luni, 21 decembrie 2009

Traian Basescu si discursul istoric din palatul Parlamentului



Dupa 20 de ani de la discursul lui Nicolae Ceausescu si apoi caderea regimului ceausist in decembrie 1989, Romania a celebrat astazi depunerea juramantului de catre presedintele Traian Basescu. Acesta este cel de-al treilea presedinte al Romaniei de dupa Revolutie. Acesta a fost reales in fruntea tarii pentru un al doilea  mandat consecutiv.

DISCURSUL preşedintelui României, Traian Băsescu,
la ceremonia de depunere a jurământului
în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României

(Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009)
Stimate domnule preşedinte al Senatului,
Stimată doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Stimaţi membri ai Curţii Constituţionale,
Domnule Prim-ministru,
Stimaţi membri ai Parlamentului şi ai Guvernului României,

Preafericirea Voastră,
Stimaţi reprezentanţi ai cultelor,

Excelenţele Voastre,

Dragi români,

Am venit în faţa dumneavoastră pentru a-mi reînnoi jurământul de credinţă faţă de poporul român, faţă de Legea noastră fundamentală, faţă de interesul naţional şi faţă de valorile care ne unesc. Încep prin a vă ruga să ne amintim împreună că, în urmă cu 20 de ani, peste o mie de români, printre ei mulţi foarte tineri, şi-au dat viaţa pentru libertate. Sacrificiul lor este azi piatra de temelie a instituţiilor noastre democratice.


În aceşti 20 de ani România a revenit în marea familie europeană. Anul acesta am marcat şi 150 de ani de la Unirea Principatelor, evenimentul fondator al statalităţii României moderne. Aceste momente esenţiale din trecutul naţiunii noastre marchează şi momentul în care ne găsim.
Doamnelor şi domnilor,

După o perioadă de campanie electorală şi de conflicte care au indus neîncredere şi confuzie, este momentul să privim România cu luciditate, cu dragoste şi cu încredere.

Nu trecem printr-o perioadă uşoară. Consecinţele crizei economice globale vor continua să se facă simţite. Dar orice criză deschide şi ferestre de oportunităţi, fiind propice unor schimbări care erau de mult timp aşteptate.

În 6 decembrie am fost reales preşedinte al României fiindcă am fost perceput drept cel mai credibil vector al interesului naţional şi al înnoirii României. Nu am fost reales fiindcă aş fi promis linişte, nici fiindcă aş fi promis câte ceva fiecărei categorii sociale. Am primit încrederea românilor fiindcă mi-am asumat proiectul modernizării societăţii româneşti. Consider că am fost reales pentru voinţa de a pune în practică măsuri de reformă legitime, de prea multă vreme aşteptate şi tergiversate.

După două decenii de la căderea comunismului suntem la începutul unei noi etape istorice. Este momentul realizării reformei statului. Dacă pierdem şi această ocazie, condamnăm generaţiile viitoare la costuri economice, sociale şi politice inacceptabile. Acum este momentul unor decizii strategice care să răspundă interesului naţional pe termen lung. Numai aşa vom putea răspunde complexităţii mediului de securitate şi a celui economic din secolul XXI.
Dragi români,

Ca preşedinte al României în ultimii cinci ani, ca om care a fost reales în cea mai importantă funcţie din statul român, vreau să vă transmit un mesaj de încredere în România. România vrea să evolueze, românii vor ca ţara lor să devină o veritabilă democraţie, de nivel european. Prin urmare, România trebuie să se transforme, România trebuie să se modernizeze. Rolul oamenilor politici este să imprime transformărilor ce trebuie făcute în această direcţie, un ritm susţinut şi să se asigure că transformările sunt echitabile. Nu cred că românii mai pot accepta să existe, privilegiaţi şi defavorizaţi. Modernizarea şi integrarea deplină în Uniunea Europeană sunt în interesul tuturor cetăţenilor. Dar realizarea acestui deziderat ţine de un efort comun. Vă invit, deci, pe toţi să participaţi la acest efort.
Experienţa acumulată în primul mandat mă va ajuta să evit erori în viitor. Sper că acest lucru va fi valabil şi pentru oamenii politici care, nu cu multă vreme în urmă, s-au coalizat împotriva Preşedintelui. Cred că a trecut vremea coaliţiilor “contra”. E vremea dialogului, e vremea utilizării competenţelor, indiferent de orizontul politic din care vin. E vremea coaliţiilor „pro”, trebuie să ne unim eforturile spre a construi un viitor mai bun pentru români.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să fiu Preşedintele care împlineşte nu numai promisiunile făcute în campanie, ci şi speranţele pe care, în ultimii 20 de ani, cetăţenii şi le-au pus în clasa politică şi în sistemul democratic.

