Revista presei romanesti din 12 aprilie, 2010

Disciplină. Democrat-liberalii au liber la opinii, dar cu voia conducerii/Paradoxul Teo: PDL nu-şi lasă pe sticlă starul tv (ROMANIA LIBERA)

de DIANA LAZAR

Dacă PDL nu ridică interdicţia pusă membrilor partidului, de a participa la emisiunile televiziunilor de ştiri, Teo Trandafir pleacă în campania pentru Colegiul 19 din Capitală cu un handicap în faţa adversarei, Liliana Mincă, mediatizată intens de Antene şi Realitatea TV. Europarlamentarul Cristian Preda, purtător de cuvânt al candidatei pentru fotoliul de deputat din Colegiul 19, Teo Trandafir, solicită conducerii PDL să facă excepţie de la regula instituită recent, potrivit căreia nici un democrat-liberal nu va participa la emisiunile posturilor de ştiri până la corectarea politicii editoriale a acestora. „Nu e o presă imparţială, nu e o presă obiectivă, dar nu cred că trebuie boicotată. Cel puţin nu în cazul lui Teo, care este om de televiziune.

E absurd s-o rupi de mediul ei. În plus, eu am mai spus-o, nu cred că, fiind parte a spectacolului guvernamental, îl poţi urmări din afara lui", a declarat pentru România Liberă europarlamentarul Cristian Preda. În opinia acestuia, argumentul invocat de liderii partidului, cum că există şi alte televiziuni unde se pot exprima, nu este valabil într-o campanie electorală. „Sunt consumatori care îşi iau informaţiile exclusiv de la cele două televiziuni. Asta e realitatea, nu‑i putem ignora pe aceştia", a adăugat Preda, singurul care a încălcat embargoul impus de superiori, pe motiv că invitaţia pe care a onorat-o a fost făcută cu mult înainte de schimbarea regulilor jocului. La rândul ei, Teo Trandafir a spus că se va consulta cu staff‑ul său în privinţa participării la emisiunile TV din campanie. „Dacă ei consideră că este oportun să merg, o să merg", a spus proaspăta pedelistă. De cealaltă parte, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat pentru România Liberă că la vârful partidului nu s-a pus încă problema „excepţiei Teo", dar este de părere că orice derogare „strică regula".

În ultimele campanii electorale, membrii PDL şi‑au prezentat proiectele cu preponderenţă pe canalele generaliste B1 TV şi OTV, dar şi pe postul de nişă Etno TV, deţinut de deputatul Silviu Prigoană. Totuşi, în campania pentru alegerile parţiale din sectorul 4, candidata PSD‑PC, Liliana Mincă, s-ar putea bucura de vizibilitate mai mare decât adversara ei, fiind susţinută de posturile familiei Voiculescu şi promovată intens la Realitatea TV.

Dezbaterea pe marginea embargoului impus de Modrogan are însă bătaie mai lungă. Noul statut al PDL, aprobat vineri de Consiliul Naţional de Coordonare, este destul de restrictiv în privinţa dreptului la liberă exprimare al membrilor, ceea ce întăreşte eticheta de partid cazon, slujit de soldăţei disciplinaţi. Astfel, începând din 16 iulie, când noul document va intra în vigoare, pedeliştii vor putea să se exprime în afara partidului, „în măsura în care exprimările respective nu contravin deciziilor luate de organismele de conducere ale partidului". Nici părerile proprii nu pot fi susţinute public dacă sunt în contradicţie cu linia de partid, tot aşa cum membrilor le este interzis să participe la „acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului". 

Balanţa Justiţiei, necalibrată/ Videanu şi Anghel, condamnări diferite pentru fapte asemănătoare (COTIDIANUL.RO)

Voichiţa Răşcanu

Primarul PNL-ist din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat la doi ani şi jumătate de puşcărie, fiind acuzat de abuz în serviciu deoarece nu a respectat nişte proceduri pentru achiziţionarea unui imobil pentru locuinţe sociale. Fostul primar general al Capitalei Adriean Videanu (PDL) a fost trimis în această calitate în judecată în contencios pentru aceleaşi fapte.

Motivul pentru care o stare de fapt a fost interpretată şi încadrată diferit de instituţiile de anchetă, iar pedeapsa este pentru un edil puşcărie, iar pentru altul o amendă, nu poate fi explicat decât prin prisma instituţiilor care au instrumentat cele două cauze. Sau prin „spatele” politic al fiecăruia.

Anghel - doi ani de închisoare pentru 350.000 de euro

Cristian Anghel a fost acuzat de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de abuz în serviciu pentru că a achiziţionat la un preţ supraevaluat un imobil în care locuiau cetăţeni defavorizaţi. Concret, procurorii au susţinut că primarul, cu bună ştiinţă, a plătit un preţ de trei ori mai mare decât valoarea reală a imobilului, adică de la 150.000 la 450.000 de euro, numai pentru a-l favoriza pe omul de afaceri Liviu Chira.

În nici o filă a cauzei anchetatorii nu au explicat de ce Anghel ar fi avut vreun interes să-l favorizeze pe Chira sau dacă banii „în plus” plătiţi de primărie au ajuns cumva şi la edil.

Dosarul primarului a pornit, în 13 septembrie 2006, de la un denunţ al unui consilier local al oraşului, Vasile Vlasin, care a susţinut că primăria, prin primar şi viceprimar, a refuzat în repetate rânduri să achiziţioneze imobilul de la Cuprom Baia Mare, companie care îl deţinea, permiţându-i astfel omului de afaceri local să-l cumpere la preţul de 150.000 de euro şi să-l ofere apoi spre vânzare primăriei la un preţ triplu. Preţul triplu, de 544.000 de euro plus TVA, a fost însă stabilit de o comisie numită de Consiliul Local, iar, potrivit legii, primarul nu are voie să refuze punerea în aplicare a unei decizii a consiliului.

Cu toate acestea, procurorul Doru Ţuluş de la DNA a ţinut să demonstreze intenţia infracţională a primarului din Baia Mare printr-o declaraţie politică făcută de Anghel în campania electorală. Acesta le-a promis cetăţenilor defavorizaţi din Baia Mare că le va achiziţiona imobilul în care locuiau cu chirie şi că îl va renova pentru a le permite să ducă o viaţă decentă. Conform rechizitoriului, „s-a avut în vedere intenţia manifestă a primarului de a rezolva problema locuinţelor sociale în modalitatea achiziţionării şi reabilitării acestui imobil”.

După această promisiune, viceprimarul Ştefan Ovidiu şi primarul Anghel au fost contactaţi prieteneşte de un anume Ilie Rusu, prieten cu directorul Cuprom Baia Mare, Ioan Mureşan, şi anunţaţi că societatea doreşte vânzarea imobilului. Edilii au refuzat să meargă la negocieri pentru achiziţionarea blocului, susţinând că primăria nu este interesată. Procurorii susţin că administraţia de la Cuprom SA ar fi trimis şi o adresă oficială către Primăria Baia Mare prin care îşi anunţa intenţia de a vinde imobilul, dar nu precizează dacă instituţia menţionată a primit adresa.

În final, timp de aproape un an, Cuprom SA a înstrăinat blocul către Liviu Chira, care a început imediat lucrările de consolidare. Chira a încercat să-i evacueze pe locatari, iar aceştia au dat iama la primărie pentru a cere ajutorul lui Anghel. Edilul a constituit o comisie care a început negocierile cu afaceristul. De la suma de un milion de euro cerută de acesta pentru vânzarea blocului, comisia a reuşit să ajungă la 544.000 de euro, plus TVA, decizia fiind statuată prin Hotărârea de Consiliu numărul 293 din 27.06.2006.

Camera de Conturi Maramureş a investigat această achiziţie, dar, conform procurorilor, „a avut un punct de vedere ambiguu”. Însă, potrivit legii, activitatea Curţii de Conturi poate fi analizată numai de Parlamentul României, nu de procurori. Pentru a demonstra că primarul a comis o infracţiune, procurorul i-a chemat ca martori pe inspectorii Curţii de Conturi Viorica Pop şi Radu Vătăşelu, care, „în urma întrebărilor adresate, au recunoscut ilegalitatea modului în care a procedat învinuitul Anghel Lucian”.

Videanu - judecată în contencios pentru un milion de euro

La rândul său, fostul primar al Capitalei Adriean Videanu s-a confruntat cu aceeaşi problemă juridică. Numai că, în cazul său, situaţia se află spre reglementare în instanţa de contencios, iar fostul edil neagă orice neregulă ce i-ar putea fi imputată.

Curtea de Conturi a făcut public, în 2008, un raport de control la Primăria Generală, care dezvăluia nu numai un management defectuos pe alocuri, dar şi cheltuieli nejustificate şi nejustificabile. Concret, Videanu, ca urmare a unei hotărâri de consiliu, a dispus achiziţionarea unui teren de 10.001 metri pătraţi în localitatea Mihăileşti din judeţul Giurgiu. Intenţia era de a construi un adăpost pentru câinii maidanezi din Capitală. Numai că pentru achiziţionarea terenului nu s-a făcut nici o licitaţie, aşa cum cerea legea. De altfel, acesta a fost şi reproşul adus de inspectorii de la Curtea de Conturi: dacă s-ar fi făcut licitaţie, s-ar fi putut ajunge la plătirea, de către Consiliul General, a unui preţ mult mai mic.

De fapt, tot Curtea de Conturi a sesizat că preţul plătit de municipalitate a fost de 4,7 ori mai mare decât preţul de piaţă, adică cel pe care ar fi trebuit în mod firesc să-l plătească primăria dacă ar fi făcut o licitaţie. Municipalitatea a plătit către Chabrouni Nidal, proprietarul terenului, preţul de 5.468.636,81 lei, echivalentul a 1.550.155 euro, adică în jur de 155 de euro/mp.

Mai mult, inspectorii Curţii de Conturi i-au reproşat fostului primar că, pe lângă preţul mult supraevaluat plătit pentru teren, primăria a decis, în mod nejustificat, cumpărarea de hale şi de alte materiale de construcţii pentru a realiza efectiv adăpostul. Concret, inspectorii au susţinut că ar fi fost suficientă numai achiziţionarea terenului. Explicaţia lui Videanu, dată imediat după publicarea raportului Curţii de Conturi: “N-ar fi fost suficient”.

Curtea de Conturi a pus sub semnul întrebării atât legalitatea cheltuirii acestor sume, cât şi oportunitatea cheltuirii lor din bugetul primăriei. Ca atare, Curtea a constatat un prejudiciu şi a decis să trimită raportul la Tribunalul Bucureşti, unde magistraţii i-au condamnat pe fostul primar general Adriean Videanu şi pe alţi 12 funcţionari la plata unui milion de euro despăgubiri. Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost dată împotriva Primăriei Bucureşti, pe care instanţa a obligat-o “să vireze sumele recuperate în contul bugetului local ca restituiri din finanţarea anilor precedenţi”, şi s-a răsfrânt împotriva lui Videanu în mod indirect.

Celorlalţi funcţionari, Mihuţu Luminiţa, Sommer Vladimir, Şoşoacă Bogdan, Constantinescu Florentina, Iordache Adrian, Halipa Veronica, Ion Florea, Panaitescu Simona, Văduva Dan, Drăgoi Alexandru Bogdan, Busuioc Camelia, Mitu Monica, Udrişte Gheorghe, Ilie Valeriu, Falan Viviana, Titu Valentin, Bădoiu Elena, Herea Daniela şi Boagiu Iuliana, li s-au mai reproşat decontări ilegale, nereguli în procedurile de achiziţie, plăţi nejustificate şi întocmirea necorespunzătoare şi incompletă a documentaţiei de achiziţie.

Cu toate acuzaţiile aduse de inspectorii Curţii, nici un procuror nu s-a autosesizat pentru a verifica posibilitatea existenţei unor infracţiuni. Decizia tribunalului a fost atacată de către Videanu, iar Curtea de Apel Bucureşti a decis casarea deciziei TMB şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Instanţa nu a motivat însă hotărârea, deşi aceasta a fost dată la sfârşitul lunii februarie, iar, potrivit legii, termenul pentru motivare este de 30 de zile.

„Puerilul“ Preda atacă „activiştii fanatici“ prin „povara“ Hoară. De ce le place pedeliştilor să apară la tv

de Raul FLOREA (GANDUL)

Cristian Preda: „Eu, când mă uit la televizor, vreau să văd oameni cu personalitate, care dezbat politic, altfel nu mă uit, pentru că mă irită“ /// Foto: Gândul/Octav Ganea

După ce au primit ordin de la vârful partidului de a nu mai participa la emisiunile posturilor TV de ştiri, pedeliştii dau vina unul pe celălalt că nu au o prestaţie mulţumitoare "pe sticlă"

Interdicţia de a mai participa la dezbaterile televizate ale posturilor de ştiri pe care PD-L a instituit-o membrilor săi stârneşte atacuri în interiorul partidului. Eurodeputatul Cristian Preda, primul care a trecut peste decizia luată la vârful formaţiunii democrat-liberale, le cere "anumitor colegi care nu numai că nu au argumente, dar vin cu argumente proaste care ne fac rău" să stea departe de platourile tv. Exemplul clasic, pentru tipul de politician dăunător, spune Preda, este secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Marcel Hoară. "E o mare povară pentru PD-L. Nu ştie să argumenteze, nu este convingător. Domnul Hoară nu e calculat şi se adresează unui segment îngust, cel al activiştilor fanatici. Pe noi nu ne voteză însă doar activiştii fanatici. Oana Badea este în aceeaşi situaţie. În locul acestui gen de discurs, tip reţetă, pe care dumnealor îl folosesc, e nevoie de o atitudine decentă, naturală, nu de roboţei cu mici melodii. Eu, când mă uit la televizor, vreau să văd oameni cu personalitate, care dezbat politic, altfel nu mă uit, pentru că mă irită", a precizat, pentru Gândul, Cristian Preda, indicând, pe de altă parte, modelele pedeliste care ar trebui urmate în ceea ce priveşte prestaţia din faţa camerelor de luat vederi: "Adriean Videanu şi Vasile Blaga sunt foarte buni la televizor, sunt convingători, ştiu să vorbească şi au şi miez".

Hoară merge la emisiuni pentru că e incitant

Afirmaţiile europarlamentarului democrat-liberal stârnesc contraatacul celor puşi la zid. "Constat puerilitate la domnul Preda. Încearcă să devină o vedetă pe acest fond, asta înţeleg, dar este cam deplasat. Dumnealui trebuie să înveţe să lucreze în echipă şi să comunice mai întâi în interiorul partidului. Dă dovadă de demagogie", a răspuns Marcel Hoară, precizându-ne care este motivul pentru care bate drumul televiziunilor de cel puţin două ori pe săptămână: "Este decizia partidului. Când am o invitaţie, o comunic departamentului de comunicare şi apoi o confirm. Dacă este o dezbatere echidistantă, unde mi se permite să argumentez, este chiar incitant". Satisfacţia de a participa la dezbaterile televizate o are şi senatorul Mircea Andrei, unul dintre pedeliştii cu cea mai mare prezenţă în media: "Eu merg o dată la două zile la televiziuni. Am o satisfacţie atunci când apăr imaginea partidului şi când comunic electoratului deciziile pe care le luăm.

Majoritatea jurnaliştilor de la cele două posturi tv au devenit activişti de partid. Dacă nu se conformează statutului jurnalistului, atunci va trebui să-i forţăm noi să o facă. Moderatorii de la OTV şi B1 au o poziţie infinit mai corectă şi voi merge acolo".

Udrea s-a săturat să audă că este născută în Pleşcoi

Problema prezenţei democrat-liberalilor în studiourile televiziunilor a apărut după ce, joia trecută, biroul permanent al PD-L a hotărât, cu unanimitate de voturi, boicotarea posturilor Realitatea TV şi Antena 3 pe motiv că acestea sunt politizate şi nu informează corect opinia publică. Decizia a venit la două zile după ce premierul Emil Boc a avut un schimb de replici pe coridoarele Parlamentului cu jurnaliştii celor două posturi de televiziune, luând microfonul din mâna unui reporter al Realităţii TV. Doi dintre liderii PD-L, Vasile Blaga şi Elena Udrea, au declarat că sunt de acord cu boicotarea celor două instituţii media, ministrul Internelor argumentând că orice decizie luată în cadrul partidului trebuie respectată, în timp ce ministrul Turismului a exemplificat cum anume televiziunile distorsionează faptele.

"Vă dau clasicul exemplu cu locul meu de naştere. E un neadevăr care a devenit o certitudine pentru foarte mulţi români şi anume că eu m-aş fi născut în Pleşcoi. Îmi plac cârnaţii de Pleşcoi, dar eu nu am trecut niciodată prin această localitate", a declarat Elena Udrea.

Nu la fel a reacţionat, însă, Cristian Preda, care a declarat că va participa "cu plăcere" la cele două televiziuni, catalogând decizia partidului drept o greşeală. Exemplul lui Preda a fost preluat şi de către candidatul PD-L la postul de deputat în Colegiul 19 din Bucureşti, Teo Trandafir, care a confirmat, duminică, o dată cu lansare sediului său de campanie, că va accepta invitaţiile din partea respectivelor posturi TV.

În sfârşit, cineva recunoaşte/ PDL-iştii care vin la televiziuni vorbesc prostii (COTIDIANUL.RO)

Lucian Gheorghiu

Europarlamentarul PDL Cristian Preda şi-a criticat la RTV o parte dintre colegii săi de partid care au participat la talk show-uri, susţinând că la dezbateri nu prezintă argumente serioase. “Celebrul” Marcel Hoară este dat ca exemplu al PDL-iştilor care spun prostii la televizor.

 Cristian Preda

“Se duc unii la televiziuni care nu numai că nu au argumente, dar se duc cu argumente proaste, care ne fac rău. (...) Hoară, de pildă. Este o mare povară pentru PDL. Şi mai sunt şi alţii. Pentru că nu argumentează în mod convingător.” Această declaraţie reprezintă o premieră. Pentru că nu un reprezentant al Opoziţiei aduce această critică politicienilor din PDL care apar la televiziuni, ci chiar un membru al PDL, europarlamentarul Cristian Preda, este cel care a pus punctul pe "i" şi spune ceea ce este vizibil şi cu ochiul liber. Tot Cristian Preda a mai spus că mai există şi alţi reprezentanţi ai PDL care “nu acceptă să meargă la dezbaterile televizate pentru că nu au argumente”.

Declaraţiile lui Preda survin la puţine zile după ce liderii PDL, în frunte cu premierul Emil Boc, au luat decizia de a boicota posturile tv de ştiri, sub pretextul că acestea nu prezintă corect faptele.

Premierul Emil Boc s-a arătat extrem de deranjat de faptul că televiziunile de ştiri l-au acuzat că, deşi anunţase în octombrie 2009 că va reduce numărul de secretari de stat, în realitate nu s-a ţinut de cuvânt.

El a mai fost deranjat şi de investigaţiile televiziunilor privind modul în care iubitul Elenei Băsescu a reuşit, la nici o lună după angajarea în ministerul condus de Adriean Videanu, să participe la un concurs netransparent, în urma căruia a obţinut postul de secretar III al Ambasadei României de la Paris.

“Când apar Hoară, Vişan, Popovici, Necula, trec pe alt post”

Cotidianul.ro a efectuat duminică un sondaj telefonic pentru a afla care sunt politicienii care îi enervează pe telespectatori. Fiecare persoană contactată a fost rugată să nominalizeze patru politicieni care îi produc disconfort când apar la televizor. Detaşat, pe primele locuri în urma sondajului au ieşit Marcel Hoară (secretar de stat), Gelu Vişan, Alin Popovici (deputaţi) şi Marius Necula (senator) - toţi din PDL. Au mai primit voturi Cristian Rizea şi Doru Frunzulică (deputaţi PSD), Alina Gorghiu (deputat PNL), Robert Negoiţă (deputat PSD), C.V. Tudor (europarlamentar PRM), Gigi Becali (preşedinte PNG), Mircea Andrei (senator PD), Ludovic Orban (deputat PNL) şi Dan Nica (deputat PSD).

Vă prezentăm în continuare câteva dintre aprecierile celor chestionaţi telefonic: „Când apare Hoară sau Vişan la Realitatea sau Antena 3, pun mâna pe telecomandă şi butonez pe alt post. Nu vreau să fac o criză de nervi şi să ascult aberaţii” - V.D. (56 de ani, bibliotecar); „Domnii Vişan şi Popovici au o calitate rară. Încearcă să te convingă că negrul este alb şi albul este negru” - L.F. (34 de ani, profesoară); „Nu pricep ce a fost în capul oamenilor care i-au ales pe unii ca Vişan, Popovici, Necula sau Rizea. Dacă aş fi sociolog, aş analiza structura electoratului din colegiile lor” - A.N. (medic); “Trăim cu toţii în România. Vedem ce se întâmplă în fiecare zi. Nu înţeleg cum pot unii politicieni cum sunt Marcel Hoară, Dan Popovici (Alin este numele corect - n.a.) sau Gelu Vişan să vină să ne îmbrobodească cu altă realitate. Nu ştiu de ce la televiziunii reporterii nu-i contrazic când denaturează adevărul” - A.G. (44 de ani, casnică); “Sunt tare curios cum se comportă unul ca Hoară atunci când se întâlneşte cu o delegaţie străină pe profilul său. Asta aş vrea să văd la televizor. Parlamentari de genul lui Vişan, Popovici, Necula şi Rizea nu sunt decât nişte figuri jalnice, ajunse printr-un accident al istoriei în Parlament. Sunt personaje care îi enervează şi pe cei mai calmi oameni din lume” - D.B. (22 de ani, student).

