.L. (Yilmaz Gezici şi Mehmet Ali Yuksek), S.C. MUALLA IMPEX S.R.L., S.C. VULTURUL REGAL S.R.L. (asociaţi - Murat Arslanhan şi Yilmaz Gezici), S.C. YUK-MEN S.R.L., S.C. YUKSEK S.R.L. (Arslanhan Murat), S.C. VULTURUL GRUP TREI S.R.L., S.C. EXOTIC FRUCT S.R.L., S.C. AXU S.R.L., S.C. SARA TRADING S.R.L. (asociat – Nebil Berrak) S.C. LUCEAFARUL FRUCT S.R.L. (asociat – Nehir Zekerye) S.C. GULYELI TRADING IMPEX S.R.L. (asociat Onder Kahilogullari) S.C. ONESTA IMPEX S.R.L. (asociat El. A. Zamzami) S.C. RAHLI TRADING COMIMPEX S.R.L. (asociat – Fayssal Ramadan).

Am prezentat în detaliu felul în care grupul Sahin controlează piaţa de legume şi fructe a României. În acelaşi timp, aceeaşi grupare dotată cu o uriaşă flotă de transport livrează la comandă orice fel de alte mărfuri solicitate. Pe baza aceleiaşi reţete, o parte din taxe se volatilizează. Nu poposesc niciodată la buget. Care este dimensiunea operaţiunilor de import (altele decât cele de legume şi fructe) rămâne un mare mister. Sigur, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile aflate în subordinea acestora nu vor să afle în nici un chip, deşi le arde buza după colectarea oricărui fel de taxe.

La sfârşitul anului trecut, probabil impulsionaţi de vântul schimbării care părea inevitabil, ofiţeri ai Direcţiei de Investigarea Fraudelor din IGPR şi ai Gărzii Financiare au pornit o amplă operaţiune de investigare a datoriilor de peste 23 milioane lei pe care consorţiul lui Sahin le are evidenţiate ca datorii câtre statul român. Schimbarea din fruntea statului şi, pe cale de consecinţă, şi cea de la vârful MAI nu s-au mai produs, şi graţie - după cum declară surse din MAI şi din Garda Financiară - relaţiilor de prietenie pe care Yuskek Sahin le are cu ministrul Internelor, Vasile Blaga, şi cu baronul de Ilfov, generalul Gabriel Oprea, anchetele demarate de cei de la Direcţia de Investigarea Fraudelor din IGPR şi de Garda Financiară au intrat într-un punct mort. Pentru cât timp, nici Dumnezeu şi nici Traian Băsescu nu ştiu!



Impozitul forfetar ar trebui sa cuprinda si activitati petroliere, tutun sau alcool (ZIARUL FINANCIAR)

Reprezentantii firmelor mici si mijlocii sustin ca lista activitatilor pentru care s-ar putea plati impozit forfetar propusa de autoritati ar trebui completata cu domeniile in care se declara un grad mic de rentabilitate, desi inregistreaza venituri mari, precum cel petrolier, tutun sau alcool. "La prima vedere lista cuprinde activitati pentru care nu este nevoie aplicarea acestui impozit si de asemenea sunt altele care lipsesc, cum ar fi cele care declara un grad mic de rentabilitate, respectiv ramura petrolului - industria chimica si petrochimica, industria alcoolului, a tutunului si in domeniul jocurilor de noroc", a declarat Ovidiu Nicolescu presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR).



România a trecut oficial la criza de vară (GANDUL) comentariu de Marius NIŢU

Numărul de şomeri din România e o marfă politică ce trebuie vândută exact cum se vinde detergentul la supermarket. Totul e să nu sperii din prima clientul cu eticheta, mai precis cu prima cifră a preţului. În acest caz pragul psihologic, nomina odiosa, e cifra de un milion de şomeri.

Pot să fie 999.999, dar în niciun caz 1.000.000. A spus Jeffrey Franks de la FMI că România va înregistra în 2010 milionul de oameni fără slujbe, imediat a venit şi premierul Boc cu o declaraţie pansament despre conceptul de creştere economică care ne va ajuta să nu ajungem acolo. Ţipă sindicatele despre milion, automat iese Şeitan de la Ministerul Muncii, care zice că nu, deşi recunoaşte că în mai şi iunie şomajul va creşte. Practic, autorităţile au trecut oficial la criza de vară, o servesc populaţiei sub formă de şpriţ, adică diluată cu mult sifon.

