marți, 29 martie 2016

Daniel Lenghea strategul PNL-ist care stranguleaza nevasta si libertatea de exprimare

Un strateg romano-american din echipa de campanie a PNL Bucuresti, sectorul 2,  a fost arestat, in 2014, in statul Florida, dupa ce  sotia sa a chemat politia pentru ca acesta a incercat sa o stranguleze, deoarece vroia sa iasa in oras fara voia lui. El a incercat sa o opreasca sugrumand-o cu un halat, rezulta dintr-un raportul intocmit de politie si citat de presa locala. Acesta a fost arestat, petrecand o noapte dupa gratii, fiind insa eliberat a doua zi, pe cautiune. Ulterior, cei doi s-au impacat. Sotia ne mai dorind sa depuna marturie la proces cazul a fost clasat.
Conform ziarului Libertatea,  Daniel Lenghea a fost arbitru al Camerei de Comerţ si Industrie a Romaniei, în mandatul lui Mihail Vlasov, si membru al Baroului Bucureşti din 1998. Conform aceleasi surse,  Lenghea avea grijă de afacerile din Miami, ale dinamovistului Cristian Borcea,(condamnat si aflat in prezent in inchisoare)   printre care şi restaurantul La Vendetta. De asemenea, avocatul reprezinta si interesele nepotului lui Gigi Becali, Lucian, care detine, alaturi de Giosue Castellano si constănţeanul Teo Paşa clubul Bamboo din Miami. 
 Anul trecut, Lenghea a uitat sa-si plateasca factura medicala facuta la spitalul Muntele Sinai, din Miami Beach, unde a fost internat si tratat. Incercand sa-si recupereze gaura, spitalul i-a pus poprire.
Important e ca Lenghea Daniel este strateg in echipa PNL, din sectorul 2, Bucuresti, unde candideaza Dan Cristian Popescu.
Suparat, nevoie mare, ca i-a aparut numele prin presa si lumea facea comentarii nefavorabile, acesta a inceput sa amentinte pe facebook cu posibile procese.
Mai incet cu strangularea liberatii de exprimare domnule avocat!
sursa foto: facebook

luni, 21 martie 2016

"Dumnezeu, atunci, n-a fost acolo" !

"Este o veche zicală care spune că "Bețele și pietrele îți pot zdrobi oasele, dar cuvintele niciodată nu te pot răni". Sunt aici să vă spun că este o minciună: vorbele urâte, disprețuitoare, pot face mai mult rău decât durerea fizică. Aceasta din urmă poate să dispară, chiar dacă ia o zi sau o săptămână,  dar cuvintele care te denigrează și te fac să te simți inuman, lăsă urme adânci. Atunci, când eram copil, ca voi, am avut impresia că sunt stupid, că nu am nicio valoare, iar când alții continuă să ți-o spună, chiar începi să îi crezi, și ca să poți trece peste asta îți ia ani buni", declară, în fața unui auditoriu, format din câteva sute de elevi de clasa a 8-a, de la o școala gimnazială, dintr-o suburbie a metropolei  Chicago, un om, trecut bine de 80 de ani.
În sală este o liniște mormântală, elevii ascultă atenți discursul unui evreu, supraviețuitor al Holocaustului.
Numele lui este Aaron Elster. De aproape 20 de ani a ieșit la pensie, după o carieră în asigurări, dar acum este mai ocupat ca niciodată. Funcția de vicepreședinte al Muzeului Holocaustului și Centrului Educational din Skokie, Illinois îl ține extrem de activ.
De vreo 10 ani ține discursuri la școlile din zona Chicago, sau oriunde este invitat, promovând povestea supraviețuirii sale, pe care a descris-o într-o  carte autobiografică.  Cartea este scrisă împreună cu psihologul Joy Erlichman Miller și intitulată "Ochii ei mă urmăresc încă". Titlul cărții face referință la sora lui mai mică, de doar șase ani, ucisă de naziști, alături de tatăl și mama sa, în Polonia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Mesajul lui Aaron pentru elevi are drept scop de a-i  încuraja să creadă în forțele lor proprii, de a nu se lăsa învinși, de a crede în faptul că au capacitatea de a trece peste tot felul de adversități și situații, care chiar dacă inițial par imposibile sau grele, ele nu sunt de nedepășit. Pentru asta însă e nevoie de a sta departe de persoanele negative sau cei care le spun că nu vor putea reuși.
"Sunteți mai deștepți și mai puternici decât  credeți, iar asta vă pot spune din proprie experiența, când eram și eu de vârsta voastră. Sunt lucruri pe care le-am făcut la 10-11 ani pentru a supraviețui, pe care, chiar și acum la bătrânețe, cu greu îmi vine să cred că le-am făcut. Toate astea pentru că vroiam cu disperare să trăiesc. Sunt anumite forțe care zac în voi și de care nici nu știți. Vă spun astea pentru că vreau să luați atitudine la școală, sau în comunitatea unde trăiți, când vedeți că unul din colegii sau prietenii voștri sunt hărțuiți, bătuți sau se fac glume proaste pe seama lor. Uneori e deajuns să fiți prietenoși sau să zâmbiți cuiva care este la pământ. Voi aveți acea abilitate. Trebuie să deveniți apărătorii celor mai slabi. Când vă spun să schimbați lumea asta în mai bine, și vă întrebați poate ce puteți fiecare dintre voi face, să știți că sunt lucruri mărunte, la nivel individual, dar care puse toate împreună fac o mare diferența, în lumea de mâine, in care veți trăi. Voi sunteți liderii de mâine, care vor decide cum va arată lumea. Noi, ca adulți, nu am făcut o treabă prea bună, așa că vă încurajez pe voi să vă implicați, să faceti diferența în școală, acasă și în această țară." declară Aaron Elster.
"Dacă nu aș crede în voi nu aș fi acum aici să vă vorbesc, ci aș fi  undeva jucând golf" mai spune el.