Teo şi-a deschis sediul de campanie. Purtătorul de cuvânt electoral este Cristian Preda (GANDUL)

Teo Trandafir, candidatul PDL pentru locul de deputat vacant în colegiul 19 al sectorului 4 din Bucureşti, şi-a inaugurat, duminică, sediul de campanie, aflat la câţiva metri de cel al contracandidatei sale, Liliana Mincă (PSD-PC). Ea a anunţat totodată că eurodeputatul Cristian Preda va fi purtătorul său de cuvânt pentru perioada electorală.

Teo Trandafir a avut şi surpriza de a fi vizitată de contranandidata sa, Liliana Mincă, care s-a oprit la sediul de campanie al PDL pentru a o saluta şi a-i ura succes în campanie.

Teo a explicat că ceea ce o diferenţiază de ceilalţi politicieni este sloganul de campanie pe care şi l-a ales - "Mai mult suflet, mai puţină politică". Aşa cum a declarat candidatul PDL politicienii fac multă, multă politică, cu puţin, puţin suflet , iar "noi o să facem politică, nu neapărat puţină, cu mult suflet".

"Teo este o fată de comitet, cum se spunea pe vremuri. Ne batem pentru o altfel de politică, a sufletului", a declarat şi purătorul de cuvânt, Cristian Preda.

"Mai mult suflet, mai puţină politică"/ Teo, în campanie electorală (COTIDIANUL.RO)

Andreea Stefan

După ce Liliana Mincă şi-a lansat ieri candidatura, azi, Teo Trandafir a luat startul în competiţia pentru Colegiul 19 din Capitală.

Teo, candidata PDL, a ales sediul de campanie pentru a da drumul promisiunilor electorale, în timp ce candidata PSD+PC s-a dus ieri în Piaţa Progresul din sectorul 4.

"Am fost acuzată în ultima vreme că nu ştiu politică deloc. Nu e chiar aşa. De-a lungul a 18 ani de televiziune am cunoscut personal cam toţi politicienii din România. I-am cunoscut, le-am înţeles punctele de vedere, am înţeles care sunt diferenţele de platformă, (...) nu sunt complet ruptă de fenomen", a spus azi Trandafir.

Studenţii, la putere

Candidata îşi propune să-şi câştige electoratul cu “sufletul”. Teo a mai afirmat că singurul lucru care o diferenţiază de alţi politicieni este sloganul "Mai mult suflet, mai puţină politică".

La rândul său, purtătorul de cuvânt al campaniei, Cristian Preda, a amintit că este coleg de generaţie cu Teo Trandafir, ambii fiind studenţi în 1989.

"A venit timpul ca studenţii din 1989 să ajungă la putere, fără aranjamente şi pe tot felul de reţele ale acestui sistem care amestecă politicieni, oameni de afaceri, corupţii, toate tenebrele în care s-a scăldat lumea politică românească", susţine Preda.

BISTRIŢA-NĂSĂUD. Un deputat PDL ia în calcul retragerea din politică/Planurile lui Ioan Oltean (ROMANIA LIBERA)

Ioan Oltean este cel mai longeviv parlamentar bistriţean

de CRISTIANA SABAU

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor spune că ar putea renunţa la Parlament. Vicepreşedintele PDL, deputatul Ioan Oltean, spune că ia în calcul posibilitatea să se retragă din politică pentru o „oportunitate tentantă". Din acest motiv, Oltean, care conduce şi filiala judeţeană a Partidului Democrat-Liberal, nu a decis, deocamdată, pentru ce funcţie va candida la Convenţia Naţională a PDL din vară. „Eu întotdeauna ştiu ce vreau în viaţa politică, dar e o anumită oportunitate care este tentantă şi încă nu sunt suficient de convins care e direcţia pe care o voi lua. Una este politică, alta este nepolitică. Nu m-am hotărât încă dacă să le fac o bucurie celor de la PSD sau nu", a spus Oltean, care este cel mai longeviv parlamentar de Bistriţa-Năsăud. El a fost ministru al Pădurilor, preşedinte al Comisiei de administraţie publică din Camera Deputaţilor, chestor al Camerei, iar în prezent este vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii.

Tiberiu Ridzi, pe făraş (JURNALUL NATIONAL)

de Monalise Hihn

Preşedintele Organizaţiei Judeţene a PD-L Hunedoara, Tiberiu Iacob Ridzi (foto stânga), va fi schimbat din funcţie astăzi. Informaţia făcută publică sâmbătă de deputatul Ioan Oltean a fost confirmată de deputatul de Hunedoara Iosif Blaga şi de vicepreşe­dintele PD-L Hunedoara, Cristian Vladu.

Schimbarea din funcţie a lui Tiberiu Iacob Ridzi vine în urma rezultatelor slabe obţinute la alegerile prezidenţiale. În judeţul Hunedoara, Traian Băsescu a fost votat de aproximativ 40% dintre alegători. Mai mult, în Valea Jiului, şeful statului a luat de trei ori mai puţine voturi decât Geoană. De altfel, tot din cauza scorului slab la prezidenţiale, PD-L a dat postul de prefect celor de la UDMR. Potrivit lui Ioan Oltean, în mod cert va fi schimbată conducerea PD-L Hunedoara, dar şi cea de la Brăila.

Deputatul Iosif Blaga a confirmat declaraţiile lui Oltean: "Se discută de multă vreme acest lucru. Să vedem când va fi pus în aplicare". Pe de altă parte, vicepreşedintele PD-L Hunedoara, Cristian Vladu, a spus că Ridzi urmează să fie schimbat luni, 12 aprilie, din funcţia pe care o deţine interimar în fruntea organizaţiei judeţene: "Aşa se pare că se va întâmpla, iar cele mai mari şanse ca să ocupe această funcţie le are deputatul Ioan Timiş (n.r. - acesta a părăsit PNL la începutul lunii martie şi s-a înscris în PD-L). El va ocupa interimar postul până la alegerile ce vor avea loc în maximum două luni".

Tiberiu Iacob Ridzi este în fruntea filialei judeţene a PD-L Hunedoara din ianuarie 2009, când l-a înlocuit în funcţie pe Gheorghe Barbu, desemnat secretar general al Camerei Deputaţilor. El este primarul municipiului Petroşani şi soţul fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, care este, la rândul său, unul dintre vicepreşedinţii PD-L Hunedoara. Nu este exclus ca astăzi şi ea să îşi piardă postul, dacă se va decide decapitarea întregii conduceri a PD-L Hunedoara.

Vadim a rupt protocolul cu PD-L pentru Primăria Capitalei (GANDUL)

de Maria MANOLIU

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor a anunţat, vineri seară, la postul de televiziune Realitatea, că a rupt alianţa cu PD-L pe care o avea încheiată pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În faţa camerelor de luat vederi, tribunal a făcut bucăţi protocolul semnat anul trecut şi a declarat că va retrage sprijinul politic consilierilor care vor mai vota alături de PD-L. "Le retrag sprijinul politic şi în locul lor vor veni alţi membrii PRM care să-mi respecte decizia" a declarat Corneliu Vadim Tudor.

Contactat telefonic, viceprimarul general al Capitalei şi liderul consilierilor PD-L, Mircea Raicu a refuzat să comenteze decizia luată de Corneliu Vadim Tudor. Surse din PD-L ne-au declar că şi fără PRM ei rămân majoritari iar excuderea celor care vor continua să Ie susţină proiectele nu va fi posibilă. "Rămânem aliaţi cu PNG şi avem majoritatea în CGMB..Nu va fi aşa uşor ca Vadim să le retragă sprijinul politic celor trei consilieri municipali pe care-i are. Domnul Vadim va trebui să solicite în plenul unei şedinţe, să se ia act de retragerea sprijinului politic iar consilierii municipali vor trebui să voteze. Noi avem majoritatea şi dacă nu votăm cei trei rămân consilieri şi nu pot fi schimbaţi" susţin surse din PD-L. În 2009, la sfârşitul lunii iunie, PRM a semnat cu PD-L un acord de colaborare pentru Primăria Capitalei. În urma protocolului, PRM s-a ales cu un post de viceprimar general. PD-L a fost nevoit să încheie alianţa cu PRM după ce un consilier PNG s-a declarat independent, Gigi Becali a amânat să-i retragă sprijinul politic iar PSD ameninţa cu o altă majoritate care să schimbe viceprimarul şi preşedintele de şedinţe.. Ca să rămână majoritar în CGMB, PD-L a fost obligat să să-i dea PNG-ului un post de secretar de stat iar PRM-lui unul de viceprimar general. Astfel, viceprimarul general Robert Ionescu a primit şefia unei agenţii aflate în subordinea premierului Emil Boc iar locul lăsat liber de acesta a fost ocupat de consilierul PRM, Victor Iovici. În CGMB, PD-L are 24 de consilieri, PSD 16 consilieri, PNL 8 consilieri, PNG 4 consilieri iar PRM 3 consilieri.

Ca să justifice eRomania, un proiect de 500 de milioane de euro, Ministrul Comunicaţiilor susţine că, în cinci ani, ca urmare a implementării, "toţi angajaţii de la ghişee vor dispărea" (GANDUL)

Ca să justifice un site de 500 de milioane de euro, Ministrul Comunicaţiilor susţine că, în cinci ani, ca urmare a implementării proiectului eRomânia, "toţi angajaţii de la ghişee vor dispărea"

Implementarea proiectului de circa 500 de milioane de euro eRomânia, ce îşi propune interconectarea întregii administraţii publice din ţară, se va finaliza în termen de cinci ani iar, odata cu implementarea, toţi funcţionarii de la ghişee vor dispărea pentru că plata impozitelor şi taxelor se va face exclusiv online, potrivit Ministrului Comunicaţiilor Gabriel Sandu.

Reprezentantul Guvernului a declarat că, până la sfârşitul lui 2011, toţi românii vor putea plăti toate taxele într-un singur loc şi nu vor mai trebui să completeze decât un formular. Sandu susţine că "deşi proiectul pare scump la prima vedere, investiţia va fi recuperată rapid în următorii ani, prin reducerea cheltuielilor bugetare cu până la 35%".

"Vom face nomenclatorul naţional de proprietăţi pentru a şti clar cât plăteşte fiecare persoană şi vom şti clar care sunt standardele de cost pentru şcoli, spitale şi administraţiile locale, pentru ca indiferent de cine vine la putere să nu mai poată face risipă", a explicat Ministrul Comunicaţiilor pentru News In.

Gabriel Sandu a estimat că românii pierd anual 180 de milioane de ore pentru plata celor 276 de taxe fiscale şi parafiscale, în timp ce o firmă pierde lunar, în medie, câte 40 de ore. "Românii trebuie să înţeleagă că dacă proiectul eRomânia intră în derizoriu, rămânem cu 20 de ani în urma ţărilor occidentale şi practic modernizarea statului român a picat", a avertizat acesta, reamintind că până la sfârşitul anului viitor portalul eRomânia ar trebui să cuprindă toate datele financiare ale populaţiei şi băncilor.

Proiectul eRomânia este structurat în două planuri: informaţional - cuprinde date generale despre istorie, geografie, demografie, cultură şi religie, educaţie, sănătate şi justiţie etc.- şi operaţional - servicii online, în timp real, pentru cetăţeni şi companii, cum este plata impozitelor, care ar trebui să se poată efectua încă din luna august, accesând acelaşi unic site: www.romania.gov.ro (eRomânia). În fiecare reşedinţă de judeţ, dar şi în oraşele mari ar urma să fie instalate în parcuri, instituţii publice sau universităţi aşa numite hot-spot-uri, adică puncte de legătură la internet wireless. Proiectul e-România mai presupune ca până la sfârşitul lui 2012 toţi cetăţenii să aibă acces la cel puţin un punct fix de telefonie.

Funcţionarii de la ghişee vor dispărea în 5 ani, odată cu plata online a taxelor (GANDUL)

BIROCRAŢIE

Funcţionarii de la ghişee vor dispărea în următorii cinci ani, ca urmare a implementării proiectului eRomânia, iar plata taxelor şi impozitelor online şi reducerea birocraţiei vor duce la scăderea cheltuielilor bugetare cu 35%, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu. Acesta susţine că fiecare firmă pierde în medie câte 40 de ore în fiecare lună pe la ghişee. Gabriel Sandu spune că românii pierd anual 180 de milioane de ore pentru plata celor 276 de taxe fiscale şi parafiscale, în timp ce o firmă pierde lunar, în medie, câte 40 de ore. "Pentru ca o firmă să-şi depună sau să-şi ridice toate documentele din 10 puncte diferite într-o lună are nevoie de doi angajaţi care să piardă câte două ore pe zi, timp de 10 zile. Nu mai vorbesc de timpul pierdut cu plata taxelor şi a impozitelor.

Ad baculum PD-L (GANDUL) comentariu de Raul FLOREA

Agitaţi şi tăioşi faţă de "colegii de platou", linguşitori şi preamăritori ai şefilor de partid, pedeliştii de televizor au reuşit nu doar să forţeze limita suportabilităţii celor care încă au nervii necesari să nu schimbe postul, dar şi să-i scoată din sărite chiar pe cei care i-au trimis în platourile de televiziune. Blocajul pe care PD-L l-a instituit activiştilor denotă mai degrabă încercarea de a-şi opri propriii oameni să stârnească antipatia generală a telespectatorilor, decât boicotarea televiziunilor "politizate". Pe de o parte, Partidul Democrat Liberal este victima propriei strategii prin care a încercat să mute reflectoarele de pe liderii importanţi, dar controversaţi, pe şefii de linia a doua, dornici oricând să se audă vorbind. Doar că aceştia au prins gustul platoului şi au pierdut simţul ridicolului (asta în cazul în care l-au avut vreodată). Decizia de a-şi retrage militanţii de la cele mai importante televiziuni de ştiri mai arată ceva. Anume, slăbiciunea unui partid care se pretinde a fi un monolit. Cu alte cuvinte, acei miniştri, deputaţi sau senatori care teoretic trebuie să înfrunte opoziţia pusă, chipurile, pe stoparea reformelor nu sunt capabili nici măcar să facă faţă unui moderator tv ce se dovedeşte a fi ostil. În mod normal, orice om politic de carieră care se plânge că este dezavantajat de un jurnalist, într-un platou tv, nu poate fi decât penibil, indiferent cât de discutabilă poate fi pretinsa obiectivitate a televiziunii. Atât timp cât dispui de argumente solide şi ştii să le foloseşti, nimeni nu te poate împiedica să-şi impui punctul de vedere. Reacţia pedeliştilor nu este, însă, întâmplătoare. Ea vine pe fondul unei cutume pe care singuri şi-au impus-o. Obişnuiţi cu propriile televiziuni de casă, în care li se servesc întrebări prestabilite şi laude scârboase, activiştii îşi schimbă punctul de referinţă. Linguşeala moderatorilor devine normalitate, iar întrebările cu presupoziţii ascunse ale acestora intră în firescul dezbaterii. "Anumiţi colegi sunt o povară, nu ştiu să argumenteze şi nu sunt convingători", se plânge intelectualul expert în construcţie logică Cristian Preda, fără să dea, însă, şi motivul pentru respectivul fapt. Mare parte dintre democrat-liberalii abonaţi la talk-show-uri nu ştiu să argumenteze tocmai pentru că modelul pe care şi l-au însuşit de la cei din linia întâi este unul care nu are nimic de-a face cu gândirea critică. Şi dacă tot apelează la argumentare, domnul Preda ar trebui să ştie că, în cadrul sofisticii, există un tip de raţionament ce pare a fi definitoriu pentru partidul din care face parte. Ad baculum, argumentul bâtei, este ilustrat în mod exemplar de către colegul domniei sale, senatorul Mircea Andrei, care dă rezolvarea situaţiei moderatorilor ostili în felul următor: "dacă nu se conformează statutului jurnalistului, atunci va trebui să-i forţăm noi să o facă". Prin ce mijloace, vom afla, probabil, după o viitoare şedinţă de partid.

PDL: Anti-joc şi anti-presă (COTIDIANUL.RO) comentariu de Cornel Nistorescu

Nu-mi aduc aminte ca un partid să fi luat o decizie în legătură cu prezenţa reprezentanţilor săi la anumite televiziuni. Că politicienii dintr-un grup sau altul s-au supărat şi s-au hotărât să nu mai calce pragul unora, asta s-a mai întâmplat. La urma urmelor, oamenii, politicieni sau nu, au şi ei dreptul la umorile lor.

Nu suportă cutare jurnalist sau cutare echipă redacţională? Foarte bine. N-au decât să-i evite. În fond, nimeni nu ne poate obliga să stăm la masă şi să vorbim cu maimuţe, cu hoţi sau cu javre. Nu sunt pedeliştii compatibili cu nu ştiu ce politică editorială? La fel de bine. Adio şi n-am cuvinte! Dar să iei o decizie politică în aşa fel ca nimeni de la un partid de guvernământ să nu mai fie prezent la emisiunile unor posturi de ştiri (bine că n-au hotărât să nu mai livreze comunicate şi să nu răspundă şi la întrebările unor ziare!) mi se pare prea de tot.

La urma urmelor, un partid politic este subvenţionat din bugetul public, reprezintă un interes al unei părţi din populaţie şi are obligaţia de a găsi căile de comunicare cu toţi cei interesaţi să afle. Nu poate interzice tuturor membrilor săi prezenţa pe anumite televiziuni.

Decizia PDL este una şoc. Şi nu este rezultatul unor nemulţumiri sau al unor idei mutilate în procesul de transmitere. Faptul că Realitatea TV n-a dat cale liberă purtătoarei de cuvânt în momentul în care ea avea chef să vorbească într-o emisiune ţine mai degrabă de mândria lui Traian Băsescu de a fi introdus în direct de îndată ce a dat telefon la un post de televiziune. Asta şi-a dorit şi Emil Boc. Să meargă săptămânal pe TVR 1 şi să trăncănească fără să fie deranjat. Să spună el ce vrea să le verse românilor. Ce altceva? Dacă Emil Boc ar fi avut măcar o idee importantă, dacă ar fi scăpat-o pe un bileţel, ea ar fi fost difuzată la milioane de români. Dar Emil Boc vrea să se vadă şi să fie văzut la Răchiţele cu toate complexele sale de om mic ajuns totuşi exagerat de mare.

E destul de limpede că vânjoşii gândirii din PDL au hotărât război cu presa. Şi economic. Nu mai dau publicitate decât mediilor prietenoase. Nu se mai duc decât acolo unde sunt periaţi şi curăţaţi de scame. Mai bine merg între două îmormântări la OTV decât să mai ajungă în situaţia de a fi luaţi la întrebări la Realitatea TV sau la Antena 3. Mai bine joacă rolul lui Domnul Goe în faţa limbistului Radu Moraru decât să facă faţă unor întrebări care îi încurcă. Şi unor ziarişti care îi dau de gol şi le trădează hoţiile şi goliciunile din gândire.

Vin vremuri grele. PDL-ul şi Traian Băsescu sunt convinşi că au dreptul să conducă şi serviciile secrete, şi Parlamentul şi Guvernul. Şi dacă tot le au pe toate la îndemână, de ce n-ar conduce şi presa?

Toată consideraţia pentru curajul lui Cristian Preda de a refuza să intre într-o horă concepută de nişte mono-mentali.

PSD+PC

PROTOCOL RUPT CU PD-L/Frăţie PRM şi PSD, la Capitală (JURNALUL NATIONAL)

Dan Marinescu

Preşedinţii organizaţiilor PSD şi PRM din Bucureşti, Marian Vanghelie, respectiv Codrin Ştefănescu, au semnat ieri un Protocol de colaborare la nivelul Capitalei

de Monica Andrei Capatos

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat ieri că partidul său a decis denunţarea "unilaterală şi irevocabilă" a protocolului de colaborare cu PD-L în Consiliul General al Capitalei şi a rupt, în faţa jurnaliştilor, documentul original al acestei înţelegeri. Anunţuri de acest gen au mai fost făcute şi la începutul anului, însă nu au fost puse în practică de aleşii locali ai PRM.

Decizia liderului PRM nu schimbă cu nimic situaţia din Consiliul General al Capitalei, având în vedere că pedeliştii au majoritatea împreună cu aleşii locali ai PNG-CD, partidul lui Gigi Becali. Mai mult, modalitatea prin care cei trei consilieri PRM vor putea părăsi Consiliul General este greoaie.

Chiar dacă preşedintele PRM îi va exclude, este nevoie de votul consiliului pentru retragerea calităţii de consilier, lucru care nu se va întâmpla foarte uşor, având în vedere colaborarea bună pe care au avut-o de-a lungul timpului cu aleşii locali de la PD-L. "Le retrag sprijinul politic şi în locul lor vor veni alţi membri PRM care să-mi respecte decizia. Vom face azi o alianţă cu PSD, care considerăm că este un partid lovit pe nedrept. Acum şi aici începe o etapă nouă în politica românească", a spus Corneliu Vadim Tudor.

Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a spus, la rândul său, că noul protocol pe care îl va semna cu PRM va pune bazele unei viitoare alternative în privinţa desemnării unui candidat la Primăria Capitalei.

Preşedinţii organizaţiilor PSD şi PRM din Bucureşti, Marian Vanghelie, respectiv Codrin Ştefănescu, au semnat ieri un Protocol de colaborare la nivelul Capitalei. Acesta cuprinde zece obiective comune, printre care relansarea construirii de locuinţe sociale, majorarea bugetului alocat consolidării clădirilor supuse riscului seismic, achiziţionarea de mijloace de transport în comun fabricate în România, renegocierea contractului de concesiune cu Apa Nova, dacă societatea nu investeşte în extinderea reţelei de apă şi canalizare, soluţionarea problemei câinilor fără stăpân. Cei doi au afirmat că acest protocol ar putea fi baza pentru o viitoare colaborare la alegerile locale din 2012, dar şi la cele parlamentare. Ştefănescu a anunţat că PRM Bucureşti va susţine candidatura Lilianei Mincă în Colegiul 19 pentru Camera Deputaţilor din Bucureşti.