Cea mai bună dovadă în acest sens e chiar preşedintele Băsescu. Şeful statului a declarat că, la şomaj, "suntem cu două procente sub media Uniunii Europene, aşa că ar trebui să ne lamentăm mai puţin". Oricum, "e o cifră mare, peste 8% - aşa am înţeles de la statistică". Culmea e că, spre deosebire de marinarul Băsescu, specialistul în Muncă, Şeitan, nu înţelege nimic de la statistică şi declară ca un inconştient că rata medie a şomajului în România e de 10,2%. Adică are două cifre, situaţie în care pe vremuri candidatul la preşedinţie Băsescu promisese că-şi dă demisia.

Interesant, aici, nu e promisiunea electorală neonorată, ci modul cum amabila noastră Statistică a calculat blânda noastră rată, situată sub media UE. Pur şi simplu, Institutul a luat, când a făcut împărţirea, forţa de muncă activă de acum şase-şapte ani. Între timp, aproape un milion de inşi au plecat în Italia, 7-800.000 s-au dus în Spania, dar în hârtiile noastre nu s-a schimbat nimic. O metodă legală de dezumflare a şomajului este aşa-numitul şomaj tehnic. Sute de mii de oameni aflaţi în această situaţie nu lucrează, primesc 75% din salariu, nu figurează oficial ca şomeri, dar statul pierde taxele plătite de angajatori.

Totuşi, mai gravă decât coafarea crizei e ignorarea faptului că fenomenul e abia la început. Până acum, guvernanţii au repetat, mereu şi mereu, faptul că această criză reprezintă şi o oportunitate de a scăpa de o administraţie obeză şi ineficientă, o cale de a crea un stat modern, suplu, adaptat nevoilor cetăţeanului. Se vorbea de concedierea a sute de mii de funcţionari din administraţiile locale şi ministere care freacă hârtiile şi calculatorul setat pe Solitaire, de reformă, de eficienţă. Ce s-a întâmplat până acum?

Criza a lovit groaznic sectorul privat, 400.000 de oameni şi-au pierdut slujbele, alte sute de mii au salariile ciuntite. La stat e aproape linişte. Au fost daţi afară câteva mii de CFR-işti, sunt ameninţaţi profesorii cu 15.000 de concedieri şi tot lor li se taie nişte sporuri, în rest e linişte. Administraţia cea grasă, cu salarii mult peste media pe economie e bine mersi. În aceste condiţii, să spui precum Boc că greul a trecut înseamnă să te îmbeţi cu apă şi criză rece.



Luciditate şi regret (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Petre Roman

Luciditatea noastră istorică este aceea care ne obligă să vedem de cât de puţin prestigiu occidental se bucură cultura şi istoria românilor. Regretul nostru patriotic ne face să suferim când vedem la cât de multe acte necivilizate pot fi asociaţi românii. Câtă luciditate şi cât regret se amestecă nu ştiu, dar pot da un exemplu edificator.

E vorba despre infrastructura de transporturi din ţara noastră. Reţeaua de căi ferate din România avea în 1990 densitatea respectabilă de 11.000 km pe întregul teritoriu. Ea s-a redus mult îndeosebi în zonele rurale. Mai grav este însă că în 2010 există trenuri care transportă călători de la Bucureşti la Sibiu în 11 ore, mai încet deci decât acum 80 de ani, când acelaşi parcurs dura opt ore, aşa cum indica Ghidul turistic al României din 1932.

Abonamentul maxim anual pe calea ferată pe o rută aleasă costa atunci 4.662 lei, adică 83,25 RON (1 dolar valora 168 de lei). Evaluările de specialitate de azi arată că investind doar 900 de milioane de euro am putea avea viteză de transport standard de 160 km/h pe principalele magistrale ale ţării. Prin contrast, proiectul Autostrăzii Bechtel care iniţial ar fi costat 2,2 mld. euro a ajuns astăzi la 7,7 mld., iar recentul proiect Vinci pentru tronsonul Comarnic - Braşov de 48 km este anunţat la 4,8 mld. euro, cea mai scumpă autostradă din Europa (poate din lume?).