În 1942, la vârsta de aproximativ 11 ani, orășelul Sokolow din Polonia, în care locuia cu familia, a fost invadat de nemți. Pentru că acolo trăiau peste 5,000 de evrei, aceștia au fost mutați într-un ghetto în care au fost supuși la exterminare prin înfometare și lipsirea de asistență medicală de bază. "Oamenii mureau pe toate străzile iar cadavrele puteau fi găsite rezemata pe margine clădirilor. Dumnezeu, atunci, nu era acolo. Am văzut cu ochii mei o mamă care și-a omorât propriul bebeluș pentru că țipa, și de teamă să nu atragă atenția soldaților, l-a omorât prin asfixiere, la presiunea celorlalți. Era dorința și lupta de a mai supraviețui încă o zi. O să vă întrebați cum poate face o mamă așa ceva?! Vă spun că nu aveți de ce să o judecați dacă nu ați fost și nu ați trăit acolo. Nu aveți cum să înțelegeți. Și mie îmi era o teamă teribilă de moarte."

Cei care au rezistat mai mult au fost mutați ulterior în lagărele de exterminare, special create pentru a fi gazați, arși în cuptoare și apoi transformați în cenușă. Aaron reușește însă să fugă din getto și să se adăpostească la niște ferme din zonă.
"Și acum îmi amintesc gustul farfuriei de lapte și cartofi fierți primiți de la fetița unui fermier, care m-a luat la el în casă pentru scurt timp. Apoi de teamă și disperare mi-a spus că nu am nicio șansă să supraviețuiesc singur, așa că mai bine ma predau autoritatilor să mă omoare. Eu însă îmi doream mult să trăiesc" spune Elster.

Aaron cu sora mai mare si unchiul Sam
Timp de aproape doi ani de zile reușește să stea ascuns la familia Hypolit Gorski, în podul casei. Riscul asumat de acea familie era însă major. Dacă erau descoperiți, puteau cu toții să fie împușcați. Iarna îndurând frigul, de multe ori se urina pe el ca să simtă puțină căldură, ca apoi să înghețe și mai tare de frig.  Vara îl chinuiau păduchii și căldurile insuportabile din pod, iar bătălia cu foamea era una constantă, lucru ce îl făcea mai tot timpul să aiureze. Cu toate astea, datorită determinării, băiatul reușește să supraviețuiască până la terminarea războiului. Cu excepția unei surori mai mari, toată familia îi este omorâtă. De fapt, s-a numărat printre cei 29 de supraviețuitori din acel oras, el și sora lui Irene, fiind singurii copii care au supraviețuit.
Devenit copil al strazii, și de fapt al nimănui,  este salvat de un unchi, care, partizan fiind în armata poloneză, se reîntoarce să vadă dacă i-a mai supraviețuit careva din familie. Pleacă toți trei în Germania și trăiesc timp de doi ani prin diferite adăposturi pentru refugiați. Ajutați de o organizație caritabilă internațională  emigrează în America în 1947,  trăind prin diferite orfelinate. Este înscris la școală, reușește să termine liceul și apoi este înrolat în armată, servind timp de 18 luni în timpul războiului din Coreea. Înainte să plece în armată se căsătorește. După terminarea stagiului militar revine la Chicago unde lucrează ca și agent de asigurări. Împreuna cu soția au doi băieți, iar apoi câțiva nepoți. Timp de 40 de ani, în ciuda coșmarurilor care le-a avut din perioada copilăriei, reușește să își ascundă trecutul și tragedia vieții sale. Abia la bătrânețe, încurajat de alții, își așterne pe hârtie povestea vieții sale și începe să vorbească public despre asta.
La finalul prezentării copiii îi adresează întrebări. Multi vor să afle dacă a reușit să îi ierte pe cei care i-au omorât familia. Nu, nu poate să-i ierte, dar spune însă că nu-i urăște. "Am încetat de mult timp să mai urăsc. Dacă aș fi continuat să fac asta aveam o viața mizerabilă. Cât privește iertarea, ea trebuie să o primească de acolo de unde este sora mea de șase ani, pe care au ucis-o."
La sfârșit copiii vin să își facă poze cu el, unii sunt cu ochii în lacrimi, și îl îmbrățișează.