În ultimii ani s-au realizat cele două obiective comune asumate de toate formaţiunile politice parlamentare: aderarea la NATO şi aderarea la Uniunea Europeană. A existat apoi sentimentul că ne lipseşte un obiectiv naţional comun. După ce m-am întâlnit cu zeci de mii de români, după ce am constatat că referendumul din 22 noiembrie a fost aprobat de o largă majoritate, din care făceau parte alegătorii tuturor partidelor, vă pot spune că acest obiectiv există. Acest obiectiv nu a fost invocat, direct sau indirect, de un singur candidat la alegerile prezidenţiale şi nu poate fi monopolul unei singure formaţiuni politice. Este un obiectiv în jurul căruia ne putem strânge cu toţii. Acest obiectiv este modernizarea statului român, modernizarea României.

În acest spirit de reconciliere pot spune că îmi asum modernizarea României drept prioritatea fundamentală a celui de-al doilea mandat de Preşedinte. Aşa înţeleg să răspund mesajului dat de cetăţeni pe 22 noiembrie, când am văzut că românii, indiferent de orientarea politică, au un deziderat comun. Este motivul pentru care vorbesc despre reconciliere. Avem nevoie de o reconciliere în jurul unui proiect naţional, o reconciliere în care nimeni să nu renunţe la credinţele sale, dar toţi să contribuim la binele comun. Sunt convins că voi putea aduna toate energiile şi competenţele pentru realizarea acestui obiectiv. Îmi exprim încrederea că partidele politice vor putea cădea de acord asupra acestui obiectiv fundamental al României pentru anii următori.
Doamnelor şi domnilor,

Modernizarea presupune transformarea apartenenţei formale la Uniunea Europeană, la acest spaţiu al democraţiei, al statului de drept şi al bunăstării, într-o realitate concretă pentru fiecare român. Vom avea mai multă democraţie, dacă reforma Parlamentului va fi primul pas către reforma statului. Vom avea un stat de drept consolidat, dacă reforma justiţiei şi combaterea corupţiei vor continua. Vom avea o creştere economică aducătoare de bunăstare pentru toţi, dacă resursele statului vor fi cheltuite mai eficient.
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,
Avem nevoie de un nou contract între stat şi cetăţean. Schimbarea raportului dintre stat şi cetăţean trebuie să fie principalul obiectiv al reformei statului. Rostul statului este de a fi în slujba cetăţeanului. De la această premisă trebuie să plecăm pentru ca românii să îşi recapete încrederea în instituţiile statului român.


Un nou contract între stat şi cetăţean presupune şi o alegere a priorităţilor exclusiv în funcţie de interesul public. Fiecare leu cheltuit de stat este un leu al cetăţenilor şi trebuie cheltuit în interesul lor. În acest sens, toate partidele trebuie să renunţe la excesul de numiri pe criterii politice. Aceste numiri sunt un prim pas către conflicte de interese şi către corupţie. Cum se poate reforma statul, dacă reprezentanţii săi sunt aleşi pe alte criterii decât cel al competenţei? Niciun partid nu trebuie să aibă tentaţia de a se confunda cu statul. Ca Preşedinte, voi apăra neutralitatea funcţiei publice. Numai astfel se poate asigura continuitatea funcţionării statului, dincolo de alternanţele la putere. Dar un nou contract între stat şi cetăţean trebuie să ţină seama şi de motivele de neîncredere care ne vin din trecut.