LIPSĂ DE COMUNICARE

Viceprimarul general Victor Iovici, liderul grupului PRM din Consiliul General, a declarat ieri că nu ştie nimic. Toate mesajele transmise de şeful său de partid le-a văzut la televizor. "Nu am primit nimic oficial. Poate ne va suna de la partid şi ne va spune că suntem excluşi. Deocamdată noi aşteptăm deciziile partidului şi apoi vom lua şi noi o hotărâre", ne-a declarat Iovici.

Zvonurile despre ruperea protocolului au apărut încă de la începutul anului, când vicepreşedinţii PRM Codrin Ştefănescu şi Marius Marinescu au avut o întâlnire cu liderul PSD, Mircea Geoană. Dacă se reface alianţa PSD-PRM la nivelul Capitalei şi mai punem la socoteală şi PNL, cele trei partide au împreună în Consiliul General 27 de voturi, spre deosebire de PD-L, cu 28. Pentru a avea majoritate, cei din PSD-PRM-PNL mai au nevoie de două voturi.

VANGHELIE ŞI VADIM/"Fraţi" la primărie (ROMANIA LIBERA)

de DIANA LAZAR

Supărat că inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au demarat o anchetă pe numele său, Corneliu Vadim Tudor a decis să se răzbune pe democrat-liberali, încheind un protocol de colaborare cu organizaţia PSD Bucureşti, păstorită de Marian Vanghelie. Preşedintele PRM a anunţat totodată că retrage sprijinul politic pentru cei trei consilieri ai partidului, pe care-i acuză că s-au vândut PDL şi lui Traian Băsescu. „De ce nu se dau pe faţă? Ce joc face PDL de îi sprijină pe foştii mei consilieri? N-are decât să se spele pe cap cu ei. Să-i ia, să-i înfieze şi să-i păstreze! ", a declarat Vadim Tudor pentru RL. Acesta mai spune că înţelegerea era pusă la cale de mai bine de trei luni şi constituie baza unei viitoare colaborări la alegerile din 2012. Totuşi, social-democraţii din Consiliul  Capitalei nu vor putea miza prea curând pe sprijinul partenerilor de la PRM, întrucât aceştia se bucură încă de susţinerea consilierilor PDL care, cel mai probabil, vor vota împotriva excluderii.

Vanghelie, garantat de Vadim. Şi viceversa (EV ZILEI)

PSD şi PRM s-au aliat în mod oficial. Protocolul semnat ieri este valabil la nivelul Bucureştiului şi prevede o colaborare electorală la alegerile din 2012.

Marian Vanghelie şi Corneliu Vadim Tudor au, începând de ieri, un parteneriat politic scris, valabil la nivelul Bucureştiului. Colaborarea PSD-PRM se referă la acţiuni la nivelul Consiliului General al MunicipiuluiBucureşti(CGMB), dar şi în plan electoral pentru alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.

În opinia lui Marian Vanghelie, prin acest acord „se pun bazele” unui parteneriat electoral pentru un candidat unic la Primăria Capitalei, în perspectiva alegerilor locale din 2012.

 „Aşa cum el a garantat pentru distinsa profesoară Cati Andronescu, aşa garantez şi eu acum pentru Marian Vanghelie”, a spus C.V. Tudor, punând mâna pe umărul lui Vanghelie, semn al binecuvântării protocolului PRM-PSD.

Vanghelie a declarat că a primit acceptul preşedintelui PSD, Victor Ponta, pentru această alianţă locală. „Domnul Vanghelie m-a informat despre acest parteneriat. Nu am nicio opinie, atâta timp cât reuşim să-i luăm pe toţi de lângă PDL, pentru că toate şmecheriile în Consiliul General le face PDL. Tot oamenii lui Videanu conduc Primăria Capitalei”, a declarat, pentru EVZ, Victor Ponta.

Acesta a precizat că alianţa cu PRM, încheiată la nivelul Capitalei, nu implică şi conducerea centrală a PSD.

Vadim a sărit, peste noapte, dintr-o alianţă într-alta

Înainte de semnarea protocolului PSD-PRM, Corneliu Vadim Tudor a rupt teatral, în faţa jurnaliştilor, acordul cu PDL. Şi-a motivat gestul spunând că nu mai poate tolera „jefuirea Bucureştiului de mafia regimului Băsescu”.

În urma alianţei cu democrat- liberalii, făcută după alegerile din 2008, PRM obţinuse un post de viceprimar al Capitalei. Tot din colaborarea cu PDL, liderul PRM îşi menţinuse funcţia de vicepreşedinte al Senatului în ultima parte a legislaturii 2004-2008. Acum, C.V. Tudor denunţă alianţa cu PDL.

„A fost un protocol care ne-a tras în jos pe noi, ca partid, şi pe baza căruia mafia regimului Băsescu a crezut că poate jefui în continuare Capitala, că poate defrişa în continuare parcurile bucureştene”, a comentat liderul PRM, alături de Marian Vanghelie, la conferinţa de presă organizată la sediul PSD Bucureşti.

PSD, PNL şi PRM caută o nouă majoritate

Prin noua alianţă PSD-PRM nu se schimbă însă majoritatea politică în Consiliul General al Capitalei. PDL, împreună cu PNG, au în continuare majoritate, dar fragilă, cele două partide având un singur vot în plus faţă de opoziţie.

PSD şi PNG au 28 din cei 55 de consilieri generali, în timp ce PSD, PNL şi PRM au doar 27 de membri în Consiliu. PSD, PNL şi PRM încearcă să obţină şi majoritatea în Consiliu, planul lor fiind acela de a racola un consilier PNG.

Până acolo, PSD şi PRM mai au o problemă. Cei trei consilieri generali ai PRM nu vor să-l urmeze pe C.V. Tudor şi rămân aliaţi ai PDL. Din acest motiv, liderul PRM a anunţat, totodată, că le va retrage sprijinul politic şi va cere înlocuirea acestora drept sancţiune pentru colaborarea cu „mafia PDL”.

„Le retrag sprijinul politic, şi în locul lor vor veni alţi membri PRM, care să-mi respecte decizia”, a spus C.V. Tudor. Retragerea sprijinului politic îl vizează şi pe vicepriminarul PRM Victor Iovici. Acesta era decis să rămână alături de PDL şi a declarat că nu a fost informat de C.V. Tudor asupra ruperii acordului cu democrat-liberalii.

Înlocuirea consilierilor PRM nu este însă atât de simplă. Conform procedurii, solicitarea PRM trebuie aprobată cu voturile majorităţii consilierilor generali. PDL a informat, neoficial, că nu va susţine demersul.

Oprescu rămâne rece

Unul dintre scopurile declarate ale alianţei PSD-PRM pe Bucureşti este monitorizarea acţiunilor primarului Sorin Oprescu. Acesta nu s-a arătat afectat, declarând că nu se implică în negocierile partidelor.

Vanghelie s-a aliat cu Vadim. Ponta, pentru Gândul: „Nu sunt nici de acord, nici contra“ (GANDUL)

de Raluca DUMITRIU

Organizaţiile PSD şi PRM Bucureşti au încheiat, ieri, o înţelegerea la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după ce Corneliu Vadim Tudor a rupt protocolul de colaborare cu PD-L

Liderul peremist Corneliu Vadim Tudor a rupt, ieri, în faţa camerelor de filmat protocolul original de colaborare la nivelul Capitalei semnat cu PD-L. Totul s-a petrecut "acasă" la preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, la sediul organizaţiei social-democrate, cei doi încheind, apoi, o înţelegere pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

"După analize îndelungate şi numeroase sesizări ale cetăţenilor Capitalei, ne-am decis să denunţăm unilateral şi irevocabil protocolul între PD-L şi PRM. Acesta este protocolul original. Acum este spectacolul de gală, rup în direct în faţa presei acest protocol care ne-a tras în jos ca partid", a spus C.V.Tudor. El a precizat şi că va retrage sprijinul politic celor trei consilieri PRM din CGMB, pe care i-a acuzat că sunt de partea PD-L. Înlocuirea acestora, însă, se poate face doar după votul membrilor CGMB.

Liderul PRM a declarat că decizia de a rupe colaborarea cu PD-L nu are nici o legătură cu verificările pe care le-a început ANI în cazul său. "Au fost mai multe considerente, dar ăsta în nici un caz. Ăsta doar m-a enervat", a spus C.V.Tudor. Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a sărit imediat în ajutorul acestuia, menţionând că organizaţiile PSD şi PRM din Capitală au plănuit o colaborare la nivelul Primăriei Generale încă de acum două luni: "Nu are legătură cu nici un eveniment".

PSD şi PRM se aliază pentru locale şi parlamentare

Atât Vadim Tudor, cât şi Vanghelie au spus că protocolul semnat la nivelul Capitalei ar putea fi baza pentru o viitoare colaborare la alegerile locale din 2012, dar şi la cele parlamentare. Deocamdată, documentul prevede că filialele Bucureşti ale celor două formaţiuni se vor sprijini reciproc la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. În plus, protocolul stabileşte că, pentru aplicarea cu maximă eficienţă a hotărârilor CGMB, PRM va avea un reprezentant (consilier general) în funcţia de viceprimar general şi reprezentanţi în Comisiile de specialitate ale CGMB şi în Direcţiile Primăriei Generale.

Ponta: "Vanghelie doar m-a informat"

Marian Vanghelie a evitat să spună concret dacă a vorbit cu preşedintele PSD, Victor Ponta, despre semnarea unui protocol cu PRM şi ce părere are acesta din urmă despre document. "Părerea e conformă cu ceea ce ar trebui să fie", s-a rezumat să răspundă Vanghelie.

La rândul său,Victor Ponta a recunoscut că liderul PSD Bucureşti nu s-a sfătuit cu el în privinţa înţelegerii cu PRM: "Nu s-a sfătuit, dar de informat, m-a informat". "E autonomia organizaţiei Bucureşti. E o chestie locală. Nu sunt nici de acord, nici contra", a declarat preşedintele PSD, Victor Ponta, pentru Gândul.

Decizie. Înalta Curte de Justiţie hotărăşte astăzi dacă Locic, Căşuneanu şi Costiniu rămân în arest/ "Profesoara", personajul-cheie din dosarul Voicu (ROMANIA LIBERA)

de ONDINE GHERGUT

"Una dintre doamne, deși a fost rugată la cel mai înalt nivel cu putință, a preferat arginții, cum se spune. (...) O să găsim o soluție juridică inclusiv pentru asta."(Fragment din stenograme)

Florin Costiniu

Pentru a-i convinge pe judecători să menţină arestarea magistratului Florin Costiniu şi a oamenilor de afaceri Marius Locic şi Costel Căşuneanu, procurorii ar putea invoca un personaj cu mare influenţă la Curtea Supremă. Această persoană a apărut în stenogramele convorbirilor lui Voicu, fiind numită „doamna profesoară".

Un element important în judecarea arestării este componenţa completului de nouă judecători, cu care Costiniu a fost coleg până de curând. Una dintre variantele posibile ar fi folosirea completului de magistraţi constituit în urmă cu două-trei săptămâni, când nu se ştia de arestarea lui Florin Costiniu. O altă posibilitate ar fi ca preşedintele interimar al ICCJ, Lidia Bărbulescu, să nominalizeze alţi judecători. Dacă se va opta pentru această din urmă soluţie, întrebarea este pe ce criterii vor fi selecţionaţi magistraţii. Lidia Bărbulescu nu a răspuns ieri la telefon pentru a ne da informaţii.

Cine este „doamna profesoară" de la „cel mai înalt nivel"?

Personajul cu cea mai mare putere de influenţă la ICCJ, la care a apelat însuşi Florin Costiniu pentru a convinge trei judecătoare (după cum rezultă din interceptările procurorilor) să-i dea câştig de cauză lui Costel Căşuneanu într-un litigiu comercial, apare în discuţiile înregistrate de procurorii anticorupţie disimulat sub apelativul „doamna profesoară" sau drept persoana „de la cel mai înalt nivel". Procurorii au refuzat să dea detalii despre acest personaj. Vor folosi procurorii acea persoană la şedinţa de judecată de mâine pentru a-i convinge pe cei nouă judecători să menţină arestarea preventivă? Specialiştii spun că o pot invoca, deoarece personajul apare în stenogramele deduse judecăţii, deci nu ar fi o probă nouă. Precizăm că, pentru arestări preventive, la recurs, se analizează probele acuzării, judecate de prima instanţă.

Arestaţi pentru că au fabricat probe în apărare

După cum se ştie deja, judecătorul Florin Costiniu este acuzat de complicitate la traficul de influenţă făcut de senatorul PSD Cătălin Voicu pentru ca omul de afaceri Costel Căşuneanu să câştige o licitaţie prin instanţa de judecată de la ICCJ. Potrivit înregistrărilor convorbirilor telefonice şi ambientale de la dosar, imediat după ce Voicu a reuşit urgentarea judecării acelui litigiu comercial, a cerut de la Căşuneanu, 60.000 iar apoi 200.000 de euro. De asemenea, Voicu este acuzat de trafic de influenţă şi într-un dosar penal de la Poliţia Capitalei, în care era anchetat Marius Locic pentru folosirea unor cecuri fără acoperire. De la Locic, Voicu a luat 119.000 lei. DNA a cerut arestarea preventivă a senatorului Cătălin Voicu şi apoi a lui Costiniu, Căşuneanu şi Locic, abia după ce, din înregistrările unor convorbiri telefonice, a rezultat că acuzaţii au început să fabrice probe prin care să demonstreze că banii luaţi erau fie un împrumut (de la Căşuneanu), fie plata pentru consultanţă (de la Locic). Pentru a-şi susţine cererile de arestare, procurorii au invocat interceptările convorbirilor telefonice şi ambientale, care îşi găsesc corespondenţa atât în acţiunile directe ale actorilor din acest scandal de corupţie, cât şi în documente oficiale. În plus, procurorii au obţinut declaraţii ajutătoare de la unii martori-făptuitori, care apar în evenimentele descrise în conţinutul interceptărilor convorbirilor. Vineri, DNA a obţinut arestarea preventivă a lui Costiniu, Căşuneanu şi Locic şi pentru că, în confruntarea cu avocaţii celor acuzaţi, a folosit o probă-surpriză: o înregistrare realizată după ce stenogramele reţelei Voicu au apărut în presă, din care rezultă că banii luaţi de Voicu de la Căşuneanu nu erau un împrumut. Discuţia, purtată pe 29 martie, demontează fără echivoc minciuna pe care Voicu a crezut-o imbatabilă, anume că banii primiţi de la Căşuneanu (200.000 euro) ar reprezenta un împrumut, şi poate fi citită pe www.romanialibera.ro

„Finul" l-a denunţat pe Cătălin Voicu

Din noile interceptări telefonice puse la dosar de către procurori rezultă tendinţa inculpaţilor de a preconstitui probe şi de a-i învăţa pe martori ce să spună. Astfel, după ce a aflat că este interceptat de anchetatori, Cătălin Voicu l-a chemat la Bucureşti (prin telefonul intermediarului Adrian Costel Ivan) pe aşa-zisul său fin, Radu Dan Floarea, pentru a regiza o convorbire telefonică ce urma să fie interceptată de procurori. Din convorbirea regizată trebuia să rezulte necesitatea înapoierii „împrumutului" de 200.000 euro luat de la Căşuneanu. Surpriză, însă: procurorii l-au ţinut sub observaţie şi pe „finul" Floarea şi aşa au aflat cum a încercat Voicu să-i păcălească. Potrivit anchetatorilor, „prin acţiunile întreprinse, inculpatul Cătălin Voicu a încercat să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului, dovadă în acest sens fiind şi conţinutul convorbirii telefonice purtate de Radu Dan Floarea cu Drăgotescu Laura Antonela, pe 29 martie 2010". Din această convorbire interceptată rezultă că Radu Dan Floarea nu a împrumutat de la Voicu 200.000 euro şi că nu este finul lui Voicu. Mai mult, Floarea afirma că, dacă va fi chemat la DNA, va spune tot adevărul, ceea ce probabil a şi făcut.

Motivele procurorilor 

Din actele procurorilor rezultă că şi Florin Costiniu ar putea exercita presiuni la nivelul instanţelor de judecată. În convorbirile cu Costel Căşuneanu înregistrate de procurori, judecătorul Florin Costiniu a explicat singur intervenţiile pe care le-a făcut la colegii săi - judecători de la Secţia Contencios -, după cum rezultă din următoarele fragmente.

Florin Costiniu: „(...) Vreau să vă spun că mie îmi temură nu numai vocea, îmi tremură şi mâinile de... de nervi şi de indignare pentru ce s-a întâmplat. Credeţi-mă că fratele dvs. (Cătălin Voicu - n.n.), care e lângă mine şi cu mine, am făcut nu ce era omeneşte posibil, mai mult decât atât. (...) Din păcate, una dintre doamnele cu pricina, doamna din Ploieşti, a făcut pact cu diavolul, probabil pe bani mulţi, iar celelalte două, temătoare, mai speriate. (...) Una dintre doamne, deşi a fost rugată la cel mai înalt nivel cu putinţă, a preferat arginţii, cum se spune. Iar celelalte două, de frică şi terorizate de asta care-i mai bătrână, care a fost preşedintă de tribunal, care nu ştiu ce le‑a... aşa ameninţate cu DNA, cu dracu' să-i ia. (...) O să găsim o soluţie juridică inclusiv pentru asta".

Al doilea motiv al cererii de arestare a judecătorului Florin Costiniu (motiv valabil şi pentru ceilalţi inculpaţi arestaţi) ar fi faptul că acesta ar fi fost nesincer în declaraţiile date procurorilor, încercând să-şi ascundă faptele. Lipsa de sinceritate ar rezulta atât prin compararea declaraţiilor inculpaţilor, cât şi prin compararea acestora cu conţinutul convorbirilor telefonice şi ambientale, anexate la dosarul penal pe suport informatic. Spre exemplu, în declaraţiile sale scrise, judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a susţinut că nu a făcut nici un demers la colegii săi de la Secţia Contencios pentru a-l ajuta pe omul de afaceri Costel Căşuneanu să obţină cât mai repede o soluţie favorabilă într‑un dosar comercial (câştigarea unei licitaţii prin justiţie). De asemenea, că nu a vorbit cu judecători din acel dosar, dar, din convorbirile interceptate, din care am redat fragmentele de mai sus, rezultă contrariul.

Neconcordanţe în declaraţiile scrise ale inculpaţilor

Florin Costiniu a declarat că l-a cunoscut pe senatorul Cătălin Voicu în 1992, în timp ce era ministru secretar de stat la Ministerul Justiţiei, în schimb, senatorul Voicu a susţinut că judecătorul Costiniu îi este prieten din 1999, când îi era subordonat la secretariatul Camerei Deputaţilor (atunci, Costiniu era acolo secretar general, iar Voicu îi era subordonat, angajat pe post de consilier).

Florin Costiniu a declarat că Voicu l-a rugat să-i dea consultaţii juridice pentru a câştiga procesul lui Căşuneanu, în schimb, Voicu a susţinut că l-a rugat pe Costiniu să îi recomande un avocat pentru dosarul omului de afaceri. Dacă ar fi în libertate, cei doi şi‑ar putea ajusta neconcordanţele din declaraţii prin intermediul avocaţilor, susţin procurorii. De asemenea, le-ar fi mai uşor să facă presiuni asupra martorilor, care îşi pot modifica declaraţiile în faţa procurorilor DNA. De asemenea, Voicu şi-ar putea ajusta declaraţiile şi cu cele date de Căşuneanu şi Locic. De altfel, procurorii au folosit argumente asemănătoare şi interceptări deja cunoscute pentru arestarea celor doi oameni de afaceri.

Poze de la Cornu/ Năstase arată pisica de la moşie (COTIDIANUL.RO)

Andreea Stefan

O bucată de gard verde, câteva acoperişuri, o fântână arteziană, o bicicletă, un câine din rasa Golden Retriever şi o pisică cu ochii albaştri sunt tot ce a lăsat Adrian Năstase să se vadă din proprietatea sa de la Cornu în pozele postate pe blogul său.

De ani întregi, jurnaliştii se chinuiesc să afle ce ascunde fostul premier la moşia de la ţară. Pozele care circulă în mass-media sunt cu vecinii şi drumul pietruit, lung cât o stradă, care duce la ferma despre care nici până azi nu s-a aflat câte ouă produce.

În prima zi a Săptămânii Luminate, Năstase le-a făcut cadou cititorilor de pe blogul său două poze, despre care spune azi că „mă bucur că fotografiile de la Cornu v-au făcut plăcere şi sper să avem ocazia să facem schimb de astfel de imagini cât mai multă vreme de acum înainte”.

“Pisoi bestial”

Reacţiile care au stârnit mulţumirea fostului prim-ministru au fost pe măsură.

Cel mai mult a impresionat pisica, cocoţată pe grinzi.

“Vai, pisoiul acela e bestial! Cum îl cheamă?”, „Îmi place pisica la nebunie. Se vede că e îngrijită. Să înţelegem că pisica stă pe grindă din cauza câinelui?” „Frumoşi amândoi! Vai ce pisoi frumos aveţi! Vreau şi eu un pui de birmaneză cu ochi albaştri”, “Până şi pisicile de la domeniile Chateau Năstase de Cornu au un aer aristocratic! Să vă trăiască animalul!”. Acestea sunt doar câteva dintre postările cititorilor care şi-au arătat admiraţia şi au tânjit după animalele fostului premier.

Cu tot respectul, nu dă bine opulenţa

Postarea a atras însă şi o părere critică. Cititorul Santinela, un simpatizant al social democraţilor, îl trage de urechi pe Năstase. “Domnule Năstase, cu tot respectul şi chiar ţin la dvs., dar nu mai faceţi astfel de postări. Simpatizanţii partidului sunt oameni care trăiesc sau încearcă să trăiască la limita de jos, până la medie, a vieţii. Nu cred că dă bine opulenţa şi apoi să vorbeşti despre nevoile poporului român”, crede Santinela, referindu-se la postarea din 5 aprilie asociată cu poza de la Cornu.

Victor V., un alt cititor de blog, nu vede opulenţa în poza cu fântâna. “Nu înţeleg unde aţi găsit opulenţă în postarea domnului Năstase. Dacă vă referiţi la prima fotografie, cred că exageraţi - e o grădină aranjată cu mult bun-gust şi atât. O bună parte din managerii români de nivel mediu din companiile multinaţionale au case şi grădini de nivel apropiat (poate nu cu atât bun-gust) în preajma Bucureştiului. Daţi-mi voie să am reţineri faţă de politicienii «săraci» şi mai ales faţă de cei «săraci şi cinstiţi». Cred că sărăcia cronică, mai ales afişată cu ostentaţie, a devenit un fel de emblemă naţională (noroc că ne-au depăşit albanezii, bulgarii şi grecii). Poate începem să ne uităm către germani sau măcar către unguri, unde sărăcia este asociată fie cu lenea, fie cu prostia sau, mai des, cu politrucii comunişti din est”, îl mustră cititorul Victor V. pe cititorul Santinelă.

Păstrarea misterului, posibilă sarcină de partid

Este greu de explicat cum acelaşi Adrian Năstase, acuzat de luare de mită sau de achiziţionarea termopanelor şi a operelor de artă chinezeşti prin metode mai puţin ortodoxe, care şi-a deschis larg uşile casei din Zambaccian pentru presă, ascunde de ochii curioşilor moşia de la Cornu.

Dacă ar fi să ne luăm după postarea lui Santinelă, am putea crede că păstrarea misterului ar putea fi chiar sarcină de partid. Şi pentru că “simpatizanţii partidului sunt oameni care trăiesc sau încearcă să trăiască la limita de jos, până la medie, a vieţii”, mai multe poze ar putea să ducă la mai puţini adepţi social democraţi, respectiv mai puţine voturi.

Pesedistul Eduard Martin vrea modificarea modului de amplasare a radarelor (GANDUL)

INIŢIATIVĂ

Deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin va depune o iniţiativă legislativă prin care să fie modificat modul de amplasare a radarelor pe drumurile publice astfel încât acestea să fie dispuse cu precădere în zonele mai periculoase din trafic. El propune ca distanţa minimă cuprinsă între raza de acţiune a două dispozitive fixe să fie stabilită în funcţie de categoriile de drumuri pe care sunt amplasate. Astfel, pe autostrăzi să fie de 20 de kilometri, pe drumurile expres sau europene - 15 kilometri, iar pe celelalte categorii - 10 kilometri. Eduard Martin a mai spus că vor trebui instalate indicatoare de informare despre zonele monitorizate, iar amplasarea acestora va fi făcută cu cel puţin trei zile înainte de punerea în funcţiune a dispozitivelor de măsurare a vitezei.

Cazul Voicu ne priveşte pe toţi (ROMANIA LIABERA) comentariu de DAN CRISTIAN TURTURICA

Declarativ, cu toţii ne dorim o ţară fără corupţie, în care toţi cei ce iau şi dau mită să ajungă după gratii. În special cei ce primesc cota parte din jefuirea banului public. În realitate, este suficient să înceapă investigarea unei reţele mafiote la nivel înalt, precum cea a senatorului Cătălin Voicu, pentru ca acest consens formal şi mincinos să se crape, lăsând să se întrevadă cine îşi doreşte cu adevărat ca România să stea pe un fundament solid de lege şi ordine şi cine nu.

Brusc, pentru unii, politicieni şi oameni de rând deopotrivă, este mult mai important să atragă atenţia că o astfel de anchetă este folosită ca o perdea de fum pentru a abate atenţia de la probleme economice. Şi că, de fapt, totul este doar o răfuială politică pentru a-i băga la apă pe cei din opoziţie. Şi că, oricum, cei arestaţi săptămâna trecută vor rămâne nepedepsiţi, pentru că, uitaţi-vă în urmă, nici un personaj sus-pus nu a fost condamnat până acum pentru corupţie. Suntem blestemaţi să trăim în băltoaca asta fără lege până vom crăpa, este concluzia implicită a celor ce nu văd absolut nimic pozitiv în faptul că un senator, un judecător şi doi oameni de afaceri sunt puşi să dea socoteală pentru fărădelegile lor.

Şi nu sunt puţini cei care gândesc aşa. Doar că unii predică deliberat fatalismul antijustiţiar, în timp ce restul, marea majoritate, de fapt, sunt doar victimele acestei retorici. În prima categorie intră politicienii, magistraţii, oamenii de afaceri şi jurnaliştii care fac parte ei înşişi dintr-o reţea similară celei intrate azi pe mâna DNA. În a doua se află toţi care nu îşi pot depăşi condiţia de victime ale propriei neputinţe şi care nu vor să accepte că depinde şi de ei ca lucurile să se schimbe în bine în această ţară.

Hoarda de politicieni mânjiţi le spune: „Toată povestea cu Voicu este doar o diversiune a lui Băsescu, ca să bată atenţia de la problemele reale ale României!", iar ei spun: „Aşa e, mare ticălos Băsescu ăsta!". În loc să se întrebe: Dar corupţia nu este, şi ea, o problemă reală a României? Criza economică nu a fost amplificată la noi şi de amploarea corupţiei, care a şifonat de la buget zeci de miliarde de euro din 1990 încoace? De 20 de ani nu faceţi nimic să o rezolvaţi, cât ar mai trebui să aşteptăm? De ce nu i-aţi oprit voi pe Voicu şi pe magistraţii lui corupţi?

„Băsescu îi bagă doar pe ăştia din PSD la răcoare, dar cei din PDL sunt chiar mai corupţi!" Este foarte posibil, dar de ce nu ne-au arătat PSD şi PNL, cât s-au aflat la putere, cât de corupţi sunt cei din PDL? Doar ar fi avut toate motivele: îşi făceau imagine şi îşi eliminau adversarii dintr-o singură mişcare!

„E unul din «arcul guvernamental» care venea noaptea în pijama dacă îl chema Voicu." Asta este o veste extraordinară, pentru că, odată intrat la apâ, când îşi va da seama că nu mai are nimic de pierdut, Voicu îi va turna pe toţi politicienii din reţeaua sa, indiferent de partid. Aveam vreo şansă să-i aflăm dacă Voicu nu ar fi fost prins şi anchetat?

„Ăsta este circ, uitaţi-vă cum le-au pus o singură pereche de cătuşe lui Costiniu şi Căşuneanu şi cum i-au scos pe uşa din faţă, ca să-i filmeze televiziunile." De acord, dar de ce nu sunteţi la fel de indignaţi că sub nasul vostru a înflorit o reţea mafiotă care vindea sentinţe ca pe cartofi? Până la urmă, ce este mai grav: că un judecător şi doi oameni de afaceri au fost făcuţi de ruşine sau că ei se numără printre cei ce fac de ruşine o ţară întreagă, pervertind justiţia şi mediul de afaceri şi perpetuând convingerea că în această ţară nu ai nici o şansă să reuşeşti dacă nu dai mită, dacă nu încalci legea?

Maşina de propagandă antijustiţiară de-abia îşi face încălzirea. Cei ce se concentrează doar pe aspectele formale ale anchetei în cazul „Voicu" nu fac altceva decât să-şi ascundă nemulţumirea profundă faţă de fondul chestiunii, şi anume că DNA şi SRI au început, în sfârşit, să sape la rădăcina marilor reţele de crimă organizată care funcţionează la vârful societăţii. Şi vor deveni din ce în ce mai virulenţi pe măsură ce numărul celor implicaţi va creşte şi vor începe să se simtă ameninţaţi în mod direct, pentru că prin capilarele sistemului aproape toţi sunt interconectaţi în marele Matrix al traficului de influenţă răsplătit fie cu bani, fie cu funcţii în aparatul de stat. Însă lupta nu se va limita la dueluri verbale, la mârâieli televizate de sponsorii din media.

Voicu şi Costiniu sunt două personaje importante, însă pot fi sacrificate fără ca restul reţelei să aibă prea mult de suferit. La urma urmei, sunt doi servanţi. Chiar şi cei care au făcut afaceri cu ei şi ştiu că ar putea fi turnaţi sunt relativ calmi, pentru că încă mai speră că pot negocia, că ameninţând la rândul lor că îi vor trage şi pe alţii după ei îşi vor asigura o apărare suficient de puternică pentru a se pune la adăpost.

Doar atunci când cumnatul unui fost candidat la preşedinţie va fi chemat la DNA şi va afla că probele împotriva sa sunt mai solide decât bănuieşte acum s-ar putea să aflăm cât de mulţi şi puternici sunt cei care vor ca această investigaţie să se oprească la Voicu şi Costiniu. Acela va fi un moment de cotitură. Iar când valul de nume sonore, politicieni şi oameni de afaceri care au împărţit de-a lungul timpului numeroase afaceri murdare, va începe să crească atitudinea celor ce se simt ameninţaţi de ofensiva anticorupţie se va radicaliza. Şi nu se vor mai limita doar la declaraţii, ci se vor transforma într-o adevărată mişcare de rezistenţă, în care vor încerca să angreneze inclusiv instituţii ale statului încă dominate de complicii lor.

Atunci va începe cu adevărat bătălia. Iar ea nu poate fi câştigată fără sprijin din partea societăţii civile. Ce s-a întâmplat cu protestul celor 400 de magistraţi este elocvent. Nu cred că CSM şi-ar fi dat avizul pentru arestarea judecătorului Florin Costiniu dacă magistraţii cinstiţi nu ar fi pus presiune pe forul lor profesional. Dacă nu i-ar fi cerut imperativ să renunţe la a-i mai proteja pe magistraţii corupţi.

Acest tip de presiune trebuie extins asupra tuturor instituţiilor statului care nu şi-au dezvoltat anticorpii pentru a elimina singure focarele de infecţie. Este timpul să ne amintim că suntem cu toţii responsabili pentru viitorul acestei ţări şi că această responsabilitate nu poate fi exercitată pasiv.

PNL

ACTUALITATE POLITICA

Traian Băsescu, la liturghia în memoria preşedintelui Poloniei (GANDUL)

VIDEO Traian Băsescu a participat la catedrala Sf. Iosif la slujba pentru comemorarea liderilor polonezi morţi în accidentul aviatic din Rusia Foto: Mediafax

Românii s-au strâns cu sutele la Catedrala Sfântul Iosif, să-i plângă pe morţii din accidentul aviatic

Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa au venit posomorâţi la slujba de pomenire a victimelor accidentului aviatic în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei şi ceilalţi demnitari ai săi. Slujba s-a ţinut la Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif, ieri dimineaţă, într-o atmosferă pioasă. Vizibil emoţionat, preşedintele a fost tăcut, ferindu-se să dea declaraţii de presă. Singurul lucru pe care l-a spus a fost că intenţionează să meargă în Polonia în cazul în care se vor organiza funeralii naţionale pentru preşedintele Lech Kaczynski. Au mai participat la slujbă şi ministrul de externe, Teodor Baconschi, Mihail Şeitan, ministrul Muncii, precum şi ambasadorii Poloniei, al SUA şi al Elveţiei. Şi seara a mai avut loc o ceremonie în care credincioşii s-au rugat pentru sufletul celor dispăruţi în accident. Paralel, atunci a început la Catedrală şi concertul de inaugurare a orgii restaurate.

Arhiepiscopul Ioan Robu: "România este alături de Polonia"

Câteva sute de credincioşi s-au strâns la catedrală, la slujba de pomenire, dis-de-dimineaţă. Sincer întristaţi, unii au plâns pentru cei morţi în accident, iar alţii au continuat să se roage pentru ei şi după ce s-a terminat slujba. Aceasta a fost oficiată de arhiepiscopul romano-catolic al Bucureştiului, Ioan Robu. Arhiepiscopul a amintit că "România este alături de Polonia în aceste clipe grele". Sâmbătă, reprezentanţii Bisericii Catolice din România şi-au exprimat regretul faţă de cele întâmplate. "Biserica catolică locală din România, prin Arhiepiscopia romano-catolică de Bucureşti, îşi exprimă solidaritatea cu poporul polonez în aceste momente tragice în care şi-a pierdut viaţa preşedintele ţării, Lech Kaczinsky, împreună cu multe personalităţi publice de prim rang", se arată într-un comunicat de presă.

Mesajul de condoleanţe al Preşedinţiei României

Tot sâmbătă, Traian Băsescu a declarat că, împreună cu restul românilor, se alătură cu "profundă tristeţe" doliului poporului polonez. Iată mesajul prezidenţial transmis sâmbătă: "Am primit cu profundă tristeţe vestea tragediei aviatice în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Poloniei alături de numeroşi demnitari şi cetăţeni polonezi. Comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Katyn, ceremonie la care urma să participe astăzi preşedintele Poloniei, adaugă o dimensiune istorică şi simbolică tragediei prin care trece astăzi poporul prieten polonez. În acest moment de durere profundă, poporul român şi eu însumi ne alăturăm doliului poporului polonez. Dumnezeu să-i odihnească în pace!".

EXCLUSIV: De ce ar vrea ministrul Apărării un nou Air Force Unu pentru preşedintele României (GANDUL)

de Dan CARBUNARU, Maria TOADER

Ultimii patru şefi de stat români s-au deplasat pe toate meridianele globului cu acelaşi avion de 34 de ani, un bătrân Boeing 707 botezat "Carpaţi"

Tragedia aviatică care a înlăcrimat şi "decapitat" politic Polonia a readus în discuţie, la Bucureşti, securitatea propriilor oficiali de rang înalt. Bătrânul "Carpaţi", aşa cum este denumită aeronava prezidenţială tip Boeing 707 ce datează din 1974, ar putea fi cât de curând lăsat la vatră. Cel puţin aşa spune ministrul Apărării, Gabriel Oprea, într-o declaraţie pentru "Gândul". "Din punctul de vedere al securităţii cea mai mare problemă este faptul că în anii '70 astfel de aeronave (Boeing 707-n.r.) nu erau prevăzute cu dispozitive antitero, precum cele de evitare a rachetelor. Din această perspectivă, se impune ca România - ca stat de drept, dar şi ca stat membru NATO - să aibă o aeronavă prezidenţială modernă şi capabilă să asigure un nivel corespunzător de securitate", a explicat şeful de la Apărare, pentru "Gândul". Mai mult, Oprea se arată oricând dispus să pună pe tapet cumpărarea unor avioane moderne. "Sunt adeptul repunerii în discuţie în cadrul CSAT a achiziţionării unei astfel de aeronave prezidenţiale, în contextul în care este vorba de siguranţa naţională a României", ne-a mai declarat ministrul Apărării.

Gâlceava pe avioane

Disponibilitatea pe care Gabriel Oprea o afişează în vederea promovării unei asemenea achiziţii readuce în prim-plan dezbaterile tensionate de acum mai bine de trei ani pe acelaşi subiect, respectiv dacă se impune sau nu modernizarea aeronavei prezidenţiale, în condiţiile în care bugetul mai multor ministere sunt subdimensionate. În iunie 2007, Guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu şi actualul şef al statului îşi aruncau acuzaţii peste gardurile de la palate privind demararea unui program de redotare cu aeronave speciale, menite să servească atât Preşedinţiei, cât şi Executivului sau altor instituţii publice centrale.

În iulie 2007, Administraţia Prezidenţială punea la dispoziţia opiniei publice documente ce demonstrau că achiziţionarea aeronavelor speciale este o propunere a Ministerului Apărării Naţionale (MapN), avizată de premierul Tăriceanu în luna mai a aceluiaşi an, când şeful statului era suspendat.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, documentul, o strategie de achiziţii pentru mai multe aeronave destinate transportului demnitarilor români, nu numai două, a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, din data de 28 iunie 2007, la propunerea MApN, a fost prezentat şi susţinut de către ministrul Teodor Meleşcanu şi Călin Popescu-Tăriceanu. Ulterior mai mulţi lideri liberali, cărora li s-au adăugat şi parlamentarii social-democraţi au criticat intenţia preşedintelui Băsescu de a da undă verde achiziţiei de aeronave, în condiţiile în care tot el a cerut mai mulţi bani pentru derularea programelor de înzestrare a Armatei. Ei au susţinut că suma de circa 300 de milioane de euro necesară cumpărării, treptat, a două aeronave prezidenţiale superdotate, ar fi putut fi folosită pentru creşterea nivelului de trai al pensionarilor, motiv pentru care proiectul de redotare a fost "îngropat".

Diplomat polonez: Nu suntem atât de bogaţi pentru Air Force 1

Problema costurilor şi importanţa unei imagini bune în faţa electoratului afectat de criză au fost, de asemenea, motivele pentru care şi autorităţile de la Varşovia au evitat să promoveze intens achiziţionarea unor noi aerovane pentru zboruri speciale. "Noi nu suntem atât de bogaţi pentru a avea avioane Air Force 1 şi pentru a transporta pe fiecare individual. Aceasta este realitatea noastră. Au fost multe discuţii despre cumpărarea unor avioane, dar societatea este foarte sensibilă la astfel de achiziţii; astfel de decizii sunt privite negativ de populaţie, cred că situaţia din Bulgaria este similară", explica, ieri, ambasadorul polonez la Sofia, Andrzej Papierz, pentru "Novinite.com".

"Oamenii văd acest lucru ca pe un fel de privilegiu, iar ca urmare, Guvernul nostru are două avioane Tu-154, dintre care unul s-a prăbuşit", a conchis diplomatul. Un ziarist polonez confirmă şi el paradoxul care a funcţionat în sistemul polonez până în prezent. "Polonia a fost primul stat ex-comunist care a renunţat la flota sovietică, în 1984, după ce un avion rusesc al companiei poloneze LOT s-a prăbuşit. LOT a fost prima companie a unei ţări comuniste care şi-a schimbat aeronavele sovietice cu Boeinguri, deoarece cetăţenii polonezi nu voiau să utilizeze avioane sovietice. Paradoxul este că cei aflaţi la conducerea ţării au păstrat două Tupolevuri în flota oficială şi nu le-au schimbat pentru că ar fi fost acuzaţi că risipesc prea mulţi bani pe timp de criză", povesteşte ziaristul Jedrzej Bielecki, pentru "Euractiv.com".

Bulgaria şi-a scos la licitaţie Tupolevul

Şi bulgarii se confruntă cu aceeaşi problemă: aeronavele speciale sovietice sunt prea vechi. Numai că soluţia pe care au găsit-o este cu totul alta. Guvernul de la Sofia încearcă să vândă la licitaţie publică fostul avion prezidenţial de tip Tupolev-154, potrivit "Novinite.com". Aeronava a fost implicată în câteva accidente de-a lungul anilor. La 30 ianurie 2008, avionul în care se afla preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, a efectuat o aterizare de urgenţă în Insulele Azore, fapt ce a pus pe gânduri Executivul. După ce avionul a fost scos la licitaţie, şeful statului, premierul şi preşedintele Parlamentului au început să folosească două avioane Airbus A319 închiriate de la compania Balkan Holidays Airlines, care costă statul bulgar 190 de milioane de euro. Norocul actualului Cabinet Borisov care a impus o serie de măsuri economice foarte dure pentru a domoli criza este că o parte din bani a fost plătită în avans de fostul Guvern condus de Serghei Stanişev.

Vechiturile zburătoare ale preşedinţilor (ADEVARUL)

Mihai Duţă

Înlocuirea bătrânei aeronave prezidenţiale a fost subiectul unei dezbateri publice, dar nu s-a întâmplat nimic concret

Aeronava prezidenţială a României, un Boeing 707, se află în serviciu de 36 de ani. Bulgaria a oprit de la zbor Tupolevul 154 al preşedintelui Gheorghi Părvanov, până la elucidarea cauzei catastrofei de la Smolensk.

Înlocuirea bătrânului Boeing 707, deţinut de compania Romavia, trenează de câţiva ani, deşi avionul este depăşit din punct de vedere tehnic, cu toate modernizările făcute.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern din martie 2008, Ministerului Transporturilor urma să transfere două aeronave Airbus A 310 - 325 de la Tarom către Romavia. Tranzacţia ar fi costat 100 de milioane de lei, iar modificarea aparatelor de zbor, alte 100 de milioane. Aceste avioane ar fi trebuit să asigure deplasările preşedintelui şi ale primul-ministru.

Cele două Airbus-uri, fabricate în 1991, nu mai corespundeau nevoilor companiei Tarom, care renunţase la zborurile lung curier. În 2007, ambele avioane fuseseră revizuite complet la uzina Airbus din Franţa, costul total ridicându-se la aproximativ 15  milioane de dolari. Aeronavele nu au mai fost însă preluate de Romavia din cauza lipsei fondurilor. Cele două Airbus-uri A 310 -325 au rămas la Tarom şi execută doar zboruri sporadice.

Actuala aeronavă prezidenţială, de tip Boeing 707, este depăşită din mai multe puncte de vedere. Motoarele vechi, deşi bine întreţinute, depăşesc nivelul de poluare fonică acceptat în UE. Astfel, acest avion nu poate ateriza noaptea în spaţiul european decât cu derogare specială.

În 2008, preşedintele Traian Băsescu s-a văzut nevoit să plece cu alt avion, întrucât Boeing-ul 707 avea o problema la aparatura de bord.

Tupolevul bulgariei, scos la licitaţie

În februarie 2010, Ministerul Transporturilor din Bulgaria a început o procedură de vânzare a avionului Tu-154, care a fost implicat în câteva accidente de-a lungul anilor. Astfel, la 30 ianuarie 2008, avionul în care se afla preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, a efectuat o aterizare de urgenţă în Insulele Azore. 

Topul avioanelor prezidenţiale vechi

România - Boeing 707, fabricat în 1974

Mexic - Boeing 757 -225, fabricat în 1987

Slovacia - Tu-154, fabricat în 1987

Bulgaria - Tu-154, fabricat în 1989

Portugalia - Dassault Falcon 50, fabricat în 1990

Incidente româneşti cu Tupolev-154

Amerizare în Atlantic. În 1980, pilotul Paul Mitu a reuşit să amerizeze în Atlantic cu un aparat Tupolev.  Avionul, aparţinând companiei Tarom, transporta în Mauritania 180 de marinari care lucrau pe pescadoarele româneşti din Atlantic. Echipajul a ratat aterizarea pe pista aeroportului de la Nouadhibou, fiind forţat astfel să amerizeze în ocean.  În mod miraculos, în urma accidentului, au fost răniţi doar doi membri ai echipajului.

Zbor-şcoală încheiat tragic. Un alt incident, mult mai tragic, petrecut în 1978, s-a soldat cu moartea a doi piloţi. Eugen Dobre şi Iulius Traian, consideraţi la vremea respectivă printre cei mai buni instructor de zbor din România, efectuau un zbor-şcoală cu o aeronavă Tupolev 154 pentru a simula defectarea unui motor. Forţând limitele avionului, cei doi au oprit simultan două dintre cele trei reactoare, ceea ce a determinat prăbuşirea aeronavei.

Cum a ajuns România codaşă la absorbţia fondurilor UE (EV ZILEI)

Oana Crăciun

Funcţionari care se tem să aprobe proiecte de milioane de euro, rambursări blocate şi specialişti puţini. Acestea sunt motivele pentru care ţara noastră nu poate cheltui banii europeni.

La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.

În plus, multe dintre proiectele în baza cărora ar fi putut fi atrase milioane de euro pentru dezvoltarea resurselor umane au fost blocate. Motivul: funcţionarii din in stituţiile statului „s-au temut să dea cu subsemnatul pe documente ce conţineau astfel de sume”.

Aşa susţin, la unison reprezentanţi ai societăţii civile şi sindicalişti, care arată acum cu degetul către Ministerul Finanţelor, „graţie” căruia fondurile destinate pregătirii angajaţilor ar fi singurele excluse de pe lista celor pentru care statul poate garanta împrumuturi.

PENURIE DE SPECIALIŞTI

„Dezertări” din cauza sporurilor tăiate

Atât sindicatele, cât şi oficialii organizaţiilor nonguvernamentale au câteva soluţii pentru ca România să înveţe să folosească banii europeni, astfel încât să nu mai ocupe, alături de Grecia, ultimul loc în Uniune la acest capitol.

„Pe de-o parte, am cerut guvernului să modifice ordonanţa care prevede înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare, pentru a include şi dezvoltarea resurselor umane. Asta, întrucât, odată giraţi de stat, cei care derulează proiectele ar putea să obţină credite de la bănci pentru a acoperi costurile acestor proiecte până când primesc de la stat banii europeni. (...) Noi am fost nevoiţi să acoperim din bani proprii derularea proiectelor noastre, timp de a proape un an, doar pentru faptul că pe rambursările de fonduri de la stat lucrau doi funcţionari”, a explicat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

De altfel, reprezentanţii BNS susţin că, în acea perioadă, au încercat să obţină un credit de la CEC, dar acesta a fost refuzat pe motiv că nu aveau cu ce să garanteze. „Puteam acoperi derularea proiectelor din banii noştri o lună, poate două, dar nu mai mult, aşa că întârzierea rambursărilor ne-a blocat majoritatea proiectelor. Oamenii care se ocupau de ele au trăit de pe o zi pe alta, la un moment dat nu mai avea de la cine să se împrumute pentru a supravieţui”, au conchis sindicaliştii.

Rambursări blocate de UE

La problema lipsei de garanţii oferite de stat se adaugă numărul mic de specialişti care pot aviza derularea unor astfel de proiecte şi, implicit, atragerea de fonduri europene. Cele mai mari probleme la acest ultim capitol au fost înregistrate la instituţiile subordonate mai multor ministere. „Situaţia cea mai grea a fost la o astfel de instituţie, subordonată Ministerului Educaţiei, unde beneficiarul unui proiect nu şi-a primit banii din august 2009”, au explicat oficiali ai Ministerului Muncii.

Principala cauză: anul trecut şi la începutul lui 2010, foarte mulţi specialişti au plecat în instituţii unde sunt mai bine plătiţi, aşa că de la 88 - câţi erau prevăzuţi în organigramă - s-a ajuns la 48, în februarie 2010. În plus, după cum a explicat chiar ministrul muncii, Mihai Şeitan, funcţionarilor „le-a fost frică să semneze proiecte ce ajungeau la câte un milion de euro, de teamă să nu fie trimişi la DNA”. „Aşa că mai bine nu semnau, iar acest blocaj a durat ani”, a explicat ministrul.

Toate aceste probleme au determinat, acum două luni, Comisia Europeană (CE) să blocheze plăţile către România. Fondurile ar putea fi deblocate luna aceasta, după un nou control al CE, dacă cel puţin o parte dintre „bubele” din sistem vor dispărea. 

"Aceste probleme s-au datorat şi fricii celor din domeniu de a semna proiecte de un milion de euro (...) Aşa că mai bine nu semnau, iar acest blocaj a durat ani de zile.“

MIHAI ŞEITAN,  ministrul muncii

BLOCAJ/ Prea „mărunţi” pentru a fi giraţi de stat

Oficialii Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), subordonată Ministerului Muncii, susţin că excluderea fondurilor structurale destinate resurselor umane de pe lista celor garantate de stat a fost decisă de Ministerul Finanţelor.

Motivul: organizaţiile care derulează proiecte pentru pregătirea angajaţilor sunt prea nesigure din punct de vedere financiar, iar fondurile europene pe care le atrag sunt „prea mici pentru a fi incluse în Fondul de Garantare”.

„Punctul de vedere al Ministerului Finanţelor a fost că sumele necesare cofinanţării sunt prea mici, de fapt pentru ONG-uri e vorba de 2%. Au spus că, dacă aceste organizaţii nu sunt în stare să-şi asigure nici acel procent mic, statul nu poate garanta pentru ele. Dacă ei intră în incapacitate de plată, ce face statul, plăteşte în locul lor?”, au explicat o ficiali ai AMPOSDRU.

Statul s-a angajat să gireze însă pentru proiectele europene care vizează infrastructura rutieră, cea de energie, alimentarea cu apă, canalizarea şi tratarea apelor uzate, dar şi infrastructura privind managementul deşeurilor şi cele destinate educaţiei şi sănătăţii.

ÎNCĂ UN CREDIT/FMI ne ademeneşte cu un nou împrumut (JURNALUL NATIONAL)

Un nou acord al României cu Fondul Monetar Internaţional ar ieftini finanţarea în România chiar dacă ţara noastră nu va folosi fondurile disponibile, întrucât arată investitorilor că statul este pe calea cea bună, a anunţat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a instituţiei internaţionale în România.

Însă banii vor veni la pachet cu mai multe condiţii economice pe care ţara noastră trebuie să le urmeze chiar dacă sumele nu vor fi niciodată trase. Este însă la latitudinea noastră să decidem dacă mai facem un acord sau nu. "România va decide dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui să-l întrebaţi pe preşedintele Băsescu ce crede. În multe cazuri, statele cred că a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea experţilor arată că sunt pe calea bună şi se fac schimbările cerute", a spus Franks în emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri la Pro TV.

ÎNCĂ O "CENTURĂ DE SIGURANŢĂ"

El a explicat că fondurile care cumpără obligaţiuni şi băncile de investiţii sunt atente şi observă că acordul este pe drumul cel bun. România are două opţiuni: o linie de credit flexibilă şi acord stand-by precautionary. Polonia, Mexic şi Columbia au ales prima variantă, dar nu au luat banii, deoarece nu au avut nevoie. În schimb, a doua soluţie este asemănătoare acordului actual, România trebuind să se angajeze la respectarea anumitor ţinte. În schimb, nu va exista obligaţia de a trage banii. Preşedintele Traian Băsescu declara la finele lunii martie că doreşte o colaborare pe termen lung cu Fondul, în vreme ce directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, preciza că cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord cu instituţia internaţională. Franks a arătat că FMI nu impune o anumită soluţie pentru reducerea deficitului bugetar, însă statul are de ales între reducerea sau controlul cheltuielilor publice şi o măsură de majorare a taxelor. România s-a angajat în acordul cu FMI că va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din Produsul Intern Brut, anul trecut, la 6% din PIB în 2010 şi la sub 3% din PIB până în 2012. El a spus că nu există o anumită lege privind concedierile

CE NI SE PREGĂTEŞTE

Şeful misiunii FMI în România a lăsat să se vadă ce ni se pregăteşte: o nouă legislaţie pentru relaţiile financiare cu administraţiile locale şi o legislaţie care va ajuta la îmbunătă­ţirea colectării taxelor existente. Mai exact, monitorizarea la sânge a cheltuielilor făcute de autorităţile locale şi eliminarea mai multor scutiri la impozitele pe profit, venit şi TVA care există în legislaţia fiscală din România, pentru creşterea veniturilor bugetare, au declarat pentru Jurnalul Naţional reprezentanţii FMI.

FMI abia aşteaptă un nou acord cu România (ADEVARUL)

Avantajul unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional ar putea fi reprezentat, în primul rând, de faptul că el oferă un grad mai mare de încredere investitorilor în piaţa pe care activează, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, în cadrul unei emisiunii televizate.

Concret, un nou acord nu înseamnă că România trebuie neapărat să cheltuie banii disponibili, dar poate fi garantul obţinerii de finanţare pe piaţa privată, deoarece „multe bănci de investiţii şi investitori în obligaţiuni analizează şi observă că acordul cu FMI este pe drumul cel bun şi spun da pentru o anumită ţară", potrivit lui Franks.

Preşedintele vrea să ţină aproape Fondul

În acelaşi timp, oficialul a ţinut să sublinieze că România va fi liberă să decidă singură dacă va dori sau nu prelungirea colaborării cu Fondul, în contextul în care actualul acord va expira anul viitor. În cazul în care ţara noastră va alege să semneze un nou acord, atunci ea va avea la dipoziţie două opţiuni. Fie o linie de credit flexibilă, fie un acord stand-by precautionary.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, cu ocazia vizitei în România a directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, de la finele lunii martie, că atunci când actualul acord se va încheia, cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord stand-by de asistenţă sau o linie de credit flexibilă.

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord cu FMI pe doi ani, pentru o finanţare de aproximativ 13 miliarde de euro. Tranşele a treia şi a patra din acord, în valoare cumulată de 2,45 miliarde de euro, au intrat în acest an în contul Băncii Naţionale a României şi cel al Trezoreriei statului.

FMI NE CERE SĂ PROTEJĂM INSTITUŢIILE DE CREDIT/Falimentul bancar, doar cu aprobarea băncii centrale (JURNALUL NATIONAL)

de Daniela Ivan

Banca Naţională a României va putea respinge intrarea în faliment a unei bănci, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă cerut de FMI. Măsura este menită să apere băncile de creditorii care ar putea cere falimentul unor instituţii solide pentru sume derizorii.

O bancă nu va putea cere falimentul şi pleca din România când vrea. Va fi nevoie de acordul BNR, care poate spune nu şi institui administrarea specială, la instituţia bancară respectivă, dacă situaţia o impune. Însă decizia băncii centrale trebuie motivată şi comunicată în maximum 10 zile. Nici creditorii unei bănci nu pot obţine falimentul acesteia fără aprobarea băncii centrale.

"Sunt foarte multe situaţii în România în care vine un creditor căruia, nu ştiu din ce motiv, nu i s-a plătit suma de 3.000 de euro şi declară falimentul unei instituţii cu active de milioane şi milioane de euro. Şi atunci, legea impune aprobarea BNR", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Acesta a mai precizat că în angajamentul cu FMI se prevede expres să fie amendată legea bancară care reglementează legea falimentului instituţiilor de credit. Concret, după noul proiect de lege, o bancă poate intra în faliment la cererea sa sau a creditorilor, dar numai cu aprobarea băncii centrale. Şi BNR poate solicita falimentul unei instituţii de credit.

Măsura este bine primită şi de bancheri, care spun că soli­citarea de FMI este firească. "Modificările sunt nişte ajustări normale de aliniere la reglementările europene", ne-a declarat Radu Gheţea Graţian, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). El a mai adăugat că rolul băncilor centrale este în creştere în ţările europene după criza financiară care a lovit lumea.

ORDINEA LA PLATĂ

Proiectul actului normativ va modifica şi ordinea de prioritate la plata creanţelor în caz de insolvenţă. Astfel, depozitele garantate de Fondul de garantare, de până la 50.000 de euro, vor fi plasate pe un loc superior, faţă de reglementarea actuală. "Condiţionalităţile (din memorandumul cu FMI - n.r.) se referă la necesitatea ca iniţierea procedurii falimentului instituţiilor de credit să fie supusă aprobării prealabile de Banca Naţională a României, precum şi la plasarea creanţelor deponenţilor garantaţi şi ale Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar pe un rang de preferinţă superior în ordinea de prioritate la plata creanţelor în caz de insolvenţă", se arată în nota de fundamentare. Astfel, pe poziţia a doua la plata creanţelor vor plasate creanţele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar rezultate din plata compensaţiilor către deponenţii garantaţi, precum şi creanţele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult şase luni anterioare deschiderii procedurii. Pe prima poziţie vor rămâne taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea instituţiei de credit debitoare, precum şi plata remuneraţiei persoanelor angajate, inclusiv a lichidatorului.

FMI lasa Guvernul sa decida daca majoreaza taxele sau reduce cheltuielile (ZIARUL FINANCIAR)

FMI nu impune o anumita solutie pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul avand posibilitatea sa aleaga intre reducerea cheltuielilor publice si majorarea taxelor, a spus Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by in emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata duminica de ProTV.

Romania s-a angajat in acordul cu FMI ca va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din PIB anul trecut la 5,9% din PIB in 2010 si la sub 3% din PIB pana in 2012.

Autoritatile au anuntat o serie de masuri pentru reducerea cheltuielilor, insa pana acum putine au fost aplicate in practica mai ales in materie de cheltuieli salariale si pensii. Prin scrisoarea suplimentara de intentie la acordul stand-by, Guvernul s-a angajat sa adopte masuri suplimentare pentru acoperirea golului de venituri daca nu vor fi obtinute rezultatele scontate in reducerea deficitului in cursul acestui an.

Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat ca pana in prezent sunt avute in vedere doar masuri de ajustare a cheltuielilor, nu si de crestere a veniturilor, care ar putea fi obtinuta dintr-o eventuala majorare de impozite.

Fiscul pregateste masuri de combatere a evaziunii fiscale, care ar putea aduce mai multe incasari la buget. "Poate lua mai mult timp sectorului public sa se ajusteze, dar se va ajusta", a spus Jeffrey Franks.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, Romania s-a incadrat in primul trimestru in tinta de deficit agreata cu FMI, de 8,25 mld. lei. Performanta a fost insa obtinuta cu pretul nerealizarii obiectivului de reducere a datoriilor statului catre firmele private.

Franks a aratat ca Guvernul poate alege intre reducerea sau controlul cheltuielilor publice si o masura de majorare a taxelor, dar ca decizia apartine oficialilor romani.

Sectorul finantelor publice este o zona care implica obligatoriu politicul si analize tehnice, fiind un proces mult mai complicat decat zona privata pentru ca nu exista un director general care poate sa decida, in opinia oficialului FMI.

Franks a mentionat ca oficiali ai FMI lucreaza cu Guvernul pentru adoptarea mai multor legi care fac parte din programul economic cuprins in acordul semnat de Romania. "Nu exista o anumita lege privind concedierile. Exista legea responsabilitatii fiscale, a salarizarii unice. In plus, anticipam o noua legislatie pentru relatiile financiare cu administratiile locale."

El a precizat ca prin legislatia privind administratiile locale se incearca imbunatatirea transparentei si monitorizarea platilor Guvernului catre administratiile locale, pentru a se asigura ca banii sunt utilizati eficient. Totodata, va exista si o legislatie care va ajuta la imbunatatirea colectarii taxelor existente.

Ajustarea sectorului public din Romania dureaza mai mult in contextul in care intr-o democratie este nevoie de timp pentru discutii si dezbateri, dar se va realiza, considera seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by.

"Cred ca trebuie sa distingem intre problema birocratiei si procesul natural al democratiei. Intr-o dictatura poti lua masuri foarte rapide cu privire la ce vrei sa faci. Dar dictatura are multe dezavantaje si stiti asta in Romania. Democratia poate fi un proces mai lent, mai complex, dar in final este un proces mult mai reprezentativ." Franks a precizat ca este nevoie de rabdare pentru ca diferitele partide politice sa isi exprime opiniile, dar si pentru dezbaterea si discutia legilor.

Un nou acord cu FMI ar ieftini finantarea pe piata privata

Aprobarea de catre consiliul FMI a unui nou acord poate facilita finantarea pe piata privata, chiar daca Romania nu utilizeaza fondurile disponibile, intrucat arata investitorilor ca statul este pe calea cea buna, a mai spus Franks. "Romania va decide daca vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui sa-l intrebati pe presedintele Basescu ce crede. In multe cazuri, statele cred ca a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea expertilor, arata ca sunt pe calea buna si se fac schimbarile cerute."

Presedintele Traian Basescu a declarat recent, cu ocazia vizitei in Romania a directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, ca atunci cand actualul acord se va incheia, cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord stand-by de asistenta sau o linie de credit flexibila.

Un acord de tip "precautionary stand-by" difera de un aranjament de tip "stand-by" pentru ca nu necesita utilizarea sumelor de bani prevazute in acord decat in cazuri de urgenta, desi stabileste pentru tara semnatara angajamente economice similare. Franks a explicat ca obtinerea unei aprobari din partea consiliului FMI poate facilita finantarea pe piata privata, pentru ca multe banci de investitii si investitori in obligatiuni analizeaza si observa ca acordul cu FMI este pe drumul cel bun si "spun da pentru o anumita tara".

"Chiar daca nu utilizati banii FMI pentru finantarea deficitului, imprumuturile pot fi mai ieftine daca ai un program cu FMI, (...) care spune investitorilor ca FMI este acolo", a continuat Franks.

El a precizat ca pentru Romania, al carui acord cu FMI se va incheia anul viitor, exista doua optiuni: linia de credit flexibila sau un acord stand-by precautionary.

Linia de credit flexibila este un instrument dezvoltat recent de institutie pentru statele ale caror politici sunt in stare buna, dar care ar putea fi expuse la socuri.

MACROECONOMIE. Reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, spune că bugetarii nu scapă de restructurare/ FMI: "Pacientul e încă slabit" (ROMANIA LIBERA)

de LUCIAN DAVIDESCU

Creşterea economică nu se va relua mai devreme de semestrul al II-lea. Relansarea PIB va avea loc în semestrul al doilea, când creşterea va fi de 1%, potrivit şefului misiunii de evaluare FMI, Jeffrey Franks, care compară economia României cu un pacient care a venit la spital cu febră mare. „Economia românească este la recuperare intensivă. (...) Economia românească este ca un pacient care a venit la spital cu febră mare. Febra a dispărut, însă pacientul este încă slăbit", a declarat Franks la Pro TV. El a arătat că economia va înregistra o creştere pozitivă în al doilea semestru al acestui an, care va marca începutul unei relansări, dar atrage atenţia că, cel puţin într-o primă fază, nu se va ajunge la punctul de dinaintea crizei.

Franks consideră că 2010 va rămâne un an dificil, pentru că rata şomajului va atinge un punct maxim, după care va începe să scadă. De asemenea, el a precizat că decizia de a creşte taxele rămâne la latitudinea Guvernului. Ajustarea sectorului public din România durează mai mult în contextul în care într-o democraţie este nevoie de timp pentru discuţii şi dezbateri, dar se va realiza, consideră şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks. „Cred că trebuie să distingem între problema birocraţiei şi procesul natural al democraţiei. Într-o dictatură poţi lua măsuri foarte rapide cu privire la ce vrei să faci. Dar dictatura are multe dezavantaje şi ştiţi asta în România. Democraţia poate fi un proces mai lent, mai complex, dar în final este un proces mult mai reprezentativ. (...) Îi poate lua mai mult timp sectorului public să se ajusteze, dar se va ajusta", a declarat Franks.

Ce fel de acord merităm

Aprobarea de către consiliul FMI a unui nou acord poate facilita finanţarea pe piaţa privată, chiar dacă România nu utilizează fondurile disponibile, întrucât arată investitorilor că statul este pe calea cea bună, a mai explicat Franks. „România va decide dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI. Noi nu vom impune un acord. Ar trebui să-l întrebaţi pe preşedintele Băsescu ce crede. În multe cazuri, statele cred că a avea aprobarea din partea FMI, a trece prin revizuiri din partea experţilor arată că sunt pe calea bună şi se fac schimbările cerute", a spus el. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, cu ocazia vizitei în România a directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, de la finele lunii martie, că atunci când actualul acord se va încheia, cel mai probabil Guvernul va solicita un nou acord stand-by de asistenţă sau o linie de credit flexibilă.

Oficialul FMI a arătat că linia de credit flexibilă este un instrument dezvoltat recent de instituţie pentru statele ale căror politici sunt în stare bună, dar care ar putea fi expuse la şocuri. „Primele state care au utilizat această facilitate au fost Polonia, Mexic şi Columbia, state care erau într-o stare economică relativ stabilă înainte de criză, dar se temeau că şocurile le-ar putea afecta şi ar putea avea nevoie pe neaşteptate să atragă fonduri. Deci erau eligibile şi nu au utilizat-o. Ca România să se califice, trebuie să aibă până anul viitor politici evaluate ca sustenabile şi în stare bună", a spus Franks. În ceea ce priveşte acordul stand-by, oficialul FMI a arătat că acesta ar fi relativ similar cu cel actual, implicând un angajament al instituţiei privind disponibilitatea fondurilor, dar nu şi obligaţia Guvernului de a atrage banii.