După prezentare, am plecat cu Aaron să luam prânzul la un restaurant din zona. Intrăm înăuntru și ne primește prietenos managerul restaurantului, care, după ce ne ia comanda ne întreabă cu ce ocazie prin zonă. Mă grăbesc să îi spun că am fost la școala din apropiere, unde, îi explic că Aaron a ținut o prezentare, el fiind unul din supraviețuitorii Holocaustului. Managerul este vădit impresionat când aude,  spune câteva vorbe de compasiune, dar Aaron mă trage de mânecă să mergem la masă, dându-mi de înțeles că nu vrea să mai audă și altele. Cu siguranță că nu își dorește să mai audă vorbe de compasiune, nu caută el asta. Ne așezăm la masă și  începe să îmi povestească faptul că în câteva săptămâni va avea loc petrecerea anuală organizată de muzeu, cu scopul de a strânge fonduri.  La eveniment urmează să participe, ca invitat, și fostul Secretar al Apărării și fost director al CIA Leon Panetta, căruia Aaron urmează să îi ofere, personal, un tur al muzeului. Pentru a face față întâlnirii, Aaron, îmi spune entuziasmat, că se pregătește de întâlnire citindu-i cartea autobiografică. Și scoate din geantă o carte care mi-o arată. Apoi îmi spune că a cam obosit, că, în ciuda faptului că îi face plăcere să le vorbească copiilor, astfel de discursuri îl epuizează repede, iar organismul său nu mai face față.
Datorită faptului că s-a numărat printre cei mai tineri supraviețuitori ai Holocaustului, Aaron este printre puținii rămași în viață. Acest lucru însă îi oferă șansa de a exista pentru posteritate, cu ajutorul tehnologiei, ca hologramă. Îmi povestește apoi detalii despre proiectul demarat de muzeu, în colaborare cu University of Southern California, ce va costa câteva milioane de dolari, va fi extrem de inovator, și din care face și el parte. Chiar și după ce vor muri, mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului vor dăinui holografic, adica vor putea apărea tridimensional în fața publicului, iar cu ajutorul unui program gen Siri, vizitatorii le vor putea adresa întrebări iar aceștia le vor răspunde.
"De curând, am fost în California, unde timp de patru zile, am fost filmat, și am răspuns la aproximativ 1800 de întrebări. Este incredibilă tehnologia asta, voi fi nemuritor" spune Aaron zâmbind. "Copii vor  avea ocazia să mă vadă și să le răspund la fel ca acum, chiar și atunci când nu voi mai fi de mult prin zonă."

miercuri, 24 februarie 2016

Eduard Voicu despre cum e sa fi in Marina Americana

Eduard Voicu!
Are 19 ani, este originar din România, şi este stabilit încă din 2006 în Chicago. Activează în Marina Americană şi este înrolat pe USS Boxer LHD-4 la Deck Department !

„Sunt din România, am plecat în Statele Unite în 2006 şi m-am stabilit în Illinois, la Chicago. Sunt foarte mândru că fac parte din Armata SUA, este foarte bine să îţi serveşti ţara în care trăieşti, dar niciodată nu poţi uita de unde vi”, a declarat pentru Amronews, Eduard Voicu.
De curînd a plecat în misiune pentru aproximativ 8-9 luni. Alături de el, pe vasul care apaţine marinei americane se mai află aproximativ 4500 de militari. Toţi au jurat credinţă Statelor Unite înţelegând că misiunea lor este una extrem de importantă.
Pentru a înţelege cine este Eduard Voicu am ales pentru început să vorbesc cu parinţii săi, români stabiliţi în America.
Cu trei luni înainte de Revoluţia din 1989, Ionel Voicu, actualul tată al lui Eduard se hotărăşte să fugă din România comunistă. A traversat clandestin graniţa la sârbi şi timp de 7 zile si 7 nopti a traversat munţii pentru a ajunge la Vârșeț în Voivodina. Odată ajuns acolo a stat 20 de zile in arest pentru trecerea frauduloasă a frontierei, apoi a fost transferat la Belgrad în lagărul de refugiati politici. După o luna petrecută în lagăr şi supus la tot felul de interviuri, susăicionând că autorităţile sârbe ar putea sa-l extrădeze, Ionel Voicu a hotărât să fugă şi împreuna cu un alt român a plecat la ambasada ONU unde le-a fost recunoscut statutul de refugiat politic. Reprezentanţii ONU i-au dat acte, bani si a fost cazat la un hotel special unde a stat 9 luni susţinând mai multe interviuri cu reprezentanţi ai Ambasadei Statelor Unite. În final a fost acceptat şi a efectuat o pregatire pentru viaţa din America. În luna Mai 1990 a ajuns la Chicago.

marți, 23 februarie 2016

Viviana Gradinaru romanca nominalizata de Obama printre cei mai buni oameni de stiinta din America

Presedintele Obama a nominalizat pe cei mai buni cercetători si oameni de știința aflati la inceputul carierei. Printre ei se număra si o românca: Viviana Gradinaru de la California Institute of Technology.
Felicitari!
foto credit: Caltech.edu
The White House: "
President Obama today named 105** researchers as recipients of the Presidential Early Career Awards for Scientists and Engineers, the highest honor bestowed by the United States Government on science and engineering professionals in the early stages of their independent research careers. The winners will receive their awards at a Washington, DC ceremony this spring.