Poate cel mai dureros dintre aceste motive este cel pe care îl marcăm zilele acestea, când ne aducem aminte de revolta românilor din decembrie 1989 împotriva regimului comunist. Societatea românească are încă sentimentul că nu a fost spus tot adevărul despre acel moment revoluţionar, are sentimentul că nu toţi cei vinovaţi au fost pedepsiţi. Ţine de credibilitatea statului nostru de drept ca toate aceste întrebări să primească răspunsuri convingătoare. Cred, ca şi atunci când am condamnat regimul comunist, că adevărul nu are preţ şi că el va trebui spus până la capăt.

Doamnelor şi domnilor,

Un pericol la adresa democraţiei şi a statului de drept, la care m-am mai referit, este influenţa excesivă a unor grupuri de interese economico-financiare asupra politicienilor şi instituţiilor statului. Într-o societate democratică toate interesele trebuie reprezentate, fiind inacceptabilă pretenţia la o reprezentare privilegiată a anumitor grupuri, în detrimentul intereselor majorităţii. Voi rămâne partizanul democraţiei veritabile şi adversarul oricăror tentative de oligarhizare a României.

Politicienii şi statul trebuie să asigure libera competiţie şi egalitatea de şanse a întreprinzătorilor. Este inacceptabil, într-o societate democratică cu economie de piaţă, ca anumite grupuri de interese să aibă parte de o reprezentare privilegiată, în detrimentul concurenţilor lor. În acest sens, doresc să reafirm importanţa separării clare a afacerilor de politică. Fiecare este liber să aleagă calea care i se potriveşte: binele public sau cel privat. Ambele sunt la fel de legitime, dar confuzia între ele este periculoasă. Îmi exprim speranţa că scăderea numărului de parlamentari va fi un bun prilej pentru ca suspiciunea existenţei unor conflicte de interese să nu mai planeze asupra unei părţi a clasei politice.

Doamnelor şi domnilor,

O prioritate a mandatului meu, pe care am afirmat-o şi în campania electorală, este dezvoltarea şi modernizarea spaţiului rural. Acesta este acum locul persistenţei unei grave inegalităţi de şanse, dar şi o rezervă de eficienţă pentru întreaga Românie. Principalul mijloc al valorificării acestui potenţial rural şi, în general, a potenţialului uman al ţării noastre este înnoirea sistemului de educaţie.
Investiţiile în educaţie şi în cercetare, în agricultură şi industria alimentară, în valorificarea potenţialului turistic, în IT şi infrastructură sunt principalele investiţii în viitor.

Reformarea acestor sisteme şi conectarea lor la realităţile europene vor duce la o mai bună gestiune a resursei umane şi la creşterea competitivităţii României pe piaţa globală. Doresc să repet aici ce am mai spus în campanie: nu există soluţii miraculoase. Numai muncind mai mult şi mai eficient putem asigura o creştere sustenabilă a veniturilor populaţiei.
În acest sens, românii au optat în 6 decembrie pentru ca munca să fie încurajată prin păstrarea cotei unice de 16%. O politică economică şi fiscală coerentă va permite creşterea investiţiilor străine şi atingerea cât mai rapidă a obiectivului adoptării monedei euro, ca semn al integrării depline a României în Uniunea Europeană.


Doamnelor şi domnilor,

România are toate premisele să continue dezvoltarea economică, însă dezechilibrele sociale riscă să afecteze potenţialul nostru de creştere. Rolul factorului politic este de a limita fenomenul polarizării sociale. Avem nevoie de o repartizare mai justă a beneficiilor dezvoltării. Avem nevoie de politici de încurajare a clasei de mijloc. De la micii întreprinzători până la salariaţii din mediul privat şi cei din sectorul public, toţi pot transforma clasa de mijloc în elementul principal de echilibru din societatea românească, în fundaţia de echilibru naţional.

În acelaşi timp, trebuie să diminuăm proporţia celor care depind într-un fel sau altul de stat. Reafirm necesitatea raţionalizării reglementărilor din acest domeniu prin elaborarea unui Cod de Asistenţă Socială, care să permită o definire mai clară a categoriilor care pot beneficia de ajutor social. Atât sistemul asigurărilor sociale, cât şi cel de pensii, trebuie să ţină seama de realitatea unei situaţii demografice îngrijorătoare. Fenomenul îmbătrânirii şi scăderea populaţiei pot fi limitate numai prin elaborarea unor politici pe termen lung legate de migraţie, de sistemul de sănătate şi de stimularea natalităţii.


