- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Documentul desecretizat din arhiva CIA din 1951 prezintă un plan elaborat în contextul începutului Războiului Rece pentru desfășurarea unor operațiuni clandestine împotriva regimului comunist din Romania. Strategia pornește de la premisa că politica United States urmărea slăbirea regimurilor comuniste din Europa de Est prin mijloace indirecte și prin mobilizarea comunităților de exilați.
Planul propune crearea unui Consiliu Român Liber format din personalități române aflate în exil și coordonat de King Michael I of Romania, considerat singura figură capabilă să inspire încredere și să unifice diaspora românească. Consiliul urma să sprijine operațiuni de propagandă, colectare de informații și pregătirea unor acțiuni clandestine în interiorul țării, inclusiv sabotaj și organizarea rezistenței, în eventualitatea unui conflict cu Soviet Union.
În același timp, documentul subliniază necesitatea unei organizări flexibile a consiliului, fără o reprezentare strictă a partidelor politice, pentru a evita conflictele interne din rândul exilaților. Membrii ar fi avut și rolul de a studia instituțiile și sistemul politic din United States, pentru a contribui ulterior la reconstrucția instituțională a României după o eventuală eliberare.
De asemenea, documentul discută aspecte financiare și organizatorice, recomandând salarii adecvate pentru membrii consiliului și limitarea influenței unor actori controversați, precum industriașul Nicolae Malaxa. În ansamblu, textul reflectă strategia occidentală de utilizare a exilului politic, a propagandei și a operațiunilor clandestine pentru a submina controlul sovietic asupra Europei de Est.
Bază propusă pentru operațiuni clandestine în România
Presupuneri
Se presupune că politica Statelor Unite este de așa natură încât acțiunile împotriva regimului comunist din România, prin mijloace clandestine, ar trebui întreprinse cât mai curând posibil.
Se presupune, de asemenea, că astfel de operațiuni în timp de pace pot fi realizate doar de români liberi, instruiți în mod clandestin în Statele Unite.
Totodată, pentru ca aceste operațiuni să aibă succes și să obțină sprijinul maxim al populației române, ele trebuie desfășurate în numele King Michael I of Romania sau în numele unei organizații românești libere autorizate de acesta.
Organizații
Având în vedere condițiile haotice existente în prezent între grupurile de refugiați români, este esențială adoptarea unei noi abordări pentru crearea unei organizații românești libere și de încredere, care să funcționeze sub conducerea sau în strânsă colaborare cu regele Mihai și care să fie capabilă să primească sprijin eficient pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.
Conform tuturor rapoartelor disponibile, regele este singurul lider capabil să inspire românii liberi implicați în acțiuni clandestine și care se bucură de încrederea și sprijinul populației românești.
Este important ca, în acest moment, să se stabilească clar în mintea tuturor celor implicați că acțiunile desfășurate sub autoritatea regelui Mihai vor evita confuzia în viața politică internă a românilor eliberați. Astfel se va evita repetarea unei situații similare cu cea creată de Josip Broz Tito în Yugoslavia după World War II.
Pentru a realiza o anumită coeziune între românii aflați în exil, trebuie luată imediat în considerare formarea unui consiliu care să funcționeze ca echivalentul sau ca o formă discretă a unui guvern român în exil.
Pentru a evita conflictele politice anterioare, trebuie stipulat clar că acest consiliu nu va fi organizat pe baza Constitution of Romania și nici pe baza unei reprezentări fixe între partide politice și foști demnitari independenți.
Consiliul nu trebuie să fie limitat numeric, iar alți membri pot fi cooptați pe măsură ce devin disponibili (de exemplu lideri români care reușesc să fugă din România).
În opinia noastră, consiliul ar trebui să fie format din foști demnitari români sau alte personalități române aflate în exil, care s-au remarcat în domeniile lor de activitate. Aceștia ar urma să fie selectați de către rege pe baza unor astfel de criterii. În acest mod nu ar mai fi necesară solicitarea recomandărilor din partea organizațiilor partidelor politice din Paris sau New York City, evitându-se astfel conflictele legate de includerea anumitor personalități politice.
Obiectivele principale ale consiliului
-
Planificarea și sprijinirea operațiunilor clandestine în România.
Din motive evidente de securitate, planificarea detaliată a operațiunilor nu trebuie să fie responsabilitatea directă a consiliului. Totuși, consiliul ar trebui să recruteze și să organizeze români liberi aflați în afara Iron Curtain. De asemenea, ar trebui să coordoneze colectarea de informații despre România din toate sursele disponibile (în special din Israel).Unii membri ai consiliului ar putea opera stații radio clandestine și alte mijloace de propagandă, difuzând mesaje și materiale informative în România.
Ulterior, în cazul izbucnirii unui conflict cu Soviet Union, după instruirea corespunzătoare, acești oameni ar putea fi folosiți în acțiuni de sabotaj și în operațiuni de gherilă.
-
Consiliere pentru agențiile americane.
Membrii consiliului, datorită experienței și cunoștințelor lor despre România, ar putea oferi agențiilor americane analize și recomandări autorizate privind problemele românești. -
Atribuirea unor sarcini concrete membrilor.
Pentru a evita conflictele interne și rivalitățile personale, este important ca fiecare membru să primească responsabilități reale și clare. Astfel, membrii consiliului ar putea studia diferite aspecte ale societății americane pentru a pregăti reconstrucția României după eliberare.
Exemple de domenii de studiu:
-
Constituția și sistemul legislativ american
-
Administrația statală și funcțiile guvernamentale
-
Relațiile sociale, sindicatele și relațiile dintre angajatori și angajați
-
Dezvoltarea economică și industrială a United States
-
Sistemul educațional
-
Sistemul financiar și structura Federal Reserve
Aceste studii ar ajuta consiliul să determine ce elemente ale sistemului american pot fi adaptate condițiilor românești.
Organizarea propusă
Structura exactă a consiliului va fi discutată ulterior cu conducerea National Committee for a Free Europe.
O variantă posibilă ar fi:
-
conducerea consiliului de către Regele Mihai
-
un comitet executiv format din trei membri.
Finanțare
Experiența anterioară a arătat că salariul minim stabilit de National Committee for a Free Europe pentru membrii comitetului român a fost prea mic. Plata uniformă de 300 de dolari pe lună pentru toți membrii a fost considerată o eroare, deoarece persoane de nivel înalt nu puteau trăi și menține contacte importante cu un asemenea venit.
De asemenea, există îngrijorări legate de influența fostului industriaș român Nicolae Malaxa, care ar putea încerca să influențeze liderii români din exil. Se menționează că United States Department of Justice urmărea deportarea acestuia.
Se recomandă stabilirea unor salarii adecvate pentru membrii consiliului și studierea posibilității utilizării fondurilor românești blocate în United States.
Comentarii