Preşedintele SUA: Românul Mircea Eliade, necesar pentru securitatea Statelor Unite

Vineri, martie 31, a avut loc în Chicago Simpozionul „110 ani de la nașterea geniului românesc Mircea Eliade“, sub patronajul North American Romanian Press Association, la inițiativa jurnalistului Marian Petruța.

Scriitoarea Carmen Sauciuc-Osz, născută în Moldova Nouă şi stabilită în Chicago, teologul Edy Constantinescu și jurnalistul Marian Petruța au invitat participanții la eveniment într-o călătorie pe harta destinului eliedian și a geografiei lui literare cu plecare din Micul Paris al anului 1907 (anul nașterii), cutreierând Bucureștiul de pe Bld. Dacia până pe strada Mântuleasa în umbra adolescentului miop, continuând traseul pe ruta influențelor filosofiei italiene, a studiului misticismului și filosofiei din Ţara Vedelor și Upanișadelor. Apoi au continuat cu romantismul parizian și a contractului academic american început în 1957 ce-l tranformă în contract pe viață definitivat în zile la 22 aprilie 1986, chiar în „orașul vânturilor“– Chicago. Eliade sosește în America ca profesor de istorie comparată a religiilor în 1957, alături de a doua lui soție, Christinel. Pentru vasta contribuție în domeniul academic specializat, catedra de Istorie a Religiilor din cadrul Universității din Chicago îi poartă numele și astăzi.

Jurnalistul Marian Petruța a adus în discuție, în cadrul simpozionului organizat la inițiativa lui, un episod extrem de interesant din cadrul documentarului „Mircea Eliade – His name, his destiny“, în care profesorul Jerald Brauer, apropiat al lui Eliade și fost decan al Școlii de Divinitate din cadrul Universității din Chicago, menționează într-un interviu despre frica americanilor de a-l pierde pe Eliade la finalul contractului academic și a expirării tipului de viză („long visa“) cu care maestrul intrase pe teritoriul Statelor Unite. Pentru asigurarea statutului de legalizare a șederii soților Eliade în USA după expirarea vizei, vârfuri ale intelectualității academice americane înaintează demersul spre James Douglas, secretarul adjunct al Apărării din cadrul administrației prezidențiale Eisenhower. Douglas pornește o campanie de lobby pro Mircea Eliade printre membrii Congresului Statelor Unite, concretizată într-un decret de legalizare a statutului marelui istoric și filosof, semnat de preşedintele Dwight Eisenhower, pe considerentul că prezența lui Mircea Eliade pe teritoriul american era necesară pentru securitatea și viitorul Statelor Unite.

Raportând cercetările lui Mircea Eliade în sfera istoriei religiilor la contextul internațional religios destabilizator și incluzând în tabloul general temeiul legal pentru care soții Eliade au primit girul Departamentului de Apărare USA în anii ‘60, găsesc cel puțin interesantă teama americanilor de a nu-l pierde pe Eliade în ipotetica-i plecare spre bătrânul continent. În acest context, teologul Edy Constantinescu a punctat faptul că studiul științific al religiei are relevanţă pentru securitatea națională a oricărui stat, citându-l chiar pe Stalin și reamintind audienței faptul că un scriitor este mai important decât un tanc. Din punctul de vedere al teologului Constantinescu, eșecul omului în actualitate își are cauza în teroarea istoriei desacralizate.

Scriitoarea Carmen Sauciuc-Osz, autoarea cărților „Creating ease“ şi „Creating ease @Work“, a făcut o analiză extrem de interesantă în sacralitatea și profanitatea scrierilor lui Mircea Eliade din extramundanul zeilor și divinului până în inima muritorului. S-a vorbit chiar despre influența marelui Eliade în lumea celei de-a opta arte, cinematografia, acolo de unde regizori cu notorietate și-au extras seva inspiraţională în producții de succes precum Bengali Night, I am Adam, Youth without Youth sau Miss Christina.

Simpozionul s-a terminat. Eliade și-a tras ultimul fum din pipă, dar povestea vieții lui fără de moarte va continua în Chicago. Jurnalistul Marian Petruța va publica în curând un interviu realizat cu profesoara Wendy Doninger, din cadul Universității din Chicago, catedra de Istorie a Religiilor, unul din puținii oameni rămași în viață care l-au cunoscut și a lucrat personal cu inegalabilul Mircea Eliade. Posteritatea lui Eliade în comunitatea românească din Chicago este marcată și prin numeroase lucrări semnate de artistul plastic Mugur Alexandru Simionov, onorantă prezență la eveniment în rândul publicului. La finalul evenimentului, Marian Petruța a concluzionat: „Ne dorim ca acest eveniment, dedicat lui Eliade, să se bucure de continuitate, iar interesul pentru operele lui să fie din ce în ce mai mare. Pe viitor, ne-am dori ca întâlnirea să aibă loc cu participarea unor reprezentanți din partea Universității din Chicago și eventuali studenți care aprofundează studiile în istoria religiilor“.

de Alina Celia Cumpan, Chicago
via Express de Banat