Doamnelor şi domnilor,

Atunci când vorbim de integrare şi de modernizare nu putem face abstracţie tocmai de o parte dintre cei care generează şi beneficiază de integrare şi de modernizare – de milioanele de români care muncesc în afara României. În focul unei campanii electorale prelungite au fost voci care i-au acuzat pe aceştia că ar fi rupţi de realităţile ţării. De aceea mă simt obligat să reamintesc faptul că românii aflaţi în străinătate ajută România şi nimeni nu are dreptul să-i transforme în cetăţeni de categoria a doua. Românii plecaţi să muncească în state mai dezvoltate sunt motoare ale progresului ţării prin experienţa lor, prin cunoştinţele acumulate, printr-o mentalitate nouă. Este datoria noastră să le recunoaştem meritele şi să le utilizăm competenţele.


Doamnelor şi domnilor,

O participare activă şi de calitate la procesele şi politicile Uniunii Europene, pe măsura potenţialului material şi uman al României, va reprezenta o prioritate de prim rang a noului meu mandat.

Modernizarea României nu poate fi concepută în afara conectării la evoluţiile majore din spaţiul european. Participarea, împreună cu partenerii noştri europeni, la implementarea proiectelor esenţiale ale Uniunii, precum şi punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, cu inovaţiile pe care le aduce în materie instituţională şi legislativă, sunt procese care conduc la modernizare. Conectarea noastră la politici şi proiecte de succes, care şi-au dovedit eficienţa, va genera, de asemenea, progres. Importanţa lor nu este abstractă, ci concretă, evidentă pentru cetăţeni. Să ne gândim doar la aderarea la spaţiul Schengen, la atragerea de fonduri europene, la adoptarea euro şi la avantajele practice pe care le vor aduce acestea românilor.

Participarea cu succes la proiecte ale Uniunii Europene este posibilă numai continuând consecvent parteneriatele cu o serie de state membre ale Uniunii Europene care ne sunt apropiate geografic, politic sau cultural, ale căror iniţiative le-am susţinut şi de la care am primit sprijin în promovarea propriilor noastre interese.
Un exemplu cât se poate de semnificativ este obţinerea portofoliului pentru agricultură şi dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene, pentru care susţinerea Franţei a fost determinantă.

Ca şi parteneriatul strategic cu Republica Franceză, cel cu Statele Unite rămâne un pilon esenţial al politicii noastre externe. Ataşamentul nostru pentru acest parteneriat cu America este legat şi de admiraţia pentru o ţară care a apărat, apără şi simbolizează democraţia. O relaţie strânsă cu America ne aduce stabilitate şi siguranţă, garanţia că dezvoltarea ţării noastre nu va fi pusă în pericol de forţe externe.
În acest context, ţin să subliniez ultimele evoluţii democratice din Republica Moldova, evoluţii care îmi întăresc convingerea că nu va trece multă vreme până când toţi românii vor împărtăşi acelaşi destin european. Crearea premiselor favorabile integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate a noului meu mandat.
Doamnelor şi domnilor,

Şi politica de securitate naţională va trebui să reflecte procesul de reformă a statului. Politica de securitate va fi elaborată şi aplicată plecând de la multi-dimensionalitatea conceptului de securitate naţională. Voi acorda o atenţie specială mecanismelor de coordonare a instituţiilor responsabile, atât cele cu specific militar, cât şi cele civile.

Este datoria mea să garantez securitatea românilor într-o manieră modernă, eficientă, în cooperare cu aliaţii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană. În calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, voi solicita actualizarea Strategiei de apărare naţională a României, având în vedere preîntâmpinarea ameninţărilor la adresa cetăţenilor şi a statului român, gestionarea eficientă a situaţiilor de criză şi participarea la procese de cooperare internaţională, inclusiv la cele militare.