"Românii săraci" a ajuns să fie aproape un loc comun în Occident, dar cum se vede acesta este întreţinut în bună măsură de chiar realitatea "făurită" de cei care conduc România. Un alt exemplu, încă atât de actual, este Revoluţia Română. Poate ne luminează cuvintele marelui paşoptist George Bariţ: "Mai întâi să lămurim foarte bine ideea revoluţiei... Prin cuvântul revoluţie se înţelege o schimbare totală a acelor legi şi guverne care prin nedreapta lor apăsătoare de popoare nu mai puteau fi suferite şi sub care popoarele gemeau fără a putea scăpa de ele decât numai printr-o minune...".

Asta a fost şi Revoluţia Română, chiar dacă a însemnat şi revoltă sângeroasă, şi dezordine tragică. Bariţ, printre cei dintâi europeni, afirma dreptul la revoluţie al poporului. Un drept în acelaşi timp civil, politic şi democratic.

Complexul de inferioritate românesc părea la un moment dat depăşit de dezvoltarea socialistă din anii '60-'70. În realitate, am sfârşit într-o gravă rămânere în urmă faţă de Occident. Am înfrânt acest complex în momentul Revoluţiei, dar apoi n-am realizat decât pe sfert ceea ce puteam realiza. Ne-am reîntors astfel la cuvintele îndurerate ale stolnicului Constantin Cantacuzino despre neamul nostru "scăzut, supus şi ocărât".

În prea multe momente istorice, cum este şi cel de azi, este vădită o atitudine românească nesigură, precaută, în dauna curajului, în timp ce formularea directă, clară şi neinhibată este extrem de rară. În schimb, funcţionează nestânjenit intoleranţa, fanatismul, superstiţia şi prejudecata. Ion Budai-Deleanu defineşte fanatismul ca "o râvnă nebună pentru lucruri deşarte care unuia le socoteşte că sunt sfinte".

În 1578, Ieremia Stoica, tânăr ţăran din Muntenia, plecat pe jos până în Italia, ajunge la Napoli, unde devine călugăr capucin la vârsta de 22 de ani. A fost venerat pentru devotamentul său faţă de bolnavi. În 1983, Papa Ioan Paul al II-lea l-a beatificat cu numele Geronimo Eremia de Valacchia. E o anecdotică istorică emblematică, dar atât de singulară.
PAMFLETE CORDIALE/ Când vor vedea şi ei ce au făcut (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Adrian Paunescu

Nu ştiu de ce suntem noi timizi în problema felului în care vom trăi. Tot felul de oboseli istorice ne încearcă, în faţa marilor şi zguduitoarelor soluţii înnoitoare ale existenţei. În ocazii mici, parcă îndrăznim mai mult. Când, însă, e vorba de schimbarea de mentalitate, când ne-am putea bucura de îmbunătăţiri radicale, ne crispăm. Şi greşim. Vizionarii lumii şi ai ţării ne arată calea, dar noi nu vrem să o urmăm. Ne domină soluţiile vechi. Şi probabil că nici nu există şanse de înnoire, în actuala conjunctură mondială.

Pornit spre soluţii noi, care de care mai îmbietoare, Guvernul actual al României se izbeşte de neputinţa poporului său de a vedea cu limpezime viitorul. Gesturile executivului nu sunt prăpăstioase. Ele au, în formula lor, doar un pic de risc şi un pic de a manevra norocul. Această ţară n-a mai trăit reforme adevărate de decenii şi secole.

Cetăţenii înşişi au în ecuaţia lor de viaţă un anumit scepticism, o anumită neîncredere, un regret al trecutului. Cine ar putea să le spună în mod credibil că n-au nevoie nici de locuri de muncă, nici de locuinţe, nici de familii, nici de siguranţa zilei de mâine? Lor le trebuie această genială stare de nelinişte în care nimeni nu mai e sigur de nimic.

Societatea românească încearcă soluţii radicale, cum ar fi creşterea preţurilor la combustibili, obligarea pacienţilor să-şi plătească vizitele medicale, resetarea iubirii ca afacere. O critică severă se cuvine făcută şi guvernului nostru. De ce nu încearcă el cu stricnina? Nu se înţelege, în sfârşit, că-n epoca noastră grăbită nimeni nu mai are timp de ezitări, de amânări, de corcoleli? Doze bine cântărite de stricnină pot rezolva radical această problemă care zăpăceşte toate puterile statului.