Franks: Ajustarea sectorului public durează mai mult în contextul democraţiei, dar se va realiza (GANDUL)

Ajustarea sectorului public din România durează mai mult în contextul în care într-o democraţie este nevoie de timp pentru discuţii şi dezbateri, dar se va realiza, consideră şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks.

"Cred că trebuie să distingem între problema birocraţiei şi procesul natural al democraţiei. Într-o dictatură poţi lua măsuri foarte rapide cu privire la ce vrei să faci. Dar dictatura are multe dezavantaje şi ştiţi asta în România. Democraţia poate fi un proces mai lent, mai complex, dar în final este un proces mult mai reprezentativ", a declarat Franks în emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV, citată de Mediafax.

El a precizat că este nevoie de răbdare pentru ca diferitele partide politice să îşi exprime opiniile, dar şi pentru dezbaterea şi discuţia legilor.

Franks a arătat că politicienii români au arătat că au nevoie de timp pentru discutarea şi dezbaterea schimbărilor legislative susţinute de FMI, chiar dacă le sprijină, şi consideră că oficialii au dreptate în această privinţă.

"Poate lua mai mult timp sectorului public să se ajusteze, dar se va ajusta", a continuat oficialul FMI.

El a explicat că sectorul finanţelor publice este o zonă care implică obligatoriu politicul şi analize tehnice, fiind un proces mult mai complicat decât zona privată pentru că nu există un director general care poate să decidă ce vrea.

Totodată, Franks a notat că oficiali ai FMI lucrează cu Guvernul pentru adoptarea mai multor legi care fac parte din programul economic cuprins în acordul semnat de România.

"Nu există o anumită lege privind concedierile. Există legea responsabilităţii fiscale, a salarizării unice. În plus, anticipăm o nouă legislaţie pentru relaţiile financiare cu administraţiile locale", a spus şeful misiunii FMI care a negociat acordul stand-by încheiat cu autorităţile române.

El a precizat că prin legislaţia privind administraţiile locale se încearcă îmbunătăţirea transparenţei şi monitorizarea plăţilor Guvernului către administraţiile locale, pentru a se asigura că banii sunt utilizaţi eficient.

Franks a menţionat că va exista şi o legislaţie care va ajuta la îmbunătăţirea colectării taxelor existente.

Totodată, oficialul FMI a reiterat că Fondul încearcă să discute cu Guvernul despre opţiunile pentru reducerea deficitului bugetar, dar că nu impune o anumită soluţie.

Franks a arătat că Guvernul poate alege între reducerea sau controlul cheltuielilor publice şi o măsură de majorare a taxelor, dar că decizia aparţine oficialilor români. România s-a angajat în acordul cu FMI că va reduce deficitul bugetar de la peste 7% din PIB anul trecut la 6% din PIB în 2010 şi la sub 3% din PIB până în 2012.

România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituţie. La program mai participă UE, BM, BERD şi BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituţiile financiare internaţionale fiind de 19,95 miliarde euro.

Grecia şi Bulgaria au minţit privind deficitul. Cât de sinceră e România (GANDUL)

de Victor ROTARIU

Proiectul autostrăzii Transilvania, un exemplu de sacrificiu făcut de Guvern pentru a respecta deficitul impus de FMI /// Foto: Publimedia/Ovidiu Micsik

La Bucureşti, deficitul este cosmetizat nu cu ajutorul băncilor, ci prin amânarea plăţii datoriilor pe care statul le are către mediul privat

La puţin timp după ce oficialii europeni au descoperit că Grecia şi-a ascuns deficitul bugetar mare prin diverse contracte cu marile bănci din UE şi SUA, Bulgaria a anunţat şi ea, la finele săptămânii trecute, că a "uitat" să treacă în buget cheltuieli de 1,5 miliarde de dolari, deficitul bugetar real fiind de două ori mai mare decât cel anunţat. În cazul României, susţin economiştii, metoda aleasă pentru a "cosmetiza" deficitul a fost foarte simplă: statul s-a angajat să facă anumite cheltuieli pe care apoi le-a amânat, pentru a "da bine" în faţa experţilor de la FMI.

"Nu m-ar mira ca şi la noi să lipsească anumite poziţii din buget, la capitolul cheltuieli. Este foarte probabil ca deficitul bugetar al României, privit de sus, să fie mai mare decât cel impus de FMI. Întârzierea plăţilor de către stat este doar un exemplu de metodă prin care să modifici valoarea deficitului. Fondul susţine că România şi-a respectat angajamentele, este adevărat, dar nu trebuie să uităm că relaţia cu FMI nu este una strict tehnică, bazată doar pe cifre, ci şi una de negociere şi una politică", a declarat pentru Gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment. La finele anului trecut, arieratele statului, datoriile mai mari de 90 de zile către furnizorii de bunuri şi servicii, erau de peste 600 de milioane de euro, conform datelor Ministerului de Finanţe, obţinute recent de Gândul. Guvernul Boc a raportat un deficit bugetar de 7,2% din PIB, în condiţiile în care limita impusă de FMI a fost de 7,3% din PIB. Dacă statul nu ar fi amânat plăţile către mediul privat, cum ar fi cele circa 200 de milioane de euro către Bechtel, de exemplu, deficitul ar fi putut ajunge şi la 8%.

Bulgarii au "uitat" să treacă toate cifrele în buget

La sfârşitul săptămânii trecute premierul bulgar Boiko Borisov a recunoscut public că Executivul de la Sofia a anunţat un deficit bugetar fals. În loc de 1,9% din PIB, Bulgaria ar avea de fapt un deficit de 3,7% din PIB, adică dublu, ceea ce înseamnă că bulgarii nu pot intra în ERM-2, antecamera de trecere de moneda unică europeană. "Renunţăm oficial la planurile de solicitare a intrării în ERM-2 deoarece ar fi insultătoare, ţinând cont de acest deficit. Practic, am minţit colegii din UE privind stadiul de pregătire în care ne regăsim pentru zona euro, fără a avea cunoştinţă despre această capcană", a explicat premierul bulgar.

Motivul pentru care deficitul raportat este la jumătate din cel real ar fi că Bulgaria a încheiat câteva zeci de contracte publice, printre care unele de achiziţie de armament, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, care nu au fost trecute în buget.

Grecii şi-au ascuns deficitul cu ajutorul băncilor

Guvernul de la Atena şi-a ascuns atât deficitul bugetar mare, de peste 12% din PIB, de trei ori mai mare decât cel estimat iniţial, cât şi valoarea reală a datoriei publice cu ajutorul a 15 bănci. Grecii au semnat contracte prin care fie au încasat mai devreme anumite plăţi, fie şi-au amânat plata dobânzilor sau rambursarea anumitor credite. Impactul asupra economiei greceşti a fost unul nimicitor. Băncile elene au primit imediat note proaste din partea agenţiilor de rating, obligându-le să se împrumute mult mai scump, într-o situaţie similară fiind şi statul grec, care se împrumută în acest moment în euro aproape la fel de scump precum statul român în lei, respectiv la peste 6%. Când a împrumutat recent un miliard de euro prin emiterea de eurobonduri, statul român a fost nevoit să plătească o dobândă de doar 4,5%.

Ping-pong cu South Stream: Romania nu are loc de Bulgaria in proiectul rus (ZIARUL FINANCIAR)

Gazprom spune ca Romania nu mai are loc in South Stream, gazoduct facut la initiativa gigantului rus si considerat a fi un rival al proiectului sustinut de Uniunea Europeana, Nabucco.

"Romania nu mai poate lua locul Bulgariei in proiectul South Stream, dar ar putea fi construit un tronson catre aceasta, fie pe sub Marea Neagra, fie pe teritoriul bulgaresc", a declarat la sfarsitul saptamanii trecute directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de Ria Novosti si preluat de Mediafax.

Declaratiile sefului Gazprom vin in contextul in care la inceputul acestui an o delegatie rusa s-a aflat la Bucuresti pentru a discuta mai multe probleme, unul dintre subiecte fiind chiar posibila includere a Romaniei in proiectul sustinut de Gazprom.

In timp ce oficialii romani au declarat ca Transgaz, compania nationala de transport a gazelor naturale, ar fi primit o invitatie oficiala de a participa la acest proiect, partea rusa a precizat doar ca Romania si-a manifestat interesul si ca deocamdata se fac mai multe studii privind traseul exact al conductei. In acest context, Romania a fost de acord sa puna la dispozitia Gazprom toate documentele necesare pentru ca rusii sa-si poata face studiile de fezabilitate necesare pentru o eventuala portiune a South Stream care ar fi putut trece prin Romania. De altfel, interesul Gazprom pentru o eventuala includere a Romaniei pe traseul South Stream a intervenit doar dupa ce au aparut anumite tensiuni cu partea bulgara.

"Poate fi construit un tronson maritim sau pe teritorul Bulgariei (care sa lege South Stream de Romania - n.r.). Deocamdata este vorba doar despre idei", a mai precizat Miller. Chiar seful Gazprom a mai spus ca Romania si-a aratat interesul fata de acest proiect, dar ca discutiile cu Bulgaria au avut succes, iar proiectul evolueaza conform programului.

Autoritatile ruse au semnat deja acorduri interguvernamentale privind constructia gazoductului cu Bulgaria, Serbia, Grecia, Ungaria, Slovenia si Croatia. South Stream este un proiect gandit astfel incat gazul rusesc sa ajunga in tarile europene ocolind Ucraina.

Miller a apreciat ca South Stream urmeaza sa intre in exploatare la sfarsitul anului 2015. Nabucco ar urma sa intre in functiune in 2014, inceputul constructiilor fiind programat pentru anul viitor. Ideea care sta la baza constructiei Nabucco este aducerea gazului din zone bogate in resurse, cum este regiunea caspica, spre tarile europene pentru a reduce astfel dependenta fata de gazul rusesc. Actionarii Nabucco sunt companiile Transgaz (Romania), OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Botas (Turcia).

Bogdan Baltazar: "Sper să existe şi oameni politici sinucigaşi" (ADEVARUL)

Ana-Maria Lazăr

Bogdan Baltazar este de părere că România nu stă foarte prost cu industria. "Motorul ieşirii din criză este în continuare exterior", a spus Baltazar la Realitatea TV.

Excesul creditelor din perioada de dinainte de criză a alimentat proiblemele financiare cu care s-a confruntat România în ultima vreme. "Criza stătea să izbucnească şi la noi, dar ce ne-a lovit pe noi groaznic a fost criza de pe plan mondial", a mai spus consultantul financiar.

"Ce nu îmi convine este că nu s-a realizat serios şi drastic reducerea aparatului bugetar. Acest lucru nu s-a realizat din cauza clientelismului politic, şi nu doar din cauza actualilor guvernanţi". Deşi oamenii de la putere se schimbă cu ocazia alegerilor, clientela politică se menţine constantă şi s-a ajuns la "un aparat monstruos" pe fondul legilor făcute prost.

"Masa de bugetari este uriaşă în comparaţie cu ceea ce fac în mod efectiv", a spus Baltazar.

"Suntem o bărcuţă în lacul Uniunii Europene, care are destul de multe hibe. Mai putem să mişcăm alunele din bărcuţă, dar sper să îşi revină UE şi astfel să îşi revină şi bărcuţa noastră. Sper să existe şi oameni politici sinucigaşi, care să ia nişte măsuri nepopulare. Dacă nimereşte pe o vrie bună, s-ar putea ca oamenii să îl aplaude", este de părere Baltazar.

Impozitul forfetar, de aproape două ori mai mare decât cota unică (GANDUL)

Patronatele susţin că unele firme vor plăti în contul forfetarului până la 28% din valoarea afacerii, faţă de 16%, cât este cota unică

Introducerea forfetarului, anunţată iniţial de Guvern pentru vara acestui an, dar amânată momentan pentru că lipsesc normele metodologice, va pune o presiune şi mai mare pe profitabilitatea firmelor româneşti, valoarea lui putând ajunge şi la o treime din afacerea totală, după cum estimează patronatele.

"Am făcut un studiu de caz după formula de calcul propusă de Ministerul de Finanţe în proiectul de modificare a Codului Fiscal. Astfel, pentru un restaurant-sat, suprafaţă utilă 240 mp, impozitul forfetar datorat este de 24% din totalul veniturilor brute, iar pentru un restaurant-municipiu-categoria A, suprafaţă utilă 240 mp, impozitul forfetar datorat este de 28% din totalul veniturilor brute, fiind o diferenţă enormă faţă de impozitul pe profit de 16%, care se calculează la profitul net, nu la venitul brut", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Impozitul forfetar va fi aplicat companiilor din 28 de domenii de activitate, printre care hotelurile şi firmele de pompe funebre. Dacă în cazul hotelurilor sau unităţilor de cazare impozitul va fi calculat în funcţie de locaţie şi de numărul de paturi, în cazul pompelor funebre guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a propus calcularea acestuia după "numărul de operaţiuni". Conform unor surse oficiale citate de Ziarul Financiar, guvernul a amânat introducerea forfetarului până anul viitor, pentru că încă nu s-a stabilit felul în care acesta va fi calculat. Până la introducerea forfetarului va rămâne în vigoare impozitul minim. (V.R.)

Noua Lege a Educaţiei încalcă dreptul la proprietate prevăzut de Constituţie şi Codul Muncii (GANDUL)

Consiliul Legislativ atrage atenţia că două dintre prevederile proiectului Legii Educaţiei încalcă dreptul la proprietate prevăzut de Constituţie, respectiv Codul Muncii.

Prevederea potrivit căreia bunurile dobândite de universităţile private după înfiinţare sunt bunuri publice încalcă dreptul la proprietate, iar cea din care reiese că regula în învăţământ este încheierea contractelor de muncă pe durata determinată contrazice Codul Muncii.

Potrivit Legii Educaţiei, fondatorii universităţilor particulare au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea instituţiei, dar cele dobândite după înfiinţarea universităii, din taxele plătite de studenţi, sunt bunuri publice care aparţin universităţii doar pe durata funcţionării. În cazul desfiinţării, bunurile respective intră în patrimoniul public şi se alocă altor instituţii de învăţământ superior.

Reprezentanţii Consiliului mai atrag atenţia că, dintr-un alt articol, reiese că regula în sistemul naţional de învăţământ este încheierea contractelor individuale de muncă pe durata determinată, deşi potrivit Codului Muncii regula este încheierea contractului individual de muncă pe durata nedeterminată, cel pe durata determinată reprezentând excepţia.

Potrivit News In, o altă problemă raportată de Consiliul Legislativ priveşte articolul potrivit căruia Ministerul poate iniţia un proiect de lege de preluare sau fuziune a instituţiilor de învăţământ superior neperformante de către cele performante. Referitor la prevederile potrivit cărora în 12 luni de la promulgarea legii vor fi înfiinţate un post public de radio şi unul de televiziune dedicate exclusiv educaţiei, Consiliul atrage atenţia că acestea trebuie corelate cu cele din legile de funcţionare ale SRR şi SRTV.

În plus, se recomandă reanalizarea oportunităţii acordării anului sabatic (an de studiu acordat universitarilor, în care aceştia nu au obligaţii didactice n.r.), "având în vedere contextul economico-social actual".

Guvernul se reuneşte în şedinţă extraordinară luni, la ora 8:00, pentru a aproba proiectul Legii educaţiei.

Încătuşarea lui Costiniu adânceşte falia din justiţie (EV ZILEI)

Raluca Stepanov

Asociaţia Magistraţilor invocă tortura în arestarea şefului Secţiei Civile a Curţii Supreme. Asta, după ce s-a opus protestului celor peste 400 de magistraţi pentru reforma justiţiei.

După ce s-a opus demersului celor peste 400 de magistraţi care au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să le interzică judecătorilor cercetaţi penal să intre în sălile de judecată, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) ia poziţie acum şi invocă tortura în cazul reţinerii judecătorului Florin Costiniu, şeful Secţiei Civile a Curţii Supreme.

Concret, reprezentanţii AMR - al cărei preşedinte onorific este Viorica Costiniu, soţia judecătorului arestat - susţin acum că „purtarea magistratului în cătuşe reprezintă o atitudine deliberată de intimidare şi umilire, o demonstraţie nepermisă de forţă şi discreditare a puterii ju de căto reşti”.

„AMR protestează asupra tratamentului degradant la care este supus magistratul Florin Costiniu, prin imobilizarea sa în cătuşe, contrar dispoziţiilor articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, susţin reprezentanţii asociaţiei, într-un comunicat de presă.

Demersul acestora este combătut însă de specialişti în Drept consultaţi de EVZ. „În primul rând, procedura prevede încătuşarea cu mâinile la spate a suspecţilor reţinuţi, indiferent de infracţiunile de care sunt acuzaţi, de statutul lor social şi de funcţiile publice pe care le ocupă. Din acest punct de vedere, putem spune că poliţiştii şi procurorii anticorupţie au fost chiar îngăduitori cu mulţi dintre arestaţii celebri, pe care i-au încătuşat cu mâinile în faţă. În al doilea rând, articolul 3 din Convenţie, invocat acum de AMR, se referă la tortură”, au explicat aceştia.

„Problemele sistemului nu mai pot fi ignorate”

Concret, Convenţia prevede la articolul 3 că „nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor şi pedepselor inumane şi degradante”. „E drept că magistraţii CEDO au invocat, în sentinţele lor, articolul 3, dar atunci când a fost vorba despre folosirea torturii împotriva unor persoane aflate în detenţie. Astfel, Curtea a statuat că «în raport cu o persoană privată de libertate, recurgerea la forţa fizică care nu era absolut necesară în raport cu comportamentul persoanei ră neş te demnitatea umană şi este, în principiu, o încălcare a drepturilor stabilite în articolul 3»”, a explicat unul dintre avocaţii specializaţi în jurisprudenţa CEDO.

Protestul AMR - care reprezintă magistraţii şi în CSM - vine la nici trei zile de la arestarea judecătorului Florin Costiniu şi a afaceriştilor Costel Căşuneanu şi Marius Locic, în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu, dar şi la scurt timp de la decizia Consiliului de a nu-i sancţiona în vreun fel pe judecătorii cercetaţi penal.

„Dincolo de vinovăţia sau nevinovăţia domnului Florin Costiniu, se pare că CSM are o altă perspectivă asupra eticii ma gistraţilor decât noi, judecătorii de rând (...). Problemele sistemului nu mai pot fi ignorate însă”, spuneau tinerii ma gistraţi care au susţinut, fără rezultat, reforma şi care au văzut în comportamentul magistratului „o palmă dată justiţiei”.

Cât despre judecătorul Costiniu şi „partenerii” săi de arest - afaceriştii Costel Căşuneanu şi Marius Locic -, vor afla astăzi dacă vor mai rămâne după gratii.  

TEAMA DE CĂTUŞE

Alexandru Mazăre se disculpă  

Astăzi, magistraţii Curţii Supreme vor judeca nu doar recursul formulat de Costiniu, Căşuneanu şi Locic, ci şi cererea de eliberare sub control judiciar a protagonistului acestei anchete, Cătălin Voicu.

În acest timp însă, unul dintre ceilalţi trei acuzaţi în dosar, cercetaţi în libertate, senatorul PSD Alexandru Mazăre - fratele primarului Constanţei Radu Mazăre - încearcă să se disculpe public pentru acuzaţiile aduse de procurori, dar şi pentru relaţia cu ceilalţi inculpaţi în cauză. Asta, întrucât, în perioada următoare, se aşteaptă şi el la o eventuală reţinere sau arestare, după cum a precizat în cadrul unei con ferinţe de presă pe care s-a grăbit să o convoace, ieri, la malul mării.

„Privind retroactiv, îmi dau seama că, din mai multe puncte de vedere, colegul meu (Cătălin Voicu - n.r.) exagera şi poate îi plăcea să se laude şi să prezinte lucrurile într-o lumină favorabilă lui (...), a făcut atunci o serie de declaraţii, alea cu gherila urbană, cu justiţia şi... la momentul respectiv, mi-am dat seama că omului îi place să vorbească”, a explicat Mazăre o parte a discuţiei purtate cu Voicu, care a stat la baza acuzaţiei formulate îm potriva lui de anchetatori: cumpărare de trafic de influenţă. El a lămurit apoi şi întâlnirea avută cu judecătorul Cristian Jipa de la Curtea Supremă (acuzat şi el în dosar): „L-a sunat senatorul Voicu, eu nu i-am spus să-l cheme. Aţi văzut stenogramele. Îi spun eu undeva «cheamă-l pe Jipa», «intervino»?”. (Feri Predescu)

ISTORIC DE "REFORMATORI"/Independenţii, dependenţi de dosare şi de slăbiciuni personale (JURNALUL NATIONAL)

Dragoş Stoica

Între aprilie şi decembrie 2008, deputatului Marian Sârbu i-au crescut conturile cu peste 63.000 de lei noi. De unde se poate trage concluzia că nu a cheltuit bani în campania electorală pentru parlamentare

Foştii pesedişti constituie nucleul dur pe baza căruia Cotroceniul construieşte "alternativa" de stânga la PSD, condusă de generalul Oprea. Considerăm că este în interesul opiniei publice să fie cunoscut întregul istoric al acestor oameni politici, înainte ca ei să fie ambalaţi în Uniunea Naţională pentru Progresul României şi serviţi electoratului pe post de "reformatori".

de Gabi Golea

19. GHEORGHE ZOICAŞ

A candidat în judeţul Maramureş şi a ajuns în Camera Deputaţilor de pe locul al doilea. Migrator politic: Partidul Republican (1996) - PNL - PLD - PSD. La 4 iulie 2009, fiica acestuia, Dora Camelia Cioclu, s-a căsătorit. Şi, cum era normal, familia a angajat o firmă, Yoffi SRL, şi s-a organizat o mare chermeză în aer liber, la cort, pentru vreo 400 de persoane. Mâncare, băutură, muzică, ce mai, n-a lipsit nimic. Nici măcar la masa de a doua zi, organizată pentru vreo 30 de persoane, doar apropiaţi, nu a părut că există o problemă ori lipseşte ceva. De fapt, a lipsit totuşi ceva: plata către firma care a organizat petrecerea. Plată pe care familia, la trei zile după nuntă, a ajuns la concluzia că nu mai vrea să o facă. Pentru motive cât se poate de hilare: de la faptul că scaunele au fost transportate cu autoturisme Peugeot şi nu Mercedes sau Audi până la aia că ar fi dispărut din prăjituri ori că n-ar fi existat un anume fel de salată pe care Zoicaş şi l-ar fi dorit. Şi care a existat, de fapt. Una peste alta, după nuntă, membrii familiei nu au mai putut fi contactaţi, iar despre factura de 83.653 de lei (TVA inclusă) neachitată nici acum, la o lună de la eveniment, n-are rost să mai vorbim.