Michael Bembea a ucis cu sange rece un batran pentru droguri

Michael Bembea, 24 de ani(stanga), si  Elijah Timatyos, 23 de ani (dreapta)

Update 26 Martie, 2016 

Ioan Lela Jr.(jos), in varsta de 34 de ani, din Arizona, este cea de-a treia persoana arestata pentru crima savarsita impreuna cu alti doi complici. Acesta face parte tot dintr-o familie numeroasa de penticostali ce locuiesc in orasul Phoenix, Arizona. Conform autoritatilor, citate de Chicago Tribune,  acesta, ajutat de Bembea,  a sufocat si apoi si-a lovit in cap victima pana au ucis-o. Cautiunea pusa penumele lui este de jumatate de milion de dolari "cash".




Ar fi trebuit sa sa casatoreasca curand, si sa devina tata,  logodnica lui fiind insarcinata, spune avocatul acestuia, in schimb, a fost arestat impreuna cu alt prieten, pentru o crima oribila, si acum urmeaza sa primeasca ani grei de inchisoare.
De curand cei doi au fost arestati pentru o crima comisa in Chicago. Victima este un barbat in varsta de 71 de ani, prieten de familie cu Bembea. Acestia l-au omorat si apoi l-au jefuit, cheltuind apoi banii pe droguri. 

Michael Bembea provine dintr-o familie de romani neoprotestanti din Chicago. Este fiul lui Mircea Bembea un binecunoscut dirijor si instrumentist, (fondator al fanfarei bisericii Betania) din biserica penticostala din zona, care a murit anul trecut intr-un tragic accident de masina.
 De la adolescentul rebel, la jafuri, droguri si crima cu sange rece

 Pagina sa personala de pe internet arata preferintele sale muzicale printre care Wu Tang Clan

La nici 20 de ani, in 2011, Michael Bembea a fost arestat in Chicago pentru o alta spargere. Acesta mai avea si alte antecedente legale, fiind eliberat conditionat.

In 2013 un alt tanar cu origini romanesti  a fost pus sub acuzare de crima in zona Chicago.
http://rousa.blogspot.com/2013/06/filip-vatamaniuc-si-alti-doi-tineri.html

marți, 26 ianuarie 2016

"Barnevernet"-ul din Marea Britanie







"Cu exceptia Statelor Unite, aceasta este tara unde copii sunt luati din familie si dati spre adoptie fara consimtamantul parintilor" afirma una din personajele din documentar.
 Nu, nu este vorba de Norvegia, ci de Marea Britanie.
Un documentar extrem de interesant si educativ, pentru cei care doresc sa inteleaga mai bine despre cum functioneaza sistemul de protectie sociala a copiilor in unele tari.
Sistemul social, de protectie a copiluluui din UK, este chiar mai draconic decat cel din Norvegia. Copiii pot fi luati de la familie sau mama chiar de la nastere daca Serviciul Social considera ca exista posibilitatea ca acest copil sa sufere in viitor. Mai mult copilul poate fi luat chiar si pentru abuz emotional, asta insemnand lucruri precum actiuni de ironizare a copilului ca nu vorbeste corect.
Asadar activitatea Barnevernetului din Norvegia, care functioneaza similar cu cea din UK, nu are  la baza persecutia religioasa, ci mai degraba un sistem de reguli si legi care sunt puse in aplicare, aproape robotic.
Pe cand prosteste romanesti si o delegatie parlamentara romaneasca si pentru Marea Britanie?!

vineri, 22 ianuarie 2016

MApN raspunde: de ce n-a fost arborat steagul romanesc langa cel american la Deveselu?!




 FB foto:Naval Support Facility Deveselu Change of Command Ceremony
          
Saptamana trecuta, in urma diferitelor articole inflamatorii aparute prin presa din tara, lumea se revolta cu privire la motivul  pentru care steagul Romaniei nu era arborat langa cel american, in timpul unei ceremonii, care a avut loc la baza militara americana, de la Deveselu. Atat autorii articolelor, cat si cititorii, se revoltau, fara insa ca cineva sa fi cerut o explicatie si de la Ministerului Apararii Nationale, motiv pentru care le-am solicitat eu una. 
Este greu, fratilor, sa cereti si voi un punct de vedere sau o explicatie cuiva!

Iata comunicatul MApN:

La solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele informaţii:

     
"Activitatea la care faceţi referire s-a derulat în interiorul Naval Support Facility (NSF), colocată în Baza 99 Deveselu, fiind o ceremonie organizată de partea americană, la schimbarea comenzii unităţii.  
Protocolul oficial, organizat după regulile-standard ale Forţelor Navale ale SUA, a inclus, în deschiderea ceremoniei, introducerea în formaţie de către gărzile de onoare a drapelelor României şi SUA, pe timpul intonării imnurilor naţionale, cu tot onorul si respectul cuvenite unui astfel de eveniment.
Cu privire la drapelul SUA care apare în fundalul unora dintre fotografii, reprezentanţii unităţii militare americane ne-au comunicat faptul că acesta face parte din starea de fixaţie a hangarului unităţii, fiind arborat în mod permanent şi nu special pentru această ceremonie."