Din toată încurcătura, din toată tensiunea, din toată nenorocirea, rămâne un biet domn general care anunţă vizionar ce vremuri vor veni.

La ce foloseşte această confuzie? Până când vor continua forţele oarbe să atace societatea, nelăsându-i nici şansa unei stricnine discrete? Cum, nici găşti nu se mai pot face? Păi, atunci, din ce să îşi mai recruteze armatele regulate luptătorii pe viaţă şi pe moarte, dacă le lipseşte acest imbold, această încărcătură de zi cu zi, această vocaţie mafiotă? Marile ţări din ce s-au întărit? Din răsădirea de flori prin parcurile centrale? Sau din frecventarea gherilei permanente cu vardiştii? Trăim vremuri de restrişte.

Telefonul a devenit o armă chimică, de intoxicat apa, aerul şi cariera tuturor. El salvează demnitatea omului, nemaiobligându-l să stea pe la colţuri, pe după perdele şi să strângă informaţii de la cei care-l interesează. E mare lucru că nu se mai recurge atât de frecvent la membrii familiei, la copii, la amante, la vecini, la prieteni, la colegi, ca să se afle ce gândeşte un anumit individ, căruia valoroasa tehnică recentă îi dă posibilitatea să se exprime integral.

Şi toate acestea de ce? Pentru ca statul să-şi intre şi el în rol şi să stăpânească pe toţi cei care pot înţelege eronat democraţia şi-şi pot închipui că folosirea tehnicii pentru captarea convorbirilor telefonice atentează în vreun fel la lărgimea şi puritatea democraţiei noastre auditive. Din cele mai vechi timpuri şi până azi, preşedintele a fost obligat să afle ce gândesc despre el colaboratorii şi supuşii lui. Cât sânge inutil ar fi curs dacă nu s-ar fi implementat această splendoare a tehnicii pretutindeni pe pământ.

Inspirat îşi amintea preşedintele Băsescu despre activitatea, în acest sens, a celor care-i ascultau pe cetăţeni. Dar dumnealui a ţinut să nuanţeze: una era folosirea tehnicii de ascultare în socialism, alta e, acum, în feudalism. Însă, dincolo de acest obicei în sine, se profilează o acţiune şi mai concretă, şi mai radicală: scumpirea a tot şi a toate. A învăţat bine lecţia veştilor rele, care se anulează între ele, Traian Băsescu.

Aşa a făcut şi I.V. Stalin, într-o zi când a mărit halucinant preţul la pâine şi la alte produse de uz popular. A distras atenţia de la acest preţ, conducând spre Ararat câteva mii de armeni pe care i-a asasinat. Cine să se mai gândească la preţul pâinii? Traian Băsescu conduce, din straturi superioare, opera de sărăcire a poporului român.

El îl bagă în scenă pe micuţul Boc, păpuşa lui preferată, să dea din gură şi să nu se ruşineze de nimic. Ce legătură e între programul electoral al portocaliilor şi nenorocirile pe care, în fiecare zi, le produc în societatea românească? Nu pare a şti nimeni, nici măcar mereu bine dispusa Elena Udrea. Iar când Emil Boc se va încăpăţâna să înţeleagă, va fi dat afară, să vadă şi el, în linişte, ce a făcut.

DELATORII



Ca fiarele stau ei la pândă,

Şi-mpresură lumea cea vie,

Ei vor s-o ia-n dinţi, s-o sfâşie,

Li-i turma de-un secol flămândă.



Ei sunt cei ce mint, cei ce fură,

Castraţi ce cu pârele umblă,

O-ntreagă oştire din umbră,

Pe-al căror drapel scrie ură.



Când bagă peniţa-n cerneală,

Pe oameni strâmbat a-i răsfrânge,

Cerneala miroase a sânge,

Şi pata ei nimeni n-o spală.



Sunt mulţi, au privirile grele

Şi-ascultă de după perdele.

