Contextul castigatii alegerilor prezidențiale in SUA

Interviu cu Ambasada Norvegiei din Washington D.C. legat de Barnevernet si protestul pentru familia Bodnariu

 Jon-Åge Øyslebø -ministru consilier Ambasada Norvegiei Washington D.C.

"Măsura de a lua copiii de la părinți este și trebuie să fie o măsură temporară. Părinții pot face apel anual să își recupereze copiii, iar dacă dovedesc că le pot oferi o ingrijire adecvată, îi pot primi înapoi, măsurile luate fiind temporare.Jon-Åge Øyslebø

Am fost prezent weekendul trecut în Washington D.C. cu ocazia protestului organizat de comunitatea penticostală din SUA, în semn de sprijin față de familia Marius si Ruth Bodnariu din Norvegia. Acestora  le-au fost luați cei cinci copii, pentru că ar fi fost abuzați fizic,(corecții prin bătaie) lucru recunoscut oficial de tatăl lor Marius Botnariu, atât în fața autoritătilor norvegiene cât și presei din România.
Intr-un interviu Antena3 in luna decembrie, 2015 referitor la corectia fiziaca.

  • Marius Bodnariu: "Mai ales ca sotia a crescut aici, cunoastem ca nu sint acceptate astfel de masuri de corectie in educarea copiilor in Norvegia. Am incercat sa evitam, dar apar situatii in anumite conditii in care se ajunge si la masuri de genul asta".
  • Ruth Bodnariu: "In situatii de stres, cind se cearta copiii, cind tin un copil in brate si mincarea e pe foc si doi se cearta... In Romania nu e considerata violenta. In Norvegia din pacate asta e caz penal".
În ciuda faptului că mai multe instituții de presa/media din mediul neoprotestant românesc din SUA, au fost prezente la acest protest, venind de la mii de kilometri depărtare, eu, am fost singurul care am solicitat un punct de vedere oficial și din partea Ambasadei Norvegiei.
 Jon-Åge Øyslebø -ministru consilier al ambasadei norvegiene din D.C. a avut deschiderea si amabilitatea de a sta cu mine de vorba și de a-mi oferi acest interviu în exclusivitate.

Reprezentatul norvegian recunoaste că nu a mai existat niciodată un astfel de protest în fața ambasadei Norvegiei din SUA, (800-1000 de persoane din estimarile organizatorilor) dar că a fost bucuros că protestul a fost pasnic și mesajul românilor a fost bine primit de cei din ambasadă, care, la randul lor, îl va transmite mai departe autoritatilor compentente din Norvegia.
Am rugat pe domnul Øyslebø să explice care este rolul Barnevernet,  Agenția pentru Protecția Copilului și-a familiei din Norvegia. Acesta mi-a spus ca Barnevernet este organizata la nivel de municipalitate  si are rolul de a ajuta copii care sunt neglijati, abuzati sau tratati necorespunzator de familiile lor. Nu este un minister anume, ci un serviciu de asistenta sociala organizat la nivel regional si controlat de un bord administrativ, la nivel de judet, regularizat de legi foarte stricte, cu privire la serviciile oferite si modul de operare, facute de parlament.
Legat de modul cum se deruleaza un caz anume, mi-a declarat ca au proceduri specifice, investigatie locala si apoi recomandare, in functie de caz, care se face la nivel de regiune. O procedura separata poata accelera acest proces, in anumite cazuri, adica copii sa fie luati si dati rapid spre adoptie daca se considera ca siguranta lor fizica este grav pusa in pericol.