20. MARIAN SÂRBU

A candidat la Vaslui. Academia Caţavencu a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva a peste 500 de demnitari care şi-au completat în fals declaraţia de avere. Unii şi-au ascuns conturile, alţii vilele, câţiva afacerile, cei mai mulţi - pe toate acestea. Unde anume, numai Parchetul ne poate spune, cu legea în mână. Cine sunt ei, făptaşii, vă spunem noi. Din păcate, unii au fost realeşi deja în noul Parlament. Aşa că vouă, cititorilor noştri - care sunteţi mai inteligenţi decât votanţii lor -, nu vă rămâne decât să-i mai suportaţi patru ani. În anii electorali, politicienii cheltuiesc bani. Mulţi. Zeci, sute de mii de euro. Pe campania electorală, se înţelege. Marian Sârbu, deputat PSD şi ministru al Muncii, nu a cheltuit nimic însă în anul electoral 2008. Ba chiar a câştigat. Sau, dacă preferaţi, a cheltuit bani pe o campanie socială de întrajutorare a lui însuşi. Iată, de exemplu, din declaraţia lui de avere rezultă că, între aprilie şi decembrie 2008, i-au crescut conturile cu peste 63.000 de lei noi (de la 56.000 RON la 119.440 RON) şi bunurile cu un Land Rover.

Elena Sârbu, fosta soţie a ministrului Muncii, Marian Sârbu, a fost numită la 16 februarie 2009 directoare de cabinet a preşedintelui Casei Naţionale de  Pensii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii. La 26 mai 2009, Elena Sârbu a avansat pe postul de director al Departamentului Resurse Umane. Preşedintele Casei de Pensii e prieten cu cei doi, fiind promovat chiar de Marian Sârbu.

Cele două declaraţii de avere ale Elenei Sârbu conţin o serie de inadvertenţe, ce au atras atenţia inspectorilor de la Agenţia Naţională de Integritate. Prima declaraţie de avere, datată

16 februrie 2009 şi care ne-a fost pusă la dispoziţie chiar de preşedintele CNPAS, nu are dată de înregistrare la Departamentul Resurse Umane al CNPAS. Inspectorii ANI bănuiesc că declaraţia de avere de la 16 februarie ar fi fost antedatată.

Elena Sârbu îşi depunea declaraţia de avere completată la 20 mai 2009, în calitate de director al Departamentului Resurse Umane. Paradoxal e faptul că preşedintele ANFP l-a anunţat pe preşedintele CNPAS că Elena Sârbu a câştigat concursul de director la 25 mai 2009, hârtie pusă în aplicare cu 26 mai 2009. Elena Sârbu anticipase aşadar cu şase zile mai devreme că avea să câştige postul de director.

În ambele declaraţii de avere, Elena Sârbu a omis să precizeze că este acţionar la o firmă împreună cu Iosif Armaş şi cu fratele său, Marian Dorner. Potrivit Registrului Comerţului, Elena Sârbu este acţionară la firma SC Arcomsir SRL, unde deţine 36,3% din acţiuni, iar ceilalţi doi asociaţi, câte 31,8% din acţiuni. Oficial, soţii Elena şi Marian Sârbu, deputat PSD şi fost ministru al Muncii, sunt divorţaţi de aproape patru ani. Neoficial, ei au locuit împreună în toată această perioadă şi au adunat o avere de invidiat: cinci case (două vile, două case de vacanţă şi un apartament; patru locuinţe sunt ale soţiei, obţinute după divorţ), 117.800 de euro, 10.117 USD şi 82.904 RON, trei maşini (un Land Rover, o Octavia şi o Laguna), plasamente de 119.440 RON şi bijuterii de 10.000 de euro. Deşi Elena Sârbu are o vilă în Bucureşti, ea a locuit în ultimele nouă luni împreună cu Marian Sârbu într-o locuinţă primită de ministrul Muncii de la RA-APPS. Motivul: vila era închiriată cu 4.500 de euro lunar.

21. ADRIAN MOCANU

A candidat în judeţul Buzău, fiind fiul mai cunoscutului Victor Mocanu, preşedinte al Consiliului Judeţean, baron local de renume, recent intrat în atenţia DNA pentru modul în care au fost încheiate contractele de deszăpezire din judeţ. Interesant este că există şi o stare de incompatibilitate în Consiliul Judeţean, pentru că modul în care Victor Mocanu cheltuieşte banii este supervizat de soţia sa, Rodica Mocanu, aflată în fruntea Direcţiei de Finanţe a judeţului Buzău.

Familia Mocanu şi firmele prietenilor au cumulat mii de miliarde de lei, bani publici, de când Victor Mocanu a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean. Proporţiile afacerilor sunt incredibile pentru un om de rând. Soţii Cojocaru şi grupul lor de firme, Luana Company SRL, NIC IMPERX 2002 SRL, NIKOST SRL şi BAUM CONSTRUCT SRL, au făcut o grămadă de bani cu ajutorul familiei Mocanu. Practic, miliarde şi miliarde de lei au fost rulate prin firmele soţilor Luminiţa şi Nicolae Cojocaru, altminteri, probabil, singurele afaceri pe care cei doi le-au făcut au fost cu CJ-ul lui Mocanu. Astfel, soţii Cojocaru au ajuns multimiliardari imediat după ce Victor Mocanu a devenit preşedinte al CJ, Adrian Mocanu, deputat şi membru al Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Camerei Deputaţilor, are sarcina de a face lobby pentru ca statul să-i dea bani tatălui său, la CJ, iar Rodica Mocanu este şefă la Direcţia de Finanţe Buzău, adică omul care ar trebui să ve­rifice legalitatea licitaţiilor efectuate de soţul său. Ceea ce nu-i poate decât bucura pe afaceriştii din sfera de influenţă a familiei Mocanu.

La anul vom afla unde avem nevoie de autostrazi (ZIARUL FINANCIAR)

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) va incepe astazi un nou recensamant al traficului auto, dupa o pauza de cinci ani, ce se va intinde pe o perioada de sapte luni, urmand ca rezultatele sa fie facute publice in primul trimestru din 2011.

Recensamantul va arata care sunt cele mai aglomerate zone din tara, unde este nevoie de construirea de autostrazi. "Acest recensamant va fi doar o verificare a prognozelor, pentru ca se cam stiu care sunt valorile de trafic.

De obicei, cresterea traficului de la un recensamant la altul este de 7%", afirma Alexandru Dobre, presedintele de onoare al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO). El sustine ca cresterea ar fi putut fi mai mare, insa in 2009, din cauza crizei, traficul a scazut. Totusi, odata cu venirea primaverii, traficul a reinceput sa creasca, iar spre exemplu pe Valea Prahovei de Paste au circulat la fel de multe masini ca de Craciun.

In dreptul localitatii Barcanesti (langa Ploiesti), pe DN1 - cea mai circulata ruta din Romania - s-a inregistrat in data de 2 aprilie un trafic de 24.900 de autovehicule pe sensul catre Brasov, fata de aproximativ 27.300 de masini pe data de 26 decembrie.

CNADNR va avea 943 de posturi care vor inregistra traficul pe drumurile nationale, 2.202 pe drumurile judetene si 184 pe drumurile comunale.

"Actiunea are loc la recomandarea Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite si se desfasoara in toate tarile UE. Inregistrarile de trafic se vor desfasura dupa un calendar prestabilit, care va monitoriza fiecare zi din saptamana, in diferite perioade considerate de varf din punct de vedere al traficului", afirma reprezentantii CNADNR.

Scopul recensamantului este identificarea zonelor cel mai intens circulate, precum si analiza componentei traficului, de marfa sau de persoane, care circula pe reteaua de drumuri publice. Vor fi inregistrate autovehiculele care circula pe teritoriul Romaniei, indiferent de tara in care sunt inmatriculate.

In cadrul inregistrarilor de circulatie, vehiculele vor fi incadrate in 11 categorii, de la biciclete, motociclete fara atas, microbuze, camioane, tractoare, autobuze si pana la carute. Monitorizarea manuala de circulatie se efectueaza in toate posturile de inregistrare in zece zile pe tot parcursul anului.

Ciolos catre fermierii romani: Ramaneti cum sunteti, avem nevoie si de alternative (ZIARUL FINANCIAR)

Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, vede reformarea Politicii Agricole Comune (PAC) in efortul statelor membre de a oferi modele alternative, specificitati locale, capabile sa ofere in urmatorii zeci de ani "peisajele Europei si diversitatea produselor alimentare din Europa".

"Ce astept din partea tuturor statelor membre, inclusiv din partea Romaniei - sa se implice cu argumente pentru pastrarea si promovarea in viitoarea politica europeana a unor tipuri de agricultura, a unor tipuri de produse care le sunt caracteristice. Sa vada in reformarea Politicii Agricole Comune o oportunitate de a oferi Europei modele alternative", a declarat Dacian Ciolos intr-un interviu acordat agentiei de presa Mediafax.

Agricultura romaneasca este caracterizata de cultura mare de grau, porumb sau floarea-soarelui, care se pliaza pe suprafete de 40.000-50.000 de hectare, dar si de exploatatiile mici de deal si munte, avand 2-3 hectare si cateva animale.

"Reformarea Politicii Agricole Comune (PAC) presupune o radiografie a tuturor tarilor membre, iar acum Romania are sansa, pentru prima data, de a-si impune punctul de vedere in legatura cu tipul de agricultura pe care il face. Ministerul Agriculturii lucreaza in prezent la un pachet care sa promoveze diverse sectoare, cum ar fi legumicultura, pomicultura, zootehnia, zona de deal si munte care vor putea primi subventii diferite, alte forme de sprijin", anunta pentru ZF Adrian Radulescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii.

Ciolos, ales comisar european pentru portofoliul agricultura la inceputul acestui an, se afla in plin proces de reformare a PAC, mizand pe orientarea "spre piata, spre calitate, spre exploatarea durabila a resurselor naturale".

"Trebuie sa ne intoarcem la intrebarile importante: de ce avem nevoie de o politica europeana, de ce avem nevoie de o politica agricola comuna, de ce fel de politica agricola comuna avem nevoie intr-o Uniune cu 27 de state membre, cum raspundem noilor provocari privind raritatea resurselor naturale, diversitatea agriculturilor europene? Abia dupa aceea vorbim de instrumente, despre plati, despre mecanisme de piata", crede Ciolos.

Comisarul european spune ca in treizeci de ani tabloul productiei de alimente si al agriculturii europene va arata diferit fata de cel creionat in prezent, eventuala disparitie a agriculturii din mediul rural urmand sa aiba repercusiuni serioase asupra economiei si a spatiului rural. "Securitatea alimentara din Europa de azi nu este un bun castigat pe vecie. Sunt studii care arata ca piata mondiala a alimentelor va deveni tot mai instabila sub presiunea cresterii demografice si chiar a speculatiilor care se pot face cu produse alimentare", spune Ciolos.

Optzeci la suta din peisajul Uniunii Europene este administrat de agricultori, care insa nu reprezinta nici 5% din populatia Uniunii Europene.

"Fermierii si taranii din Europa si de pe la noi muncesc din greu sa-si faca un trai. Pe langa produsele pe care le vand, agricultorii creeaza insa si bunuri care nu sunt remunerate de piata, nu se regasesc in pretul produselor pe care le cumparam. Vorbesc de calitatea apei, a solului, de pasuni si paduri, de zone care fara agricultura ar deveni deserturi", este de parere Ciolos, care asigura ca toti agricultorii, fie din vechile state membre, fie din statele noi, din diferite regiuni, din diferite tipuri de agricultura, "vor primi un sprijin echitabil, transparent, justificat".

Egali în faţa cătuşelor (GANDUL) comentariu de Gabriela ŞTEFAN

Cătuşele au reprezentat deviza de săptămâna trecută a Justiţiei române. Două episoade au fost relevante în acest sens şi ambele demonstrează, într-un mod diferit însă, cât de pricinoşi şi de sensibili sunt oameni legii. Primul episod se referă la folosirea unei singure perechi de cătuşe - probabil ultima disponibilă din magazia poliţiei - pentru a-i aduce la arest pe judecătorul Costiniu şi asfaltatorul Căşuneanu. În această situaţie, fiind vorba de reţinere, poliţiştii au acţionat la comanda procurorilor. Imaginea şi mesajul au fost clare: ăştia doi, împreună, judecător şi afacerist, au traficat dosare, au luat şi au dat mită şi noi, procurorii, i-am arestat şi am făcut dreptate. Din nefericire, dreptate încă nu s-a făcut pentru că respectivii nici măcar nu au fost trimişi în judecată iar arestarea şi condamnarea nu intră în competenţa parchetului. Tocmai de aceea, nu îmi explic folosirea aceleiaşi perechi de cătuşe decât printr-o frustrare puternică a unor anchetatori pricinoşi şi sensibili. Supăraţi că inculpaţii nu au recunoscut faptele, că unul dintre ei nu a vrut să dea nici măcar o declaraţie iar că altul recunoaşte că a greşit dar spune că nu penal ci etic, procurorii şi poliţiştii au vrut să ne convingă totuşi că între Costiniu şi Căşuneanu chiar este o legătură. De aceea i-au încătuşat împreună, ca să înţelegem şi noi şi, eventual, şi judecătorii.

Al doilea episod se referă la un protest al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), care - invocând articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) - sare de trei metri în sus din cauza "tratamentului degradant la care este supus magistratul Florin Costiniu, prin imobilizarea sa cu cătuşe", deşi "acesta s-a supus decent tuturor chemărilor organelor de ordine". Într-adevăr, folosirea cătuşelor este considerată în Uniunea Europeană ca fiind un tratament degradant iar România, deşi membru UE, nu respectă multe din articolele CEDO, după cum reiese din numărul mare de condamnări primite la Strasbourg.

Este ruşinos însă pentru magistratura română să ridice această problemă acum şi doar pentru că este vorba de un judecător, adică de unul dintre "ai noştri". Altfel, pentru ceilalţi, pentru prostime, cătuşele sunt bune, nu degradează persoana, nu o traumatizează, ba chiar respectă condiţia umană. Protestul AMR arată, ca şi în cazul procurorilor, cât de sensibili sunt judecătorii când e vorba de tagma lor. Practic, potrivit acestui protest, judecătorul Costiniu nu este un cetăţean obişnuit ci unul superior, cu mai multe drepturi. Mai mult, încătuşarea sa este ridicată la pătrat fiind văzută ca "o demonstraţie nepermisă de forţă şi discreditare a puterii judecătoreşti".

Mi-ar fi plăcut ca AMR-ul să ridice această problemă înainte de cazul Costiniu. Să ridice această problemă în numele cetăţeanului român, care doar cu numele este în Europa. Şi domnul judecător Costiniu este cetăţean român iar Constituţia spune: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Iar dacă încătuşarea este un abuz, atunci suntem egali şi în faţa abuzurilor.

Catalin Voicu ca avocat este peste masura de suparat de faptul ca este primul senator ce a primit aprobarea parlamentului, nu sa inceapa urmarirea penala,ci,paradoxal, arestarea si incatusarea, desi nu a inceput judecarea pe fond. In Romania postdecembrista, cazul lui Voicu Catalin este fara precedent. Fara ironie, este uimit de situatia lui in comparatie cu a colegului de partid,respectiv a nepotului matusii Tamara,beneficiarul multor dosare penale, ce sfideaza justitia si codul de procedura penala. Astfel,Adrian Nastase a reusit performanta ca in peste cinci ani dosarele lui penale ,desi au ajuns in justitie,inca nu au ajuns in faza judecarii cauzei pe fond. Pe linie de partid,Catalin Voicu a fost suspendat. De curand, Adrian Nastase nu a fost suspendat din partid, ci din contra, cu ajutorul lui Ion Iliescu si Victor Ponta au contribuit din plin sa fie ales presedintele Consiliului national a partidului. Ne aducem aminte ca in plina sedinta, Victor Ponta a spus:"EU CU ADRIAN NASTASE VOTEZ". In loc sa iasa presedinte Gheorghe Nichita, primarul actual de Iasi cu o imagine buna, a fost ales UN MAFIOT pesedist, superior lui Voicu, in afaceri murdare. Daca in P.S.D, se continua o politica de promovare a celor suspecti de hotie la nivel inalt, in 2012 cu concursul lui Victor Ponta si Ion Iliescu, am putea sa avem ca prim-ministru pe Adrian Nastase. Ca lider a partidului,Victor Ponta a calcat cu stangul,folosid doua cantare diferite,unul pentru Adrian Nastase si altul pentru Catalin Voicu

Înapoi la ordine (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Petre Roman

Ne compătimim prea des. Ce pierdere de timp! "Astfel, scena politică a devenit mai importantă decât însăşi politica pentru oameni. Iar celebritatea mai presus de orice convingere ideologică"

După Revoluţie am vrut să se nască o nouă societate care avea energia să se elibereze de giulgiul apăsător al trecutului, de limitările şi constrângerile intelectuale, tehnice şi geografice în care ne aflasem mai mult de o jumătate de secol. Asta gândeam că înseamnă libertate. Reforma nu doar a economiei, ci a însăşi formei naţiunii noastre. Ne-am dorit multe, am crezut chiar că am putea arde unele etape de dezvoltare. Dar cine erau jucătorii acelui nou început? Aici e problema! Noii jucători au fost prea adesea supuşi presiunilor sau gâtuiţi de vechii jucători. Vorbirea populistă a devenit foarte repede cheia sol a politicii. Vorbirea care ascundea un interes e cea care a determinat evoluţia nesatisfăcătoare a societăţii româneşti. şi, prin urmare, o distribuţie a rolurilor politice (un casting) mai mult ordonată decât rezultată din competiţie firească a caracterelor (formate din inteligenţă, educaţie şi voinţă).

Populismul de atunci, continuat cu puţine excepţii până astăzi, i-a îndemnat pe mulţi să creadă că vom atinge ţinte înalte fără prea multă muncă şi chiar prin şmecherie. Fără muncă, şmecheria se transformă rapid în hoţie, iar hoţia este cea mai distructivă plagă socială în lunga istorie a jefuirii averii României, presupusă a fi a românilor.

Tabloul de astăzi al societăţii noastre e neizbutit. E generat de imagini extreme, iar nu de situaţia normală medie. Ordi­nea necesară şi nouă nu s-a impus. Vizitând zilele trecute o îndepărtată provincie a imperiului roman din Peninsula Sinai mă gândeam la ce a însemnat Pax Romana considerată de istorici cea mai bună epocă de trăit din toate vremurile:

1) Drumurile, care ţineau imperiul unit, prosper şi în siguranţă;

2) Construcţiile, mari clădiri publice, erau opere de înaltă inginerie (apeductul din Segovia, în Spania, încă mai aducea apă oraşului în 1970, după 2.000 de ani);

3) Justiţie pentru toţi. Legi făcute precum construcţiile, adică practice, funcţionale şi menite să dureze secole. Prin lege a-i trata corect pe oameni impunea să-i alegi pe cei mai buni pentru fiecare funcţie publică importantă.

4) Toleranţă pentru cei mai mulţi (dar nu şi pentru cei ce nu erau loiali Romei). Se pare că nici una din aceste lespezi ale politicii nu se află la temelia României de azi.

Realitatea de azi, ascunsă în spatele vorbăriei politice, este însă chiar mai urâtă decât ne-o imaginăm. Se taie şi se elimi­nă locuri de muncă şi întreprinderi, pensii, medicamente, servicii medicale, servicii sociale. Astfel, scena politică a devenit mai importantă decât însăşi politica pentru oameni.  Iar celebritatea mai presus de orice convingere ideologică. Celebritatea acceptă numai imediatul ca normă de conduită  a politicii. Asta înseamnă că ne pierdem viitorul. Înapoi la ordine ca să-l construim!

Un motiv de fugit din România (ADEVARUL) comentariu de Ovidiu Nahoi

Guvernanţii nu ştiu la ce le-ar folosi o mână de tineri educaţi în străinătate.

Vă mai amintiţi de tinerii trimişi de Guvernul României să studieze în străinătate, pe bani publici, pentru a lucra apoi în sectorul public? Mai ştiţi câte speranţe se legau de revenirea lor în ţară? Aşa cum arată o ştire publicată de Agenţia Mediafax, citând un raport guvernamental intern, niciunul dintre cei 150 de absolvenţi nu a fost angajat în vreo structură guvernamentală, din anul 2005 încoace. Niciunul!

Statul a cheltuit şase milioane de euro, finanţând fiecare student cu sume cuprinse între 20.000 şi 30.000 de euro pe an. Absolvenţii aveau în schimb obligaţia să revină în ţară şi să lucreze în administraţia publică, pentru cel puţin trei sau cinci ani. Dar nu sumele alocate de la buget sunt marea pagubă pentru România. Pierderile sunt, în realitate, cu mult mai mari.