(1976)

ADRIAN PĂUNESCU



Solidari cu protestul celor 300 de magistraţi (ROMANIA LIBERA) comentariu de DAN CRISTIAN TURTURICA

Revolta celor 300

Un nou eveniment, care a avut loc săptămâna trecută, vine să confirme opinia potrivit căreia ancheta în cazul „Voicu" ar putea anunţa sfârşitul dominaţiei mafiei asupra justiţiei. Nu mai puţin de 300 de magistraţi din toată ţara au reacţionat la dezvăluirile despre judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie implicaţi în reţeaua senatorului PSD şi au semnat un protest adresat Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe scurt, cei 300 de magistraţi, aproape toţi judecători, cer CSM-ului trei lucruri: magistraţii anchetaţi penal (cum este cazul lui Florin Costiniu, de la Înalta Curte) să nu mai poată judeca până la clarificarea acuzaţiilor; CSM să pedepsească mai sever nu doar infracţiunile, ci şi abaterile de la normele etice; să oprească şi să revizuiască modalităţile „oculte" prin care judecători controversaţi ajung să fie promovaţi la Înalta Curte.

Protestul constituie o premieră pentru România, mai ales prin faptul că nu s-a coagulat în jurul unor revendicări salariale, ci cu scopul de a determina o asanare morală a Justiţiei. Într-un fel, acest gest de revoltă din interiorul breslei valorează chiar mai mult decât ancheta DNA. Oricât de mulţi anchetatori s-ar ocupa de investigarea cazurilor de corupţie din justiţie, acţiunile lor nu vor putea fi niciodată la fel de eficiente în a determina curăţirea sistemului precum mecanismele de filtrare aflate la îndemâna CSM.

Un CSM responsabil ar putea bloca încă din fază incipientă ascensiunea profesională a unui magistrat incompetent sau cu o moralitate îndoielnică. Un CSM responsabil nu ar lăsa nesancţionate abateri grave care, în timp, îi transformă pe magistraţii în cauză în colaboratori perfecţi ai reţelelor mafiote sau ai politicienilor sforari. Un CSM responsabil poate combate chiar cauzele care au dus la pandemia de corupţie din justiţie, şi nu doar efectele ei.

De aceea, acţiunea celor 300 de magistraţi de a pune presiune pe CSM pentru a se achita de obligaţiile care îi revin este mai mult decât binevenită. Este prima iniţiativă de amploare prin care chiar breasla magistraţilor arată că îşi doreşte şi poate să contribuie la recâştigarea încrederii în justiţie, fără a mai fi nevoie de critici sau impulsuri din exterior. Mai mult decât atât: o mişcare de reformă morală iniţiată de magistraţi poate fi şi un scut împotriva imixtiunilor politice. Ce partid va mai îndrăzni să încerce să îşi subordoneze aparatul de justiţie dacă va şti că riscă să scoată în stradă o armată de magistraţi care, iată, demonstrează deja că nu se tem să se revolte atunci când la mijloc este credibilitatea lor?

Nu în ultimul rând, astfel de acţiuni reprezintă o alternativă sănătoasă la formulele de sindicalism promovate de Mona Pivniceru şi Viorica Costiniu (soţia judecătorului Florin Costiniu, anchetat în cazul Voicu), care nu reprezintă altceva decât modalităţi mascate de a înregimenta politic justiţia. Cine cere salarii exagerat de mari - exagerat în raport cu realităţile economice şi cu nivelul celorlalte salarii din sistemul public - ştie că, mai devreme sau mai târziu, va veni vremea în care cei ce le-au acordat, unul sau mai multe partide, vor cere ceva la schimb. Ce anume? Nimic altceva decât ce le-au cerut toţi conducătorii-infractori din ultimii 60 de ani - imunitate pentru furturi şi crime. Acceptarea acestui troc, promovat de activişti de partid camuflaţi în sindicalişti, echivalează cu acceptarea ideii că doar prostituţia profesională îţi poate asigura un salariu bun. Din fericire, există şi o altă cale prin care magistraţii vor putea ajunge să se bucure de un salariu decent, fără a renunţa la demnitate: solidaritatea cu toţi cei care zilnic pun umărul ca România să devină o ţară modernă.

Din toate aceste motive, Romania liberă se solidarizează cu mişcarea celor 300 de magistraţi şi îi invită pe toţi cei care doresc să-şi manifeste sprijinul faţă de solicitările lor să o facă prin scrisori trimise pe adresa redacţiei sau prin comentarii postate pe pagina de internet a ziarului.



