joi, 14 mai 2009

Tudor Petrut "liceanul" care a ajuns la Hollywood

Sunt sigur ca uneori va mai intrebati ce mai fac oare unii eroii din memorabilele filmele ale adolescentei noastre. Pe unii din ei ii putem regasi in filme mai recente, in showuri de televiziune, sau chiar telenovele. Altii insa au cam disparut din viata scenica din Romania. Un astfel de personaj este si actorul Tudor Petrut. S-ar putea ca unora sa nu le fie foarte familar numele, dar daca va spun ca era concurentul acerb al lui Stefan Banica Jr., in a cuceri-o pe Oana Sarbu in filmul Liceenii, cu siguranta o sa va reamintiti de el. Serban, elevul acela cu parul carliontat si vorbire elevata, care visa sa ajuga departe..... Si-a ajuns, tocmai in California la Holywood.
Serban din "Liceenii" mai exista si acum, tot cu parul carliontat, doar ca poarta barba si in loc sa mai fie in banca a trecut la catedra. Preda algebra la un liceu din Santa Ana, California.





Tudor nu si-a lepadat insa meseria. Actorul din "Liceenii" scrie scenarii de film si a pornit la asaltul cetatii filmului. Experienta pe care a acumulat-o ca regizor de teatru si actor de film in Romania este benefica; ii ofera o baza profesionala cu care poate sa concureze in tumultoasa lume a filmului din Hollywood.
Ii plac cartile de analiza socio-politica ale lui Charles J. Sykes, "Dumbing Down our Kids" si "A Nation of Victims", specifice societatii si culturii americane, sau "Evolutia civilizatiilor" a lui Carroll Quigley.
Intr-un clasament al cartilor care trebuiesc citite in viata, Tudor considera ca nu se poate formula o parere informata, emotionala, sau antagonica depre religie daca nu citesti Biblia, considerand-o a fi o lectura esentiala. La fel este de parere ca nu putem vorbi despre imperiul roman fara a fi citit "Istoria declinului si caderii Imperiului Roman" al lui Edward Gibbon, iar lista poate continua.





Si-a ales meseria de regizor de teatru pentru ca iubeste scena, fiind incantat de lumea care se poate crea intr-un spatiu restrictiv, dar absolut liber in exprimare. Pentru el experienta teatrala este unica prin insusi raportul afectiv intre scena si spectatorii din sala, in care intermediarii actului artistic sunt schimbul de idei, sentimente si emotii. Cea de-a saptea arta a devenit mai mult o stiinta de a spune povesti finite, si in general previzibile. Traind in ograda Hollywood-ului, Tudor, considera ca filmul este o afacere, care are reguli din ce in ce mai fixe, care ingradesc capacitatile de exprimare creative ale scenaristilor si regizorilor. Pentru actor, experienta scenei si cea din fata aparatului de filmat este minunata, in nuatele specifice. Din nefericire, in Los Angeles, cetatea filmului, teatrul nu este spectaculos, nu are amploare si nici succes. Pentru cine lucreaza in lumea filmului, teatrul ramane doar un hobby.
Chiar daca in America nu a avut la fel de mare succes ca in Romania in ceea ce priveste lumea filmului, Tudor crede ca cea mai mare reusita a sa sunt cei doi baieti, trecuti deja de varsta majoratului, Alexandru si Stefan.

Rugat sa imi spuna cate ceva despre tatal sau, Alexandru , fiul cel mare mi-a declarat:
"De fiecare data cand il vad pe tatal meu, adica cand vine vara, si sunt in vacanta de la facultate, el tot zice "vaaaai ce actor eram, maaama ce filme am facut si eu pe vremuri"....dar din ce am vazut eu, filmele pe care le-a facut el sunt comedii; oricum nu conteaza, tatal meu, Tudor Petrut, este si va fi, cel mai mare actor roman... haha! Cat priveste "rolul" de tata nu puteam sa cer un tata mai bun. El este cel mai bun tatal care exista. Face totul pentru mine si il iubesc cu toata inima, dar din pacate nu il vad prea des, doar 3 saptamani din an. Acele trei saptamani insa intodeauna imi produc multa placere.
Tatal meu ma invatat cum sa ma joc fotbal. Cand termin facultatea, vreau sa devin impresar de fotbal. Eu am fost crescut sa cred ca Romania e cea mai buna, cea mai tare tara din lume. Eu stiu ca sunt american, de origina romana, dar eu am crescut sa iubesc de unde vine familia mea, si asta va fi cu mine toata viata mea
."






Pe langa preocuparile mai sus amintite, Tudor Petrut scrie reportaje despre lumea filmului pentru presa romaneasca de aici din America, precum Gandacul de Colorado, sau RomanianVIP, cat si pentru cea din Romania. Are chiar si o emisiune la radio, si nu in ultimul rand este o gazda extrem de primitoare. Asta pot sa o spun din propria experienta , anul trecut cand m-am intors din Alaska si am poposit prin California, acesta m-a invitat, cu mare drag, sa ma gazduiasca la el, si pentru o zi chiar mi-a fost un ghid excelent, aratandu-mi imprejurimile.

Ce mai face in ultima vreme Tudor Petrut, cum o mai duce el prin insorita Californie? Puteti sa aflati urmarind un material care va fi difuzat la ProTV duminica seara, la emisiune Romania Te Iubesc.







Filmul Liceenii in intregime




5 comentarii:

Lucian spunea...

Mai mai ce calatorie in timp, felicitari pentru tot ce ai postat aici. Este fantastic sa mai poti revedea imagini care ti-au fost dragi, sa arati copiilor crescuti aici in America ce sistem era in Romania in scoli si licee.
A fost o placere sa petrec citva timp urmarind videoclipurile astea, cu siguranta ca voi mai reveni sa le revad cu placere.

Marian Petruța spunea...

ma bucur ca va plac, adevarul este ca aceste filme au un farmec aparte...ori de cate ori le vezi iti fac placere.

d spunea...

dap..interesant articol ..poti sa imi spui te rog aproximativ daca e vorba de Newport Beach ?ca asa imi pare :)

Marian Petruța spunea...

da, pe acolo e prin sudul LA-ului pe langa ocean

d spunea...

aha
mersi de precizare..super zona super oameni !