Secţia Presă

joi, 14 ianuarie 2016

Scopul scuză mijloacele: mitul persecuției religioase norvegiene răspândit de pastorul Cristian Ionescu

Pastorul Cristian Ionescu-biserica Penticostală Elim Chicago
Update

Pentru ca mesajul transmis de comunitatea penticostala din Norvegia a nemulțumit pe pastorul Ionescu, acesta i-a facut "mercenari ai statului" intr-o postare pe blogul sau.
https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2016/01/15/many-norwegian-pentecostal-leaders-mercenaries-of-the-state/
Interviu cu ambasada Norvegiei in Washington DC

Manipularea pastorului legata de persecuția religioasă din Norvegia este una ordinara. Conform Ministerului Afacerilor Externe in Norvegia traiesc oficial aproximativ 11.000 de România si inca din 2008 avem o biserica ortodoxa acolo. "Biserica ortodoxă: Începând cu 6 ianuarie 2008, Patriarhia Română a numit un preot pentru Norvegia, în persoana lui Marius Ţeican. Acesta a susţinut prima slujbă la 20 ianuarie 2008, împreună cu părintele Culai Enache din Suedia." MAE
Așadar, romanii isi pot exercita bine merci tradiția si obiceiurile creștin ortodoxe, bineinteles cu condiția sa nu isi abuzeze copiii.

Când scopul scuză mijloacele 
Acest gen de declarații, cum că familia Botnariu este persecutată religios, au fost lansate în spațiul mediatic româno-american, încingând spiritele credincioșilor neoprotestanți,  de pastorul Cristian Ionescu de la biserica Elim din Chicago, într-o emisiune la Televiziunea Creștină Română din Chicago în luna decembrie a anului trecut, unde, printre altele,  compara Norvegia cu Uniunea Sovietică. Tot atunci anunța organizarea mitingului de protest de la Washington D.C. de pe 8 ianuarie.
Pastorul Ionescu in Washington D.C.
Tot în luna decembrie revista creștină norvegiană Dagen (Christian Daily in Norway) veche de aproape 100 de ani, publica un editorial cu titlul " Norvegia nu este Uniunea Sovietică (Norway is not the Soviet Union) în care dezmințea faptul că, la ei, creștinii ar fi persecutați. În plus, aceștia afirmă că, ei, au o datorie editorială și de etică în ceea ce publică, iar că revistă lor creștină, ce apare zilnic, are responsabilitatea de a demonta afirmatiile eronate, care au fost răspândite la nivel internațional, cu privire la așa zisa persecuție religioasă din Norvegia.
Pastorul Ionescu si Botnariu Sr. la protestul din Washington D.C.
Acest lucru a fost infirmat în mod repetat nu doar de oficialii norvegieni(vezi interviul meu anterior cu ambasada norvegiei din D.C.) sau presa creștină de acolo, ci și de Consiliul Mişcării Penticostale din Norvegia care intr-un comunicat difuzat de B1TV afirmau printre altele că "Penticostalii nu sunt persecutați de autoritățile norvegiene."
 Ba mai mult, vor să precizeze că "experiența noastră cu autoritățile norvegiene, incluzând serviciile de protecție a copilului, ne arată că acestea tratează toate grupurile religioase într-o manieră corectă. Nu avem niciun motiv pentru care să suspectăm că suntem tratați diferit față de alții din cauza credinței noastre. În ceea ce privește problema violenței fizice ca modalitate de pedeapsă a copiilor, repetăm:Dumnezeu iubește necondiționat copiii și nu găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă. Dimpotrivă - Isus i-a chemat pe copii să stea în brațele Lui. Asta arată respectul și dragostea pe care Dumnezeu o are pentru fiecare copil." (purtătorul de cuvânt Andreas Hegertun, declaraţie în numele liderului Consiliului Mișcării Penticostale din Norvegia, Jan Eilert Aakriti) 
Asta in contradicție cu declarația familiei Botnariu, care recunostea, in presă, folosirea corectiei prin bataie: „Într-o oarecare măsură cunoaștem că în Norvegia nu sunt acceptate asemenea măsuri de corecție în educarea copiilor. Am încercat să evităm, dar apar situații în care se ajunge și la măsuri de genul ăsta...

Într-un comunicat de presa, la solicitarea ziarului Adevărul, Ministerul Afacerilor externe Român, aducea zilele trecute, la cunostința publicului faptul că Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia, Barnevernet, a preluat în ultimii cinci ani 26 de copii din 13 familii de români, iar din cei 26 de copii preluaţi de autorităţile norvegiene, 10 s-au întors în familii. Toate astea fară proteste de strada, predici prin biserici, amenintari, petitii online, emisiuni tv si alte cele.
Dacă facem un calcul simplu deplasarea la Washington D.C.a celor aproximativ 1000 de persoane a costat  între 100,000 și câeva sute de mii de dolari. Asta dacă e să presupunem că fiecare a cheltuit minim 100 de dolari, în condițiile în care doar  biletul de avion și hotelul sunt de ordinul sutelor de dolari.




Interviu cu Ambasada Norvegiei din Washington D.C. legat de Barnevernet si protestul pentru familia Bodnariu

 Jon-Åge Øyslebø -ministru consilier Ambasada Norvegiei Washington D.C.

"Măsura de a lua copiii de la părinți este și trebuie să fie o măsură temporară. Părinții pot face apel anual să își recupereze copiii, iar dacă dovedesc că le pot oferi o ingrijire adecvată, îi pot primi înapoi, măsurile luate fiind temporare.Jon-Åge Øyslebø

Am fost prezent weekendul trecut în Washington D.C. cu ocazia protestului organizat de comunitatea penticostală din SUA, în semn de sprijin față de familia Marius si Ruth Bodnariu din Norvegia. Acestora  le-au fost luați cei cinci copii, pentru că ar fi fost abuzați fizic,(corecții prin bătaie) lucru recunoscut oficial de tatăl lor Marius Botnariu, atât în fața autoritătilor norvegiene cât și presei din România.
Intr-un interviu Antena3 in luna decembrie, 2015 referitor la corectia fiziaca.

  • Marius Bodnariu: "Mai ales ca sotia a crescut aici, cunoastem ca nu sint acceptate astfel de masuri de corectie in educarea copiilor in Norvegia. Am incercat sa evitam, dar apar situatii in anumite conditii in care se ajunge si la masuri de genul asta".
  • Ruth Bodnariu: "In situatii de stres, cind se cearta copiii, cind tin un copil in brate si mincarea e pe foc si doi se cearta... In Romania nu e considerata violenta. In Norvegia din pacate asta e caz penal".
În ciuda faptului că mai multe instituții de presa/media din mediul neoprotestant românesc din SUA, au fost prezente la acest protest, venind de la mii de kilometri depărtare, eu, am fost singurul care am solicitat un punct de vedere oficial și din partea Ambasadei Norvegiei.
 Jon-Åge Øyslebø -ministru consilier al ambasadei norvegiene din D.C. a avut deschiderea si amabilitatea de a sta cu mine de vorba și de a-mi oferi acest interviu în exclusivitate.

Reprezentatul norvegian recunoaste că nu a mai existat niciodată un astfel de protest în fața ambasadei Norvegiei din SUA, (800-1000 de persoane din estimarile organizatorilor) dar că a fost bucuros că protestul a fost pasnic și mesajul românilor a fost bine primit de cei din ambasadă, care, la randul lor, îl va transmite mai departe autoritatilor compentente din Norvegia.
Am rugat pe domnul Øyslebø să explice care este rolul Barnevernet,  Agenția pentru Protecția Copilului și-a familiei din Norvegia. Acesta mi-a spus ca Barnevernet este organizata la nivel de municipalitate  si are rolul de a ajuta copii care sunt neglijati, abuzati sau tratati necorespunzator de familiile lor. Nu este un minister anume, ci un serviciu de asistenta sociala organizat la nivel regional si controlat de un bord administrativ, la nivel de judet, regularizat de legi foarte stricte, cu privire la serviciile oferite si modul de operare, facute de parlament.
Legat de modul cum se deruleaza un caz anume, mi-a declarat ca au proceduri specifice, investigatie locala si apoi recomandare, in functie de caz, care se face la nivel de regiune. O procedura separata poata accelera acest proces, in anumite cazuri, adica copii sa fie luati si dati rapid spre adoptie daca se considera ca siguranta lor fizica este grav pusa in pericol.

În ceea ce privește sistemul de verificare și de credibilizare, al celor care investighează aceste cazuri, acesta este implementat în felul de functionare al acestei agenți. Mai exact, cei care investighează și recomandă măsurile ce trebuiesc luate, într-un anumit caz, sunt alții decât cei care iau decizia finală.  Pentru asta există bordul de la nivel județean. Nu există doar una sau două persoane care să abuzeze de puterea pe care o au, ci există un sistem bine pus la punct, pe diferite nivele, iar la nivel și mai sus există un guvernator care supraveghează ce se întâmplă la nivel regional. În plus, există o puternică tradiție a societății civile, care urmărește ce se întâmplă în comunitate, dacă există abuzuri ale administrației publice. Nu în ultimul rând este mass-media, care urmărește ce se întâmpă, si chiar parlamentarii ce reprezină acele regiuni, pot lua atitudine daă ceva este greșit.
Întrebat ce va face cu semăturile și solicitările primite din partea româno-americană, reprezentantul norvegian  a afirmat că ele vor fi trimise, prin Ministerul Afacerilor Externe, în Norvegia, pentru a fi analizate de cei responsabili de aceste probleme, ambasada fiind doar "ochii și urechile" a ceea ce se întâmplă aici în America. Totodată rolul ambasadei este și de a explica cum fucționează Barnevernet, motiv pentru care organizatorii protestului au primit o mapă cu mai multe detalii despre acest lucru, informaîții pe care le-au postat chiar și pe situl ambasadei și contul lor de facebook, pentru a adresa aceste nelămuriri.
Ambasada norvegiană urmărește ce se întâmplă în spațiul virtual, sau retelele de socializare, a remarcat concepțiile greșite despre acest subiect, motiv pentru care este de datoria ei să aducă lămuriri și clarificări, declară oficialul norvegian.
În legătură cu modul de acționare al Barnevernet, ambasada declară că, în ceea ce privește guvernul norvegian, intenția de a lua copiii de la o famile, este și trebuie să fie decizia extremă. Așa cum spune în mod clar legea, trebuie să fie o cauză serioasă de neglijență, tratament neadecvat în familie sau abuz asupra copiilor. În aceste condiții masura trebuie luată în favoarea și spre beneficiul copilului.
Există un proces care se desfășoară, familia beneficiază în mod gratuit de un avocat, și dacă măsurile luate nu le sunt favorabile, pot să facă apel. Totodată, măsura de a lua copiii de la părinți este și trebuie să fie o măsura temporară. Părinții pot face apel anual să își recupereze copiii, iar dacă dovedesc că le pot oferi o îngrijire adecvată, îi pot primi înapoi, măsurile luate fiind temporare.
Oficialul norvegian a mai subliniat că religia niciodată nu poate fi un motiv pentru care copiii sunt luați de la  părinți și că acest lucru este un lucru neadevărat vehiculat în spațiul virtual, luând amploare.
Acest gen de declarații, cum că familia Botnariu este persecutată religios au fost lansate
 în spațiul mediatic, româno-american, de pastorul Cristian Ionescu de la biserica Elim din Chicago, într-o emisiune la Televiziunea Creștină Română din Chicago în luna decembrie a anului trecut, unde printre altele compara Norvegia cu Uniunea Sovietică. Tot atunci anunța organizarea mitingului de protest de la Washington D.C. de pe 8 ianuarie.
Tot în luna decembrie revista creștină norvegiană  Dagen (Christian Daily in Norway) 
 veche de aproape 100 de ani, publică un editorial cu titlul " Norvegia nu este Uniunea Sovietică (Norway is not the Soviet Union) în care dezmințea faptul că la ei creștinii ar fi persecutați. În plus aceștia afirmă că ei au o datorie editorială și de etică în ceea ce publică, iar ca revistă creștină
ce apare zilnic, au responsabilitatea de a demonta afirmatiile eronate, care au fost răspândite la nivel internațional, cu privire la așa zisa persecuție religioasă din Norvegia.

Acest lucru a fost infirmat in mod repetat nu doar de oficialii norvegieni, sau presa creștină de acolo, ci și de Consiliul Mişcării Penticostale din Norvegia care intr-un comunicat difuzat de B1TV afirmau printre altele ca "Penticostalii nu sunt persecutați de autoritățile norvegiene. Ba mai mult, 
vor să precizeze că "experiența noastră cu autoritățile norvegiene, incluzând serviciile de protecție a copilului, ne arată că acestea tratează toate grupurile religioase într-o manieră corectă. Nu avem niciun motiv pentru care să suspectăm că suntem tratați diferit față de alții din cauza credinței noastre.
În ceea ce privește problema violenței fizice ca modalitate de pedeapsă a copiilor, repetăm:Dumnezeu iubește necondiționat copiii și nu găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă. Dimpotrivă - Isus i-a chemat pe copii să stea în brațele Lui. Asta arată respectul și dragostea pe care Dumnezeu o are pentru fiecare copil." (purtătorul de cuvânt Andreas Hegertun, declaraţie în numele liderului Consiliului Mișcării Penticostale din Norvegia, Jan Eilert Aakriti)

Într-un comunicat de presa, la solicitarea ziarului Adevărul, Ministerul Afacerilor externe Român, aducea
zilele trecute, la cunostința publicului faptul că Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia, Barnevernet, a preluat în ultimii cinci ani 26 de copii din 13 familii de români, iar din cei 26 de copii preluaţi de autorităţile norvegiene, 10 s-au întors în familii. Toate astea fară proteste de strada, predici prin biserici,  amenintari, petitii si alte cele. 


Iată ce mi-a declart însă avocatul norvegian pentru drepturile omului și activistul Marius Reikeras, prezent și el la protest alături de românii din SUA:
Membrii ai Parlamentului European vor investiga situația drepturilor omului în Norvegia și vor acorda o mai mare atenție modului în care Barnevernet acționează față de familiile de toate naționalitățile. Consider acest lucru a fi un progres major în lupta noastră comună împotriva încălcării drepturilor omului în Norvegia, și voi face tot ce-mi stă în putere pentru a aborda problemele în mod corect.
Marius Reikeras-avocat norvegian 
„Am văzut atât de multe familii în această situație, astfel încât se poate face o idee standard al acestui lucru, veți vedea același model – familiile perfect normale au probleme cu sistemul, la fel ca familia Bodnariu. Eu am un rol profesional în acest sens și trebuie să fiu obiectiv. Văd, în orice caz, că valorile fundamentale ale drepturilor omului sunt încălcate în Norvegia. Când ai un sistem care face astfel de lucruri, nu numai pentru această familie, dar și pentru alte mii de familii, trebuie să te oprești și să te întrebi de ce se încalcă dreptul internațional”, a continuat Reikeras. „Trebuie să începem cu respectarea dreptului internațional. Suntem (Norvegia) parte a Convenției drepturilor omului. Ne-am angajat să urmăm convenția drepturilor omului, precum și ale ONU (legate tot de drepturile omului). Atât timp cât nu facem asta, vom avea astfel de cazuri. Acesta este un exemplu foarte bun – unei familie bine educata i-au fost luați copiii fără un proces echitabil, fără nici un proces echitabil. ” a declarat Marius Reikeras.

joi, 17 decembrie 2015

Rezolutie adoptata de Senatul American la celebrarea a 135 de ani de diplomatie SUA-Romania