ACTUALITATE



STATUL ÎNCEPE MAREA EXECUTARE SILITĂ. Ai o amendă de circulaţie neplătită, primăria îţi blochează salariul. Vezi aici lista amenzilor pentru care nu eşti iertat (GANDUL) de Maria MANOLIU, Adrian POPESCU

La nivel naţional, valoarea amenzilor acordate anul trecut care încă nu au fost încasate este de circa 100 de milioane de euro. La această sumă se adaugă însă toate taxele şi impozitele locale restante din ultimii ani

Rămaşi cu vistieriile goale din cauza crizei, primarii din România şi-au adus aminte că au la îndemână o metodă de a creşte veniturile pe care până acum au neglijat-o: încasarea restanţele acumulate în ultimii ani la plata impozitelor sau taxelor locale, cum ar fi cele pe proprietate, teren sau locuinţă. La acestea se adaugă şi toate amenzile care sunt încasate la nivel local, de la cele de circulaţie sau din mijloacele de transport în comun până la cele pentru prostituţie.

Dintre acestea, cele mai numeroase dar şi bănoase, sunt amenzile de circulaţie neplătite de ani buni, pe care mizează de altfel majoritatea primăriilor. Dacă cel somat să plătească nu respectă termenul limită, în cel mai scurt timp se va trezi că nu îşi mai poate ridica leafa de la locul de muncă, sau, mai rău, că i se pune sechestru pe maşină sau pe casă. Sursa de venit este considerabilă ţinând cont că anul trecut s-au acordat la nivel naţional 4,7 milioane de amenzi de circulaţie, în valoare de peste 200 de milioane de euro, dintre care s-au plătit mai puţin de jumătate.

La toate acestea se adaugă însă şi amenzile din anii anteriori, când gradul de conformare a fost, de asemenea, foarte scăzut, în 2008, de exemplu, acesta fiind de doar 33%. Conform datelor Poliţiei Rutiere, în România gradul de conformare la amenzile de circulaţie nu a depăşit vreodată 40%.

La Braşov sunt 100 de "execuţii" pe zi

În Capitală, numărul executărilor silite a crescut cu 30 la sută în ultimul timp, banii obţinuţi din recuperarea taxelor, imozitelor sau a amenzilor rotunjind vizibil bugetele administraţiilor publice locale.

Nu numai primarii de sector din Bucureşti apelează însă la această măsură, ci şi cei din provincie.

În Braşov, de exemplu, media popririlor instituite de Direcţia Fiscală a municipalităţii pe veniturile rău-platnicilor este de circa 100 pe zi, în primele două luni ale acestui an fiind "executaţi" astfel aproape 1.600 de debitori, dintre care un sfert pentru amenzi de circulaţie, iar restul pentru diverse alte contravenţii (de la amenzile RAT până la cele pentru prostituţie). Practic, în doar două luni, ianuarie şi februarie, au fost "executaţi" 58% din totalul debitorilor, în timp ce "ceilalţi îşi plătesc amenzile imediat, în termen de 48 de ore, scăpând astfel doar cu jumătate din sumă", după cum ne-a explicat Alin Pop, şeful compartimentului de resort din Direcţia Fiscală Braşov.

Dacă nu primeşti somaţia e problema ta

Deşi, până la executarea silită, primăriile au obligaţia să trimită mai întâi o somaţie, în multe cazuri bucureştenii s-au trezit direct executaţi, pentru că nu au găsit la căsuţa poştală somaţia de plată. "Nu am primit nimic. Mi s-a spus la serviciu că am contul blocat pentru că n-am plătit amenzi restante. Când i-am întrebat pe cei de la Direcţia de Taxe şi Impozite Locale de ce nu m-au anunţat că îmi blochează salariul, mi s-a spus că am fost anunţat, că mi s-a trimis somaţia prin poştă şi că dacă nu am primit-o, asta este, că e problema mea şi că ei şi-au făcut treaba", povesteşte R.M., care locuieşte în sectorul 4 din Bucureşti.

Primul pas spre executarea silită

Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale poate începe oricând după neplata a mai mult de un an a taxelor şi impozitelor şi după 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de contravenţiei.

"La începutul fiecărui an trimitem înştiinţări în care sunt trecute sumele datorate pentru anul fiscal în curs, eventualele amenzi, restanţe şi penalităţi. După înştiinţare, oricând se poate trimite somaţia de plată. În termen de 15 zile de la primirea ei, ori se achită debitul, ori se face dovada că este o greşeală. Dacă nici nu s-a achitat nici nu s-a făcut dovada atunci se trece la executarea silită. În funcţie de informaţiile pe care le avem se pune poprire pe venituri sau sechestru asigurator pe casă sau maşină. După sechestrul asigurator se scot la licitaţie bunurile imobile sau mobile. Dacă avem de ales între o maşină care nu a mai fost mişcată de ani buni sau casa, alegem casa ca să ne putem acoperi creanţa" a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei Impozite şi Taxe sector 2, Cristian Duţă.

