joi, 19 martie 2009

Antoniu Petrescu preotul pasionat de muzica lui Elvis

Antoniu Petrescu, în artă Don Elvis, s-a născut în București pe 15 septembrie 1972. Se consideră o persoană normală, provenită dintr-o familie modestă care i-a dăruit multe, înainte de toate seriozitate și educație. Raportul sau cu părinții, nu a fost prea strălucit pe durata șederii sale acasă, și acest fapt se datorează din spusele lui Antoniu caracterului său de rebel, tipic adolescenților . Această “rebeliune” , sau mod de a se relaționa cu realitatea, pe parcursul anilor va fii un element determinant în ceea ce privește anumite alegeri ale vieții sale. În ciuda eșecului și experienței nu prea fericite a seminarului din România, care a durat din septembrie 1989 până în noiembrie 1992, a fost nevoit să părăsească familia și țara, pentru a-și construi viitorul în străinătate.
"Am experimentat ceea ce înseamnă “căile Domnului sunt infinite” chiar dacă, să fiu sincer, nu mi-am închipuit niciodată un astfel de viitor. Oricum, dacă lumea te abandonează și te parăsește, există CINEVA care are grijă de tine și îți îndreaptă pașii în direcția corectă și providențială" declară Antoniu.

Între 1993–1999 a studiat teologia la Pontificiul Colegiu Leonian din Anagni, în Italia, unde a fost primit de către episcopul diecezei din Palestrina la 30 de km de Roma. S-a specializat în Ecleziologia Pastorală și a fost hirotonit diacon după care, în urma vicisitudinilor și peripetiilor petrecute și trăite ca protagonist în anumite localități (Roma, Ariano Irpino, Aquila și Palestrina) a ajuns într-un mic oraș din centrul Italiei numit Avezzano. Acolo a fost sfințit preot în 2004 și în prezent este locul unde își desfășoară activitatea de preot și de artist.
"Da, am spus artist, fară a exagera cred, pentru că, odată cu preoția, mi s-au deschis porțile în televiziune și la radio, fiind obiect de interes din partea mass mediei. Am devenit în același timp un Elvis Impersonator , lucru care m-a dezorientat, ca să spunem așa, într-o oarecare măsură pentru că niciodată, până în acel moment, nu mă gândisem la binomiul preot - Elvis Impersonator! Important este faptul de a fii fericit, indiferent de ceea ce faci, în ceea ce crezi și de părerea celorlalti (care, de multe ori se identifică cu invidia și gelozia)." spune Antoniu Petrescu.

Întrebat care a fost mai întâi, pasiunea pentru muzică sau pentru religie Antoniu spune:
"Cu siguranță, în sens temporal, a venit mai întâi pasiunea pentru muzică și apoi cea bisericească și acest lucru se datorează faptului că provin dintr-o familie de muzicieni. Nu este usor să descrii ceea ce se întâmplă în mintea și în inima unei persoane de 18 ani, care lasă totul și își îndreaptă pașii spre o lume necunoscută, care a fost seminarul în cazul meu. Aici sunt multe lucruri de spus, sigur, o importanță deosebită a avut-o în viața mea prezența unui preot tânăr plin de entuziasm care m-a pus pe gânduri...
Elvis , încă de mic, a influențat stilul meu de viață, și nu de puține ori mă identific cu el. Pe scenă mă transform în ELVIS. O persoană careia nu-i lipsea nimic . Avea carismă, ca să nu mai vorbim de generozitatea lui, neuitînd niciodată de unde a plecat, cum spunem noi. În ceea ce mă privește, am trăit întotdeauna cu aceste două pasiuni, pe care, am încercat să le îmbin , fără a le pune în contrast."


Statutul de artist ar putea după părerea unora să afecteaza statutul de slujitor al lui Dumnezeu, Antoniu are însă o altă părere.
"Să nu uitam că Elvis , a fost întotdeauna un împătimit al muzicii gospel, gen religios pe care l-a introdus în repertoriul sau, și în care se regăsea. În ceea ce mă privește, nu găsesc nici un contrast, nici un motiv serios, care să mă obstrucționeze și care să compromită ceea ce sunt, credul meu și vocația mea. Muzica vine de la Dumnezeu iar cine are concepții diferite și idei preconcepute, ar face bine să le lase acasă. Nu mă interesează cum îl privesc ceilalți pe Elvis, părerea lor, eu știu ce știu, și îi invit să meargă la Graceland în august când se organizează Elvis week . În plus, a fii artist completează fără îndoială imaginea și identitatea mea de preot, mă ajută să mă relaționez și să valorific mai mult contactul cu lumea. Viata mea este naturala si ceea ce fac nu este în contrapoziție cu nimeni și cu nimic, problema alegerii cred că am rezolvat-o la timpul ei."

Unul dintre titlurile din ziarele italiene spunea la un moment dat "serviciul religios este gata, veniți în pace și ascultați muzica lui Elvis". L-am întrebat pe Antoniu cum se combină programul bisericesc cu cel artistic? Mi-a spus că ziarele mai exagerează, dar că este invitat destul de des pentru interviuri la televiziune, la radio, chiar si la concerte. Înregistrează CD-uri cu muzica, in limba italiana și engleză, unul dintre ele “Divino Amore” ajungând chiar în mâinile Sfântului Parinte Benedict XVI –lea, iar cei de la SKY TV din Italia lucrează la un promo documentar avându-l ca protagonist.
În ultima vreme românii au creeat foarte multe problema în Italia, am cerut părerea lui Antoniu, despre cum se simte acest lucru, dacă îl afectează în mod direct ca român, dacă îl văd diferit italienii. Mi-a spus că probleme sunt peste tot, românii nu au o reputație de invidiat în Italia, și este normal ca ceilalți, care ajung acolo pentru o viață mai buna, care cu sacrificii își fac o situație, să aibe de suferit de pe urma “golanilor”, lucru pe care nu-l consideră corect.
"Personal, nu mă identific cu această categorie și lumea mă stimează și respectă în virtutea comportamentului meu și al modului în care mă prezint." concluzionează Antoniu.
Antoniu Petrescu interpretând melodii din repertoriul lui Elvis Presley


Cititi si:

2 comentarii:

loreley spunea...

impresionant ce mult se aseamana cu vocea lui Elvis Presley...

Anonim spunea...

ai ascultat vreodata elvis cu tot sufletul? sa faci deosebire intre vocea sa si vocea celorlalti???nu cred...