 Senatul SUA a adoptat in unanimitate Rezoluția pentru celebrarea a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.
Rezoluţia iniţiată de senatorul Ron Johnson (Wisconsin), preşedintele Comitetului pentru Securitate Internă şi Afaceri Guvernamentale şi al Subcomitetului pentru Europa şi Cooperare în Domeniul Securităţii Regionale din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe, a beneficiat, la momentul adoptării sale, de sprijinul a 7 co-sponsori, senatori din ambele partide americane, după cum urmează: senatorul Orrin Hatch (Utah), preşedintele Pro-tempore al Senatului SUA, senatorul John McCain (Arizona), preşedintele Comitetului pentru Servicii Armate, senatorul Richard Burr (North Carolina), preşedintele Comitetului pentru Informaţii, senatorul James Inhofe (Oklahoma), preşedintele Comitetului pentru Mediu şi Lucrări Publice şi membru senior în Comitetul pentru Servicii Armate, senatorul Jeanne Shaheen (New Hampshire), liderul democrat din cadrul Subcomitetului pentru Europa şi Cooperare în Domeniul Securităţii Regionale din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe, senatorul Marco Rubio (Florida), membru în Comitetul pentru Relaţii Externe şi senatorul Chris Murphy (Connecticut), membru în Comitetul pentru Relaţii Externe. 
Ambasada Romaniei in SUA saluta adoptarea în unanimitate de către Senatul Statelor Unite ale Americii a Rezoluţiei pentru celebrarea a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii. Aceasta arata ca, rezolutia, este o dovadă de respect pentru Romania şi un semnal clar cu privire dezvoltarea viitoare a parteneriatului bilateral, aflat deja în cel mai bun moment din istoria relaţiilor noastre.
Documentul menţionează angajamentul comun al celor două ţări pentru respectarea drepturilor omului, promovarea statului de drept, a bunei guvernări, a dezvoltării şi creşterii economice, a schimburilor culturale, fiind subliniată contribuţia majoră a României în ultimii 25 de ani, dar mai ales în contextul regional actual dificil, la asigurarea stabilităţii, securităţii şi respectării principiilor democratice în Europa Centrală şi de Est, Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre.
Rezoluţia scoate în evidenţiază rolul României ca aliat important al SUA în cadrul NATO,  implicarea consistentă a  ţării noastre în teatrele de operaţiuni, precum şi contribuţia semnificativă a ţării noastre la implementarea şi consolidarea sistemului anti-rachetă, facilitatea de la Deveselu devenind astfel prima nouă bază a Marinei SUA înfiinţată în ultimii aproape 30 de ani (după 1987). 





114th CONGRESS
1st Session


S. RES. 326

IN THE SENATE OF THE UNITED STATES
December 3, 2015
Mr. Johnson (for himself, Mrs. Shaheen, Mr. McCain, Mr. Inhofe, Mr. Hatch, Mr. Rubio, and Mr. Murphy) submitted the following resolution; which was referred to the Committee on Foreign Relations
December 10, 2015
Reported by Mr. Corker, without amendment and with an amendment to the preamble
[Omit the part struck through and insert the part printed in italic]

RESOLUTION
Celebrating the 135th anniversary of diplomatic relations between the United States and Romania.
    Whereas the United States established diplomatic relations with Romania in June 1880;
    Whereas the Governments of the United States and Romania strive to continually improve cooperation between government leaders and strengthen the two countries’ strategic partnership, focusing on the political-military relationship, law-enforcement collaboration, trade and investment opportunities, and energy security;
    Whereas the Governments of the United States and Romania are committed to supporting human rights, advancing the rule of law, democratic governance, economic growth, and freedom;
    Whereas Romania joined the North Atlantic Treaty Organization (NATO) in 2004, and has established itself both as a resolute ally of both the United States and as a strong NATO member;
    Whereas the Government of Romania continues to improve its military capabilities, and has repeatedly demonstrated its willingness to provide forces and assets in support of operations that address the national security interests of the United States and all NATO members, including deployments to Afghanistan, Iraq, Libya, and Kosovo;
    Whereas, in 2011, the United States and Romania issued the “Joint Declaration on Strategic Partnership for the 21st Century Between the United States of America and Romania,” reflecting increasing cooperation between our countries to promote security, democracy, free market opportunities, and cultural exchange;
    Whereas the United States and Romania signed a ballistic missile defense (BMD) agreement in 2011, allowing the deployment of United States personnel, equipment, and anti-missile interceptors to Romania;
    Whereas, in October 2014, the United States Navy formally launched Naval Support Facility Deveselu to achieve the goals of the 2011 BMD agreement and thus established the first new United States Navy base since 1987;
    Whereas, in September 2015, Romania stood up a NATO Force Integration Unit;
    Whereas Romania will host the Alliance’s Multinational Division-Southeast headquarters in Bucharest and commits significant resources to the Very High Readiness Joint Task Force;
    Whereas Romania has agreed to host components of the United States European Phased Adaptive Approach missile defense system, which will be operational by the end of 2015; and
    Whereas, for the past 25 years, the Government of Romania has shown leadership in advancing stability, security, and democratic principles in Central and Eastern Europe, the Western Balkans, and the Black Sea region, especially in the current difficult regional context: Now, therefore, be it
Resolved, That the Senate—
(1) celebrates the 135th anniversary of United States-Romanian diplomatic relations;

(2) congratulates the people of Romania on their accomplishments as a great nation; and

(3) expresses appreciation for Romania’s unwavering partnership with the United States.

Calendar No. 322
114th CONGRESS
     1st Session


S. RES. 326


RESOLUTION
Celebrating the 135th anniversary of diplomatic relations between the United States and Romania.

December 10, 2015
Reported without amendment and with an amendment to the preamble