Potrivit acestuia, poprirea pe salariu nu poate fi mai mare de 30 la sută din veniturile înregistrate iar sechestru nu se poate pune pe bunurile necesare vieţii şi muncii debitorului. Codul de Procedură Fiscală prevede că executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, se efectuează, de regulă, în limita a 150 la sută din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Conturile rămân blocate până la achitarea datoriilor

Directorul Direcţiei Taxe şi Impozite sector 6, Cosmin Popp, ne-a explicat că după ce trimite titlul executor datoriile se recuperează imediat." Codul de Procedură Fiscală nu precizează un termen foarte precis pentru trimiterea somaţiei de plată. Aceasta poate fi trimisă oricând şi este urmată de titlu executoriu. Acesta sperie rău şi în cele mai multe cazuri datoriile se plătesc imediat. Dacă se începe executarea silită aceasta nu mai poate fi oprită. Forma cea mai eficientă o reprezintă blocarea conturilor. Acestea rămân blocate până la achitarea tuturor datoriilor", ne-a declarat directorul DITL sector 6, Cosmin Popp.

În sectorul 5 te găsesc "şi-n gaură de şarpe"

Angajatele de la sectorul 5 susţin că este aproape imposibil să nu dea de conturile, locul de muncă şi proprietăţile unui restanţier. "Băncile au obligaţia să transmită Băncii Naţionale lista tuturor conturilor închise sau deschise de persoanelor fizice şi juridice. Lista ajunge la Ministerul Finanţelor. La solicitarea noastră ni se pun la dispoziţie conturile debitorilor, adresa acestora şi locul de muncă. Dacă şi-a schimbat serviciul atunci cerem informaţii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Este aproape imposibil să nu găsim un datornic şi să nu recuperăm datoriile de la el. Scapă doar cei care lucrează fără carte de muncă, n-au conturi bancare şi nici proprietăţi. După cinci ani debitul se prescrie", ne-au declarat angajatele de la DITL sector 5.

Faptul că este aproape imposibil ca direcţiile fiscale să nu te găsească se confirmă şi în provincie. "Întâi îi trimitem datornicului o somaţie scrisă şi abia apoi îi punem poprirea, de obicei pe salariu sau pe pensie. Iar dacă nu are aşa ceva, pe orice sursă de venit sau, la nevoie, chiar şi pe conturile bancare, dacă i le descoperim. Şi de obicei găsim pe ce să facem executarea silită, pentru că facem verificări încrucişate în mai multe baze de date, colaborăm şi cu AJOFM-ul, şi cu ITM-ul, şi cu Direcţia de Pensii, şi cu Direcţia Finanţelor Publice", detaliază Alin Pop, şeful compartimentului de resort din Direcţia Fiscală Braşov.

Popriri imposibile: veniturile prostituatelor

Există însă şi o categorie de rău-platnici în faţa cărora autorităţile locale se declară neputincioase: prostituatele. "N-au nici un fel de venit declarat şi nici un fel de bunuri sau conturi bancare pe numele lor, aşa că n-avem pe ce le pune poprire când poliţia ne trimite procesele-verbale de amendă, le depozităm stivă şi gata, e tot ce putem face", spune Alin Pop. Conform acestuia, "campioana" popririlor imposibile este o traseistă care a strâns până acum amenzi neplătite totalizând aproape 1,8 miliarde lei vechi, "podiumul" fiind completat de două colege de "biznis", una cu 1,2 miliarde, cealaltă cu "doar" 873 de milioane lei vechi.



TRECUT. Conflict de interese la Societatea Apelor Minerale/ Legalitatea contractelor, păzită de un jurist cu cazier (ROMANIA LIBERA) de GEORGE LACATUS

Vasile Mihalcea, directorul general al SNAM spune că nu cunoștea cazierul angajatei sale.Contractele încheiate în ultimii trei ani de către Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM) au fost avizate de către un jurist condamnat la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Potrivit condiţiilor de angajare impuse de SNAM, juriştii companiei nu trebuie să aibă cazier.