Teoretic, odată intraţi în sectorul public, aceşti tineri ar fi trebuit să aducă nu doar cunoştinţele dobândite la universităţile occidentale, cât mai ales să-i influenţeze pe cei din jurul lor, să le insufle valori, să genereze un alt tip de comportamente. Corect gestionat, programul crea mai întâi o breşă în sistem dacă, bineînţeles, tinerii nu s-ar fi lăsat la rândul lor virusaţi de atmosfera din jur. Aceasta ar fi pus apoi bazele unei adevărate revoluţii tăcute în guvernare şi administraţie. Ar fi putut. Din păcate, şansa a fost ratată.

De vină nu e doar extrema politizare a administraţiei, aşa cum s-ar putea crede la o primă vedere. Dacă ar fi fost aşa, tot s-ar fi găsit loc pentru vreo câţiva absolvenţi „de protocol", măcar pentru a putea fi arătaţi la televizor. E ceva mult mai grav la mijloc. De fapt, guvernanţii români pur şi simplu nu ştiu la ce le-ar putea fi de folos o mână de tineri cu studii administrative în străinătate. Nu ştiu la ce le sunt bune competenţele, nu ştiu ce să le ceară şi habar nu au cum să-i evalueze. Lipseşte proiectul de modernizare la care aceşti tineri ar putea să contribuie. Ceea ce pune sub semnul întrebării însăşi capacitatea României de a se racorda la valorile Uniunii Europene.

Acum mai bine de 150 de ani, o mână de tineri valahi şi moldoveni, nu mai mulţi decât cei respinşi azi de sistem, veneau din Occident cu gândul de a moderniza acest colţ de Balcani. Cei ajunşi în toamna vieţii aveau să-şi poată contempla opera: în decursul unei singure generaţii, România lepădase şalvarii turceşti, devenind parte integrantă a Europei vremii.

Putem noi să le dăm exemplul acesta tinerilor care visează la o nouă Românie? Astăzi, văzând felul în care sistemul îi respinge, ei ar putea gândi mai degrabă aşa: „Să fugim din locul ăsta blestemat, cât mai avem timp!" Şi cine are curajul să îi contrazică?

ACTUALITATE

Populaţia României a scăzut în februarie cu 5.708 persoane (GANDUL)

STATISTICĂ

Declinul demografic a continuat în luna februarie 2010, iar populaţia României a scăzut cu 5.708 persoane, după ce în ianuarie a înregistrat o scădere de 6.382 persoane, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică. În luna februarie s-au născut 16.418 copii (10 născuţi-vii la 1.000 locuitori) cu 909 mai puţini decât în luna ianuarie. Numărul persoanelor care au decedat în luna februarie a fost de 22.126 (13,4 decedaţi la 1.000 locuitori), cu 1.583 decedaţi mai puţini decât în luna ianuarie. Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat în luna februarie a fost de 178 (10,8 copii sub un an la 1.000 de născuţi-vii), în creştere faţă de luna ianuarie (9,6 copii sub un an la 1. 000 născuţi-vii ).

Polonia: alegeri în doliu pentru preşedinte (ADEVRUL)

Magda Crişan,Adina Vlad

Premierul Donald Tusk (ultimul din dreapta) şi şeful Parlamentului, Bronislaw Komorowski (stânga)

În tăcerea doliului, Varşovia se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale anticipate. Prezidenţialele trebuie să aibă loc până la sfârşitul lui iunie. Preşedintele interimar, Bronislaw Komorowski, a început deja consultările cu partidele politice pentru stabilirea datei.

Potrivit Constituţiei poloneze, Bronislaw Komorowski (preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului) are obligaţia să anunţe data alegerilor în următoarele 12 zile. În decurs de 60 de zile de la anunţ trebuie să fie organizate şi alegerile pentru şefia statului.

Întâmplător, la alegerile prezidenţiale programate înainte de tragedie, pentru octombrie, favorit în sondaje era dat tocmai Bronislaw Komorowski, candidatul partidului Platforma civică. El îl devansa în sondaje pe contracandidatul său Lech Kaczynski, candidat al Partidului Dreptate şi Justiţie (dreapta conservatoare).

Fratele, candidat la preşedinţie

Analiştii speculează că, acum, Komorowski se va confrunta la prezidenţiale cu un alt competitor: Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al liderului decedat şi preşedinte al Partidului Dreptate şi Justiţie. Lech şi Jaroslaw au avut o evoluţie politică şi profesională aproape identică. Au început la 12 ani, când au jucat rolul unor fraţi gemeni într-un film pentru copii.

Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al liderului decedat Foto: Reuters

La sfârsitul anilor '70 au activat în opoziţia anticomunistă şi au făcut parte din cercul de colaboratori ai lui Lech Walesa. După izbucnirea unor neînţelegeri cu acesta, gemenii Kaczynski au înfiinţat în 2001 Partidul  Dreptate şi Justiţie (PiS), devenit între timp cel mai important partid polonez. Moartea lui Lech Kaczynski îi va aduce un spor de popularitate fratelui. Însă, susţin analiştii, nu suficient cât să câştige fotoliul prezidenţial.

Rusia, temă electorală

Analiştii apreciază că Jaroslaw Kaczynski, fost premier al Poloniei în perioada 2005-2007, va păstra linia proamericană şi euroscepticismul fratelui. Nici relaţia cu Rusia, tensionată în ultimii cinci-şase ani, nu ar suferi îmbunătăţiri. Lech Kaczynski a încurajat amplasarea scutului american pe teritoriul ţării sale, în ciuda protestelor vehemente ale Rusiei.

De cealaltă parte, Komorowski, în vârstă de 57 de ani, a declarat că Varşovia trebuie să normalizeze relaţiile cu Rusia. În acest sens, el continuă linia partidului condus de premierul Donald Tusk, care a încurajat reconcilierea istorică între Rusia şi Polonia. El s-a remarcat în cei cinci ani la şefia Camerei inferioare a Parlamentului ca un excelent negociator şi un politician echilibrat.

Corect şi competent

Potrivit sondajelor, preşedintele interimar se potriveşte profilului de preşedinte conturat de alegătorii polonezi, în sondaje: competent, de încredere şi corect. De formaţie istoric, Komorowski a făcut închisoare în timpul comunismului din cauza vederilor sale democrate.

După căderea Cortinei de Fier a fost parlamentar şi ministru al Apărării la Varşovia. Comentatorii politici de la Varşovia apreciază că victoria sa în alegeri ar pune capăt veşnicelor dispute dintre preşedinte şi premier, care au încetinit sau chiar au blocat o serie de reforme în Polonia.

Economie stabilă

JBronislaw Komorowski, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului Foto: Reuters

Schimbarea conducerii Băncii Naţionale, în urma morţii guvernatorului Slawomir Skrzypek, nu va afecta economia poloneză, spun analiştii economici. Polonia va rămâne o ţară mai puţin competitivă, iar structura internă solidă va servi ca scut în urma acestui eveniment. Michal Boni, consilier al premierului Donald Tusk, a declarat că economia Poloniei nu este pusă în pericol de tragedia aviatică.

„Continuăm să monitorizăm situaţia şi suntem pregătiţi să luăm diverse decizii, dar nu ne aşteptăm să se întâmple ceva periculos", a spus Boni.  Pe termen scurt, ar putea apărea efecte de ordin emoţional, susţine consultantul de investiţii Bogdan Baltazar. Cursul de schimb ar putea urca în cursul zilei, de la 3,877 zloţi polonez/euro, iar cotaţiile bursiere ar putea suferi corecţii dacă investitorii speriaţi aleg să vândă acţiunile. Analiştii susţin că economia poloneză este şi va rămâne una solidă, fiind singura din UE care a evitat recesiunea şi a crescut în 2009.

O ţară care a sfidat criza

Suprafaţă: 312.680 de kilometri pătraţi (a şasea ţară din Uniunea Europeană, după Franţa, Spania, Suedia, Germania şi Finlanda).

Populaţie: 38,2 milioane

Religie: romano-catolici (95%), ortodocşi şi protestanţi.

Produsul Intern Brut (PIB): 368 de miliarde de euro.

Moneda naţională: zlotul (un zlot = 0,258 euro).

Creştere economică: 1,7% în 2009.

PIB pe cap de locuitor: 9.650 de euro.

Anul integrării în UE: 2004.

Contribuţia la bugetul UE: 22 de miliarde de euro.

Ţinta adoptării euro: 2015.

Smolensk: trei încercări eşuate de aterizare, înaintea celei fatale. Pilotul a ignorat avertismentele (GANDUL)

Victimele au fost duse la Moscova, pentru identificare, apoi au ajuns în Polonia n Foto: Reuters/Ho New

Anchetatorii ruşi conduşi de premierul rus Vladimir Putin, un "adversar" al lui Lech Kaczynski, exclud o defecţiune tehnică şi arată, convinse, că echipajul a ignorat avertismentele de la sol

Vinovaţii pentru tragicul accident în care a murit preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, se află, cel mai probabil, între cele 97 de victime, reiese din primele concluzii ale anchetatorilor ruşi. Ei au respins ipoteza unei defecţiuni tehnice, acuzând echipajul că a ignorat indicaţiile controlorilor de trafic.

Concluzia fără echivoc este oferită chiar de comandantul adjunct al Statului Major al forţelor aeriene ruse, Aleksandr Alioşin, citat de agenţiile ruse RIA Novosti şi Interfax. "La distanţa de 1,5 km, grupul de control al zborurilor a constatat că echipajul a crescut viteza verticală la coborâre şi a început să coboare mai jos de pantă", a explicat Alioşin. "Şeful de control al zborurilor a ordonat atunci echipajului să treacă avionul în zbor orizontal şi, atunci când echipajul nu s-a conformat, a dat ordin în mai multe rânduri ca avionul să aterizeze pe un aerodrom de rezervă.

Cu toate acestea, echipajul a continuat să coboare", a precizat oficialul rus. Explicaţia lui se adaugă relatărilor iniţiale că pilotul aeronavei Tupolev (model Tu 154M) a avut trei încercări eşuate de aterizare înaintea celei fatale. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a spus că avionul avea o traiectorie deviată cu 150 metri faţă de pistă.

Ministrul s-a aflat la locul accidentului, alături de premierul Vladimir Putin - un "adversar" adesea criticat de Kaczynski, care a fost însărcinat de preşedintele Dmitri Medvedev să conducă ancheta.

Alte ipoteze, dezminţite de partea rusă

Rând pe rând, oficialii ruşi au dezminţit alte ipoteze în afara erorii de pilotaj. Un expert polonez a spus că sistemul instrumental de aterizare al aeroportului militar din Smolensk nu corespundea cu cel folosit de aeronava poloneză. Serghei Razâgraev, comandant adjunct al Forţelor aeriene ruse, a exclus probleme de compatibilitate, spunând că "este un aerodrom de primă clasă".

Rusia a respins şi varianta ca responsabilii săi să fi "obligat" avionul să aterizeze într-o zonă cu ceaţă densă. Dimpotrivă, autorităţile ruse susţin că au anunţat echipajul încă de la 50 km de Smolensk că vizibilitatea este foarte proastă. Ei au oferit varianta aterizării la Minsk (în Belarus) sau la Moscova. În plus, Procuratura Generală a Rusiei exclude, cel puţin după decriptarea primei cutii negre, posibilitatea ca avionul să se fi defectat. Este probabil ca piloţii să fi golit rezervoarele, semn că ştiau de iminenţa unei prăbuşiri. Ipoteza e susţinută de faptul că avionul s-a dezintegrat din pricina impactului cu solul, existând doar un mic incendiu, nu şi o explozie.

Pilotul, sub comanda directă a lui Kaczynski?

Potrivit jurnalistului polonez Jedrzej Bielecki, citat de Euractiv.pl, Lech Kaczynski ar fi putut să ordone personal aterizarea la Smolensk şi nu în altă parte. Potrivit jurnalistului, care a zburat de mai multe ori cu preşedintele defunct, în 2008, pilotul aeronavei prezidenţiale a fost ameninţat cu demiterea de către Kaczynski, pentru că nu a aterizat la Tbilisi (Georgia), ci la Baku (Azerbaidjan).

Pilotul optase pentru ţara vecină pentru că aeroportul din Tbilisi nu dispunea de echipamente moderne de navigaţie.

Cum era să moară Ceuşescu într-un accident aviatic similar, în Rusia (ROMANIA LIBERA)

de CORNEL SOMACU

Coincidenţe stranii leagă catastrofa aviatică în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, de un alt incident aviatic, petrecut tot în Rusia, avându-l ca protagonist pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu. În noiembrie 1957, o delegaţie românească de nivel înalt care mergea la Moscova pentru a participa la celebrarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a fost victima unui accident aviatic controversat, din care Ceauşescu a scăpat nevătămat.

În avionul care trebuia să aterizeze la Moscova se aflau mai mulţi lideri comunişti printre care Grigore Preoteasa, ministrul propagandei din regimul Dej şi Nicolae Ceauşescu, viitorul preşedinte. Potrivit agenţiei de ştiri TASS, aeronava în care călătorea delegaţia română „a suferit în timpul aterizării pe aerodrom o avarie. A murit tovarăşul Grigore Preoteasa (...). Ceilalţi membri ai delegaţiei şi persoanele care o însoţesc au suferit contuziuni şi răniri uşoare".

Evenimentul a dat naştere multor speculaţii, legate şi de faptul că din delegaţie a lipsit şefului statului, Gheorghiu-Dej. Acesta s-a răzgândit în ultimul moment invocând o gripă. Dej nu mai era privit cu ochi buni de ruşi deoarece insistase pentru retragerea trupelor şi a consilierilor de la Bucureşti. S-a spus atunci că accidentul de la Vnukovo ar fi fost de fapt un atentat la adresa şefului P.M.R, care fusese însă avertizat din timp de serviciile secrete româneşti. Această teorie nu a fost probată nici după jumătate de secol. Cert este că accidentul din 1957 seamănă izbitor cu cel de sâmbătă căruia i-a căzut victimă preşedintele Poloniei.

Raportul comisiei sovietice care a anchetat cazul a fost publicat în 1990 de profesorul Mircea Chiriţoiu de la Arhivele Militare ale Statului Major General. Potrivit acestuia (citat de ziarul gorjean „Vertical") vinovaţi au găsiţi piloţii sovietici. Trebuie spus faptul că în perioada respectivă conducătorii români zburau cu aeronave şi echipaje puse la dispoziţie de ruşi. Potrivit raportului comisiei, avionul ar fi coborât mai devreme şi s-a agăţat de vârfurile copacilor din pădure, la o înălţime de 10-15 m, apoi s-a prăbuşit şi a luat foc. Ca urmare a acestui accident, la scurt timp, România şi-a creat propria flotilă aeriană pentru transportul conducătorilor.

Articol realizat cu ajutorul lui Cornel Şomâcu de la ziarul Vertical din Gorj.

Construcţiile ilegale de pe plaje au început să fie dărâmate (GANDUL)

ESTIVAL

Mai multe construcţii amplasate ilegal pe plajă au început să fie dezafectate chiar de către proprietari, după notificările emise de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). În urma controalelor desfăşurate în ultimele zile, ABADL a identificat 21 de construcţii care şi-au extins suprafaţa construită pe plajă. Cele mai multe din acestea sunt situate în staţiunea Mamaia - 17. În Costineşti sunt două astfel de construcţii, iar în 2 Mai şi Vama Veche câte una. "Şapte din proprietarii acestor construcţii au decis până acum să înceapă dezafectarea teraselor amplasate în mod abuziv, şase dintre aceştia finalizând operaţiunea", a declarat Cătălin Anton, responsabilul de comunicare al instituţiei. Conform legislaţiei în vigoare, ABADL i-a notificat pe proprietarii acestor construcţii să dezafecteze partea de construcţie care ocupă suprafaţa de plajă.

CLUBUL DE FIŢE, ÎNTINS PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI/Bamboo-Le Gaga de Herăstrău (JURNALUL NATIONAL)

Dacă acum un an Le Gaga era construit pe o suprafaţă mult mai mică, acum patronii au decis să extindă afacerea şi implicit şi spaţiul clubului

de Monica Andrei Capatos

Când vor să construiască, construiesc. Pe acest criteriu au mers cei care au afacerea Clubului Le Gaga, din Parcul Herăstrău, denumit la început Bamboo. Pentru că plângerea penală făcută de primarul Sorin Oprescu, în urmă cu un an, s-a transformat într-o amendă penală, patronii n-au fost intimidaţi şi au mers mai departe. În aceste zile, muncitorii lucrează zi şi noapte pentru a reconstrui clubul de fiţe la dimensiuni mult mai mari. Şantierul este întins pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Urmează o altă plângere penală pentru construirea fără autorizaţie pe un spaţiu verde considerat monument istoric.

Acum un an, Jurnalul Naţional publica o serie de materiale în care arăta cum terasele din Parcul Herăstrău, monument istoric, erau construite, pe şest, mai ales pe timp de noapte. Bamboo, ulterior Le Gaga, a apărut pe spaţiul unor terenuri de tenis ce aparţineau de fostul BTT. Au urmat defrişările, montările de schele, iar construcţia a fost gata în câteva săptămâni. Inspectorii municipalităţii au declarat atunci şantierul ilegal, dar, fiind vorba de un teren privat, numai instanţa putea da un verdict. Plângerea penală ce a fost făcută de primarul Sorin Oprescu firmei SC TAIFUN SERVICE SRL s-a transformat într-o amendă penală. Şi cam atât.

Acest lucru s-a întâmplat în 2009, în aceste zile istoria se repetă. Muncitorii au fost chemaţi să reconstruiască clubul, mai mult, să ridice şi unele anexe ce nu erau proiectate în vara trecută. "Uite ce înseamnă o hotărâre judecătorească nedreaptă. Şi mă refer aici în principal la procesul pe care Primăria Capitalei şi Clubul Sportiv Sportul Studenţesc îl au cu reprezentanţii fostului BTT pentru a lua în patrimoniul municipalităţii cele şapte hectare din Parcul Herăstrău. Dacă judecătorii Curţii de Apel nu întorceau procesul la Tribunalul Bucureşti şi dădeau o decizie clară pe baza documentelor depuse la dosar, acum lucrurile puteau fi rezolvate. Este un dispreţ faţă de lege", ne-a declarat Sorin Oprescu.

LUCRĂRI PE 1.000 DE METRI PĂTRAŢI

Situaţia este şi mai încâlcită pentru că în joc au apărut mai multe firme ce au legătură cu acest club cu pretenţii amplasat pe spaţiul verde. Dacă acum un an plângerea penală a fost făcută pe SC TAIFUN SERVICE SRL, ulterior afacerea a fost trecută pe societatea TOTAL CENTER, iar în prezent constructorul care trebuie să răspundă de lucrările din Herăstrău este SC Morgana Invest SRL, cu sediul pe Strada Tuzla, unde îşi desfăşoară activitatea celălalt club Bamboo.

În urma controlului efectuat la faţa locului, inspectorii au constatat că s-au făcut reparaţii de modernizare şi extindere de construcţii pe fostul teren al BTT, pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, mult mai mult decât în 2009, fără nici un fel de autorizaţie. Au fost montaţi stâlpi metalici şi grinzi din aluminiu.

Conform Legii 50/1991, art. 24, constituie infracţiuni următoarele fapte: executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de organele de control. La toate acestea se adaugă şi faptul că terenul pe care s-a construit Le Gaga este declarat monument istoric.

În aceste condiţii, primarul general va face o nouă plângere penală către Judecătoria Sectorului 1. "Instanţa trebuie să ţină cont că este vorba despre un parc istoric, poate acum, în al 12-lea ceas, ar fi cazul să dea o decizie corectă", ne-a mai spus primarul general, Sorin Oprescu. Edilul a mai făcut şi alte plângeri penale ce au legătură cu unele construcţii ilegale din Parcul Herăstrău, însă deocamdată nu a primit nici un răspuns.

AFACEREA BTT, ÎNCĂ ÎN INSTANŢĂ

Lanţul ilegalităţilor a început în 1999, când, printr-un ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului de atunci, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7 hectare din Parcul Herăstrău, zonă în care a apărut şi Clubul Le Gaga. Asta în condiţiile în care spaţiul verde este domeniul public al statului, fiind parte dintr-o zonă declarată monument istoric.

Modalitatea prin care s-a făcut această trecere este controversată, fapt recunoscut şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Imediat după ce BTT a intrat în posesia terenului, s-a asociat cu Domino 94 Impex SRL, căreia i-a vândut 63.000 de metri pătraţi. Această firmă este controlată de trei persoane influente, respectiv Bartolomeu Finiş, Adrian Petrache şi Alexandru Bittner. Restul, de 7.000 de metri pătraţi, a ajuns în posesia lui Fernando Enciu, numele său fiind legat de afaceri legate de Insula Mare a Brăilei şi de Fly Taxi.

Singurii care mai incomodau prin zonă erau reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc, care au încercat să desfăşoare în continuare o activitate sportivă pe terenul respectiv, fapt ce a deranjat investitorii, care aveau planuri măreţe în Herăstrău.

Au fost somaţi să părăsească spaţiul clubului sportiv, au fost ameninţaţi, li s-au făcut promisiuni financiare. De şapte ani, reprezentantul Secţiei de Yachting din Clubul Sportiv Sportul Studenţesc, Liviu Doară, se judecă cu BTT şi Domino 94 Impex SRL pentru a face dreptate.

El a obţinut la sfârşitul lui 2008 la Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă o decizie prin care instanţa constată nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

Evident că BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs la Curtea de Apel. Aceasta a considerat că trebuie să retrimită dosarul la Tribunalul Bucureşti, din motive deocamdată neştiute. Anul trecut, instanţa a admis cererea Primăriei Capitalei de a intra în proces şi de a-şi apăra practic un teren care-i aparţine încă de pe vremea lui Carol II, cel care a înfiinţat Parcul Herăstrău.