În ceea ce privește sistemul de verificare și de credibilizare, al celor care investighează aceste cazuri, acesta este implementat în felul de functionare al acestei agenți. Mai exact, cei care investighează și recomandă măsurile ce trebuiesc luate, într-un anumit caz, sunt alții decât cei care iau decizia finală.  Pentru asta există bordul de la nivel județean. Nu există doar una sau două persoane care să abuzeze de puterea pe care o au, ci există un sistem bine pus la punct, pe diferite nivele, iar la nivel și mai sus există un guvernator care supraveghează ce se întâmplă la nivel regional. În plus, există o puternică tradiție a societății civile, care urmărește ce se întâmplă în comunitate, dacă există abuzuri ale administrației publice. Nu în ultimul rând este mass-media, care urmărește ce se întâmpă, si chiar parlamentarii ce reprezină acele regiuni, pot lua atitudine daă ceva este greșit.
Întrebat ce va face cu semăturile și solicitările primite din partea româno-americană, reprezentantul norvegian  a afirmat că ele vor fi trimise, prin Ministerul Afacerilor Externe, în Norvegia, pentru a fi analizate de cei responsabili de aceste probleme, ambasada fiind doar "ochii și urechile" a ceea ce se întâmplă aici în America. Totodată rolul ambasadei este și de a explica cum fucționează Barnevernet, motiv pentru care organizatorii protestului au primit o mapă cu mai multe detalii despre acest lucru, informaîții pe care le-au postat chiar și pe situl ambasadei și contul lor de facebook, pentru a adresa aceste nelămuriri.
Ambasada norvegiană urmărește ce se întâmplă în spațiul virtual, sau retelele de socializare, a remarcat concepțiile greșite despre acest subiect, motiv pentru care este de datoria ei să aducă lămuriri și clarificări, declară oficialul norvegian.
În legătură cu modul de acționare al Barnevernet, ambasada declară că, în ceea ce privește guvernul norvegian, intenția de a lua copiii de la o famile, este și trebuie să fie decizia extremă. Așa cum spune în mod clar legea, trebuie să fie o cauză serioasă de neglijență, tratament neadecvat în familie sau abuz asupra copiilor. În aceste condiții masura trebuie luată în favoarea și spre beneficiul copilului.
Există un proces care se desfășoară, familia beneficiază în mod gratuit de un avocat, și dacă măsurile luate nu le sunt favorabile, pot să facă apel. Totodată, măsura de a lua copiii de la părinți este și trebuie să fie o măsura temporară. Părinții pot face apel anual să își recupereze copiii, iar dacă dovedesc că le pot oferi o îngrijire adecvată, îi pot primi înapoi, măsurile luate fiind temporare.
Oficialul norvegian a mai subliniat că religia niciodată nu poate fi un motiv pentru care copiii sunt luați de la  părinți și că acest lucru este un lucru neadevărat vehiculat în spațiul virtual, luând amploare.
Acest gen de declarații, cum că familia Botnariu este persecutată religios au fost lansate
 în spațiul mediatic, româno-american, de pastorul Cristian Ionescu de la biserica Elim din Chicago, într-o emisiune la Televiziunea Creștină Română din Chicago în luna decembrie a anului trecut, unde printre altele compara Norvegia cu Uniunea Sovietică. Tot atunci anunța organizarea mitingului de protest de la Washington D.C. de pe 8 ianuarie.
Tot în luna decembrie revista creștină norvegiană  Dagen (Christian Daily in Norway) 
 veche de aproape 100 de ani, publică un editorial cu titlul " Norvegia nu este Uniunea Sovietică (Norway is not the Soviet Union) în care dezmințea faptul că la ei creștinii ar fi persecutați. În plus aceștia afirmă că ei au o datorie editorială și de etică în ceea ce publică, iar ca revistă creștină
ce apare zilnic, au responsabilitatea de a demonta afirmatiile eronate, care au fost răspândite la nivel internațional, cu privire la așa zisa persecuție religioasă din Norvegia.

Acest lucru a fost infirmat in mod repetat nu doar de oficialii norvegieni, sau presa creștină de acolo, ci și de Consiliul Mişcării Penticostale din Norvegia care intr-un comunicat difuzat de B1TV afirmau printre altele ca "Penticostalii nu sunt persecutați de autoritățile norvegiene. Ba mai mult, 
vor să precizeze că "experiența noastră cu autoritățile norvegiene, incluzând serviciile de protecție a copilului, ne arată că acestea tratează toate grupurile religioase într-o manieră corectă. Nu avem niciun motiv pentru care să suspectăm că suntem tratați diferit față de alții din cauza credinței noastre.
În ceea ce privește problema violenței fizice ca modalitate de pedeapsă a copiilor, repetăm:Dumnezeu iubește necondiționat copiii și nu găsim niciun argument rezonabil pentru utilizarea violenței fizice ca pedeapsă. Dimpotrivă - Isus i-a chemat pe copii să stea în brațele Lui. Asta arată respectul și dragostea pe care Dumnezeu o are pentru fiecare copil." (purtătorul de cuvânt Andreas Hegertun, declaraţie în numele liderului Consiliului Mișcării Penticostale din Norvegia, Jan Eilert Aakriti)

Într-un comunicat de presa, la solicitarea ziarului Adevărul, Ministerul Afacerilor externe Român, aducea
zilele trecute, la cunostința publicului faptul că Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia, Barnevernet, a preluat în ultimii cinci ani 26 de copii din 13 familii de români, iar din cei 26 de copii preluaţi de autorităţile norvegiene, 10 s-au întors în familii. Toate astea fară proteste de strada, predici prin biserici,  amenintari, petitii si alte cele. 


Iată ce mi-a declart însă avocatul norvegian pentru drepturile omului și activistul Marius Reikeras, prezent și el la protest alături de românii din SUA:
Membrii ai Parlamentului European vor investiga situația drepturilor omului în Norvegia și vor acorda o mai mare atenție modului în care Barnevernet acționează față de familiile de toate naționalitățile. Consider acest lucru a fi un progres major în lupta noastră comună împotriva încălcării drepturilor omului în Norvegia, și voi face tot ce-mi stă în putere pentru a aborda problemele în mod corect.
Marius Reikeras-avocat norvegian 
„Am văzut atât de multe familii în această situație, astfel încât se poate face o idee standard al acestui lucru, veți vedea același model – familiile perfect normale au probleme cu sistemul, la fel ca familia Bodnariu. Eu am un rol profesional în acest sens și trebuie să fiu obiectiv. Văd, în orice caz, că valorile fundamentale ale drepturilor omului sunt încălcate în Norvegia. Când ai un sistem care face astfel de lucruri, nu numai pentru această familie, dar și pentru alte mii de familii, trebuie să te oprești și să te întrebi de ce se încalcă dreptul internațional”, a continuat Reikeras. „Trebuie să începem cu respectarea dreptului internațional. Suntem (Norvegia) parte a Convenției drepturilor omului. Ne-am angajat să urmăm convenția drepturilor omului, precum și ale ONU (legate tot de drepturile omului). Atât timp cât nu facem asta, vom avea astfel de cazuri. Acesta este un exemplu foarte bun – unei familie bine educata i-au fost luați copiii fără un proces echitabil, fără nici un proces echitabil. ” a declarat Marius Reikeras.

Comentarii