joi, 12 noiembrie 2009

Romanii sunt chemati sa voteze reducerea numarului de parlamentari


Cu ocazia alegerilor prezidenţiale 2009 va fi organizat şi referendum national cu privire la reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un parlament unicameral. Cetăţenii vor semna de două ori, dacă doresc să voteze şi la referendum: o dată pentru a primi buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale şi a doua oară dacă doresc să ridice şi cele două buletine de vot pentru referendum.

Cetăţenii vor avea la dispoziţie 3 buletine de vot:
Buletin de vot pentru alegerea preşedintelui.
Buletin de vot pentru referendum cu privire la reducerea numărului de parlamentari.
Buletinul de vot pentru referendum cu privire la trecerea la Parlament unicameral.

Vor fi două buletine de vot pentru referendum.
  
Sunteti de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?
În funcţie de răspunsul dumneavoastră, va trebui să aplicaţi ştampila de votat pe una din cele două opţiuni de vot, DA sau NU, din buletinul de vot.
În momentul de faţă în România exista două camere ale Parlamentului; Camera Deputaţilor şi Senat.

Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300?
În funcţie de răspunsul dumneavoastră, va trebui să aplicaţi ştampila de votat pe una din cele două opţiuni de vot, DA sau NU, din buletinul de vot.

În momentul de faţă în România există un număr 334 locuri pentru deputaţi şi 137 pentru senatori.

Parlamentul unicameral
Argumente pro:
Parlamentul unicameral asigură rapiditate, fluiditate, cursivitate activităţii legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util şi eficient societăţilor care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie de reformare şi restaurare legislativă;
- Fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesită mai puţine cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionalitatea sa;

- Existenţa sistemului parlamentar unicameral uşurează relaţia dintre parlament şi Executiv, evitând eventualele tensiuni, opoziţii ce s-ar putea naşte în cazul parlamentul bicameral, între camerele acestuia, între acesta şi Executiv sau instituţia şefului statului.

Argumente contra
- Sub aspectul democraţiei, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidelă a voinţei poporului, întrucât prin numărul redus al membrilor săi, acesta ar fi un element restrictiv, limitativ;

- Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forţa politică, care deţine majoritatea sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea şi pentru şeful statului sau cel puţin acesta şi-ar putea impune mai uşor propria strategie politică;
- Uşurinţa, rapiditatea, fluiditatea în adoptarea legilor, care ar fi caracteristică parlamentului unicameral, ar fi în detrimentul calităţii şi consistenţei actului legislativ.


Parlamentul bicameral
Argumente pro;
 Prin prezenţa a două camere şi implicit a unui număr mai mare de membri, parlamentul bicameral va realiza o reprezentare mai largă, mai fidelă a voinţei poporului, a tuturor claselor şi grupărilor sociale, a forţelor politice din societate, fapt cu consecinţe pozitive pentru democratismul său politic;
 Sfera mult mai largă şi mai variată a forţelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale fie de forţa social-politică majoritară, fie de executiv sau de şeful statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar;
 Sistemul bicameral ar permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, ar aduce în planul dezbaterilor opţiuni, soluţii multiple şi diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calităţii, consistenţei, profunzimii actului legislativ.

Argumente contra
 Mulţi politicieni şi jurişti contestă plusul de democraţie pe care l-ar conferi sistemul bicameral, făcând trimitere la faptul că în multe sisteme membrii uneia din camere, de regulă Senatul, sunt parţial numiţi de şeful statului;
 Sistemul bicameral, prin prezenţa a două camere, ar genera tensiuni, opoziţii atât între cele două Camere componente cât şi între acestea şi executiv, fapt ce ar agita, tensiona, viaţa social-politică;
 Numărul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral ar genera o creştere considerabilă a efortului
 financiar pentru întreţinerea şi funcţionarea sa, fapt ce ar agrava şi în unele cazuri, ar întrece posibilităţile economice ale societăţilor mici şi mijlocii. Acest fapt ar împiedica însăşi politica de dezvolatare a acestor societăţi;
 Parlamentul bicameral, prin mecanismul său mult mai greoi de adoptare a legilor, cu posibilitate mărită de respingere de către cameră a unui proiect legislativ sau a imposibilităţii realizării medierii între cele două camere, constituie motive pentru rezerve sau critici la adresa acestui sistem.

Niciun comentariu: