Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 9
februarie a.c., un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului
României.
"Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori,
Onoraţi parlamentari,
Doamnelor și domnilor,
Am dorit ca la începutul acestei noi sesiuni parlamentare să mă adresez
dumneavoastră, celor care, în urma votului cetățenilor, sunteți parte a
organismului reprezentativ suprem, Parlamentul.
Vă rog să priviți prezența mea în fața Camerelor reunite ca pe un semn
de deschidere și respect față de puterea legiuitoare. Ca Președinte al
României îmi asum astfel o relație de colaborare instituțională corectă
și de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde
spiritului Constituției și așteptărilor cetățenilor. Dar în același timp
are și însemnate rațiuni practice. Puterile statului, deși separate,
sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetățenilor.
Progresul unei națiuni nu se poate naște din conflict permanent între
cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun.
Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului
meu. În spiritul acestui parteneriat, îmi propun să vin în fața
dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi
despre priorități, despre temele care îi preocupă pe români și despre
soluțiile posibile. Nu întâmplător, mesajul transmis astăzi de la
tribuna Parlamentului vine după o serie de consultări cu partidele
politice, cu Președinții celor două Camere și cu reprezentanți ai
societății civile. Acesta este modul în care înțeleg să dau conținut
rolului de mediator și integrator al Președintelui.
O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament
slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Pentru că un
Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii
de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului.
Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a
restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației.
Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în
același sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în
raport cu cererile justiției, responsabil în actul de legiferare, activ
în atribuțiile de control și transparent în conduită va fi, cu
siguranță, privit altfel de cetățeni.
Doamnelor și domnilor,
Am constatat cu bucurie că există deschidere față de reformarea
instituțiilor politice, pe care o reclamă intrarea într-o nouă etapă a
consolidării democratice și pe care cetățenii României o doresc. Dar
pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunțăm la câteva
practici.
În primul rând să renunțăm la populism și la electoralism. Ce
înțeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura
statului și instituțiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi.
Ce înțeleg prin electoralism? Să gândești măsuri și sisteme de vot de
natură să maximizeze câștigul electoral al unui partid sau altuia
într-un moment dat. În acest fel nu se poate construi un stat. Trebuie
să avem tăria să recunoaștem că din cauza populismului și
electoralismului suntem astăzi aici. Nu în sens de vină, ci de
responsabilizare, acum când avem șansa de a îndrepta lucrurile.
În unele cazuri, deși se știa că nu sunt eficiente, au fost create
reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte
situații, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a
distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere așezată. Totul
a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar
consumator de energii și distrugător de speranțe. Ca Președinte al
României, pot să afirm în acest context că nu voi uza niciodată de
instrumentul referendumului pe teme populiste, doar pentru a aduna
voturi.
În ceea ce privește proiectele care îmbracă reforma instituțiilor
publice vreau să vă supun atenției câteva chestiuni. Noi, întreaga clasă
politică trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea dintr-un singur tur
de scrutin a președinților de Consilii Județene sau a primarilor a fost
o decizie oportună sau nu, dacă a adus administrația mai aproape de
cetățean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă,
mai transparentă sau nu. Să reflectăm cu sinceritate asupra
consecințelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca
cetățenii să fie mai bine reprezentați, cum creștem calitatea actului
politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea
deziderate vom putea oferi mai repede și mai temeinic răspunsuri.
Chiar și tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din
sfera populismului. Suntem cu toții de acord că actualul sistem a
generat un for legislativ supradimensionat. Și ne dorim un parlament mai
mic. Dar nu pentru că democrația este prea costisitoare, nu pentru că
un întreg corp legiuitor trebuie sancționat sau blamat. Nu. Ci pentru că
dorim un Parlament mai eficient și mai reprezentativ. Soliditatea
democrației depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-și recâștiga
rolul și încrederea publicului.
Sunteți chemați să dați un răspuns adecvat și românilor din diaspora. Și
în acest caz am constatat că există voință politică din toate părțile. A
gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau
dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, așa cum
s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem
înțelepciunea să o evităm. Nu este rolul Președintelui să spună care
dintre soluțiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialiști,
iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor și
libertăților cetățenilor și ca mediator între stat și societate, este
datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor
românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.
O altă practică la care va trebui să renunțăm, dacă vrem cu adevărat să
mișcăm lucrurile în România, este cea a schimbărilor de fațadă, care
acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut în România
cosmetizări de instituții sau mecanisme, pentru ochii publicului, dar
care nu au condus la transformări reale. Dacă avem tăria să recunoaștem
și acest lucru, vom face încă un pas înainte. Aparența schimbării care
ascunde rezistența la schimbare nu este o soluție. Mai devreme sau mai
târziu cei care o practică decontează politic la vot, pentru că oamenii
văd și înțeleg aceste lucruri. Să nu subestimăm niciodată maturitatea
alegătorilor!
Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor
electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să
conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării. Dar
și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală
sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat
găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror
proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că
la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai
clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare
și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre
încurajarea participării.
În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar,
care presupune ca până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou
pachet de legi - privind alegerile locale și parlamentare, votul
românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale,
legea partidelor. Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În
acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor
politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când
dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem
construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit,
Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o
așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să
recâștige în mod autentic încrederea oamenilor.
Schimbarea de legislație nu va fi suficientă singură, ci doar însoțită
de o schimbare de conduită, mentalitate și atitudine. Un rol aparte vă
revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi
modalități de selecție care să pună în valoare performanța,
profesionalismul, prestigiul și integritatea. Publicul se uită și
evaluează oamenii pe care îi susțineți și promovați în funcții de
demnitate publică, de la nivel local până la nivel central.
Doamnelor și domnilor,
Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se
referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiției. Discuțiile
purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid
la o soluție legislativă pentru accelerarea și simplificarea
procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau
percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi
penale pentru miniștri și foști miniștri membri ai Parlamentului.
Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un
semnal de angajament public și voință politică, în raport cu
independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție.
Doresc, de asemenea, să salut preocuparea de a face schimbări în
Regulamentele de funcționare ale celor două Camere, inclusiv faptul că
reprezentanții Executivului se angajează să vină în fața Parlamentului.
Este un prim pas pentru ca funcția de control parlamentar să recapete
conținutul adecvat și așteptat. Nu un control formal sau aparent, rămas
pe hârtie și neexercitat în practică. Ci unul autentic și eficient
asupra Guvernului, dar și asupra celorlalte autorități aflate sub
control parlamentar. Golirea de fond a acestei funcției afectează
autoritatea și prestigiul Parlamentului și reprezintă o pierdere în
consolidarea democratică. În același timp, funcția de legiferare a
Parlamentului are nevoie să recapete și ea conținut. Echilibrul
puterilor în stat presupune ca atributul de legiferare al Executivului
să fie unul excepțional, nicidecum curent. Nu este în spiritul
democrației și statului de drept nici ca guvernul să asume funcția
legislativă, nici ca prin ordonanțe de urgență să facem frecvent
excepții de la lege Istoria recentă ne arată că toate partidele, atunci
când se află în opoziție, critică folosirea ordonanțelor de urgență, dar
când ajung la putere recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare.
Despre asemenea lucruri trebuie să spunem adevărul. Și să le punem
punct.
Ridic această problemă în contextul în care pe agenda consultărilor mele
cu partidele politice s-a aflat și nefericita Ordonanță de Urgență a
Guvernului nr. 55/2014. O decizie luată la nivel de Guvern, într-un
context la care nu doresc să mă mai refer, s-a întors acum ca un
bumerang asupra Parlamentului și a creat o situație juridică aproape
imposibil de rezolvat. Aceasta este una din consecințe. O alta este
instabilitatea și lipsa de predictibilitate în legislație, care se
răsfrânge mai departe în instabilitatea și lipsa de predictibilitate a
mediului politic, social și economic. Utilizarea frecventă a
ordonanțelor ajunge să aibă, de fapt, efecte directe asupra oamenilor.
Cine să investească în România și să creeze locuri de muncă dacă
legislația se schimbă mereu? Cine să dezvolte planuri pe termen lung
dacă există riscul ca regulile să fie altele de la un an la altul sau
chiar de la o lună la alta? Cine să aibă încredere dacă din când în când
legea este pusă între paranteze prin ordonanțe? Vă rog să reflectați la
aceste lucruri fără a le atașa o conotație politică, ci din perspectiva
performanței instituțiilor de care depinde, în ultimă instanță, viața
de zi cu zi a cetățenilor noștri.
Doamnelor și domnilor,
Respectul față de instituția Parlamentului se exprimă și în îndeplinirea
obligațiilor care îmi revin în calitate de Președinte. În decursul
acestei sesiuni voi prezenta Parlamentului Strategia Națională de
Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală. De asemenea, există din
partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui
dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securității
cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate,
crescândă și justificată de noile realități internaționale, și apărarea
drepturilor și libertăților inalienabile ale individului, pe care se
fundamentează o societate democratică.
Doamnelor și domnilor,
Am spus și doresc să exprim din nou convingerea mea că așteptările mari
pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenție și
cu speranță avem toate motivele să fim mai mobilizați și mai
responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi
toți de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice,
majorități și voturi. Este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită
viziune și temele pe care i le impune orientarea și electoratul propriu.
Dar vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog și respect, la care
contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai
bun. Vă mulțumesc!"
Comentarii