Irina Moldovan s-a angajat la SNAM, la începutul anului 2005. Anterior, ea lucrase ca jurist la Prefectura Capitalei - Serviciul Controlul Legalităţii Actelor şi Contencios Administrativ. Nina Brâncoveanu (denunţă­toarea) a spus organelor de urmărire penală că Irina Moldovan i-a pretins 10 milioane de lei vechi pentru a o ajuta să se angajeze la Primăria Sectorului 4. Pe 20 decembrie 2004, Irina Moldovan a fost surprinsă în flagrant în timp ce lua şase milioane de lei vechi de la Nina Brâncoveanu. Iniţial, Moldovan le-a declarat pro­curorilor că banii erau pentru "a interveni pe lângă Radu Silaghi, viceprimarul sectorului 4", căruia i-a oferit 10 milioane de lei în vederea angajării denunţătoarei. După câteva zile, Moldovan a revenit asupra declara­ţiei şi a luat toată vina asupra ei. Moldovan Irina a fost arestată iniţial, după care a fost eliberată şi judecată în libertate. Instanţa s-a pronunţat definitiv şi irevocabil pe 7 februarie 2007, când a condamnat-o pe Moldovan la doi ani de închisoare cu suspendare.

„Consilierii juridici nu trebuie să aibă cazier"

Între februarie 2007 - martie 2010, Irina Moldovan şi-a dat avizul de legalitate pe contractele încheiate de SNAM. Întrebată dacă există printre condiţiile de angajare ale juriştilor în cadrul SNAM şi aceea de a nu avea cazier, Daniela Mina, şefa Serviciului Resurse Umane, ne-a declarat: „Da, există această condiţie. Consilierii juridici nu trebuie să aibă cazier". Ea a adăugat că, dacă un consilier juridic al companiei ar avea cazier, atunci va trebui destituit. După ce i s-a prezentat situaţia Irinei Moldovan, directoarea de la Resurse Umane a explicat: „În 2005, când s-a angajat la noi, nu avea cazier. Nu văd incompatibilitatea".

Directorul general: „Acum aflu"

Directorul general al SNAM, Vasile Mihalcea, a declarat că nu a ştiut că Irina Moldovan a fost condamnată penal pentru trafic de influenţă. "Acum aflu de acest lucru, de la dumneavoastră. Eu am venit la conduce­rea SNAM anul trecut şi n-am stat să iau la puricat dosarele tuturor angajaţilor". El a ţinut să precizeze că va analiza situaţia şi va vedea apoi „ce măsuri se impun".

Procurorii au vrut să-l prindă pe Silaghi

Irina Moldovan susţine că s-a angajat prin concurs la SNAM şi la momentul respectiv nu era condamnată. „Eu am făcut un credit şi am împrumutat-o cu bani pe acea femeie, care mi-a cerut s-o ajut să se angajeze. Apoi i-am cerut banii înapoi. În momentul în care mi-a dat banii, au venit procurorii şi m-au arestat". Din filmul flagrantului povestit de Irina Moldovan, reiese faptul că procurorii nu au vrut s-o prindă pe ea, ci pe viceprimarul Radu Silaghi.



ANAF vrea sa sparga secretul bancar prin noul Cod Fiscal (ZIARUL FINANCIAR)

Institutiile de credit ar putea fi obligate sa comunice, la cererea scrisa a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), toate rulajele si soldurile conturilor deschise de un anumit client, persoana fizica sau juridica, in prezent bancile nefiind obligate sa furnizeze catre ANAF decat informatii privind deschiderea si inchiderea de conturi bancare, potrivit proiectului de modificare a Codului de Procedura Fiscala.

Nu se precizeaza insa pe ce perioada ar putea cere ANAF de la banca rulajele unui anumit client.

Bancherii s-au opus mult timp acestei prevederi, pe care Fiscul a mai vrut sa o introduca in 2003. Atunci, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a acceptat sa ofere informatii despre situatia conturilor bancare, dar doar nominal, nu valoric. "Introducerea unei astfel de prevederi ar facilita activitatea de investigare a evaziunii fiscale. In lipsa unei astfel de prevederi, bancile ar putea refuza informatiile solicitate de Fisc din considerente de aparare a secretului bancar", apreciaza Emilian Duca, partener la firma de consultanta si audit BDO Romania.