Stimaţi membri ai Legislativului,

Îmi exprim speranţa că relaţiile dintre Preşedinte şi Parlament se vor înscrie în limitele colaborării pentru servirea interesului general. Ştiu că o parte a senatorilor şi deputaţilor au privit cu îngrijorare iniţiativa Preşedintelui de a convoca referendumul pe tema Parlamentului unicameral şi a scăderii numărului de parlamentari. În faţa dumneavoastră doresc să reafirm faptul că unul din motivele acestei reforme este tocmai întărirea Parlamentului şi a puterii fiecărui parlamentar în parte, întărire care trebuie făcută în acelaşi timp cu o mai mare transparenţă a activităţii aleşilor. Alegătorii au dreptul să înţeleagă cât mai uşor cum reprezentantul lor le apără interesele. Cu cât va fi mai strânsă legătura dintre alegător şi ales, cu atât prestigiul şi puterea Parlamentului vor creşte.

Constituţia, la articolul 69, stabileşte că, şi aici citez: „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”. Nu al unui partid sau altuia, al unui grup sau altuia. Iar poporul, tot conform textului constituţional, articolul 2, îşi exprimă voinţa suverană, inclusiv prin referendum. În acest sens, vreau să amintesc că referendumul din 22 noiembrie a fost validat prin participarea a peste jumătate din corpul electoral. Peste 6.740.000 de români reprezentând 77% din participanţi au votat în favoarea Parlamentului unicameral, iar în favoarea reducerii numărului de parlamentari la maximum 300, pronunţându-se peste 7.760.000 de cetăţeni, reprezentând 88% din cei care au participat. Toţi aceştia, indiferent de opţiunile lor politice, au arătat că susţin proiectul de modernizare a instituţiilor noastre.

Aceste rezultate ne obligă pe toţi, pe toţi cei care am primit un mandat de la electorat să ţinem seama de voinţa clar exprimată de Naţiunea suverană. Trebuie să le demonstrăm românilor că punem în aplicare cât mai rapid decizia lor. Altfel am fi descalificaţi atât politic, cât şi moral.

Dar reforma Constituţiei nu poate fi redusă la reforma Parlamentului. Cu toţii respectăm valorile şi principiile Constituţiei României, însă, din experienţă, am văzut că unele mecanisme instituţionale, menite să traducă în practică aceste valori şi principii, riscă de multe ori să fie nefuncţionale.

Nimeni nu are monopolul soluţiilor corecte. Este nevoie de o largă dezbatere si în final de o largă majoritate, cerută şi de mecanismul de revizuire a textului nostru fundamental. Vă invit să vă aplecaţi în spirit nepartizan asupra elementelor de revizuire a Constituţiei, care ne vor ajuta să consolidăm regimul democratic din România.

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul modernizării României trebuie să ducă la recâştigarea încrederii în noi înşine şi între noi. Acesta nu este şi nu poate fi proiectul unui singur om sau al unui singur partid.

Nu trebuie să fie proiectul puterii sau al opoziţiei, al sindicatelor sau al patronatelor, al celor care au votat cu un candidat, sau cu altul. Trebuie să fie proiectul construirii împreună a binelui comun. Proiectul recunoaşterii faptului că valorile care ne unesc sunt mai multe decât cele care ne despart.

Este motivul pentru care doresc să pun accentul pe nevoia de a reafirma încrederea în valorile comune: patriotismul, libertatea şi demnitatea persoanei, libertatea presei, democraţia, toleranţa şi egalitatea de şanse sunt valori care ne unesc. Ele trebuie să se regăsească în efortul nostru ca naţiune şi ca societate.

Totodată, solidaritatea noastră se poate exprima în jurul valorilor care ne conferă identitate culturală, istorică şi spirituală. În acest sens, apreciez în mod deosebit importanţa participării responsabile şi solidare a Bisericii Ortodoxe Române, alături de celelalte Biserici şi culte, la binele comun şi la promovarea valorilor care îi reprezintă pe cetăţenii României.

Doamnelor şi domnilor,

România se poate schimba numai dacă sensul schimbării este înţeles şi acceptat de români. Sindicatelor le revine un rol important. Încurajez noul guvern să ţină permanent deschis dialogul social şi rog sindicatele să nu se mulţumească cu avantaje câştigate pe termen scurt şi să apere interesele pe termen lung ale membrilor lor.
Rolul opoziţiei este şi el determinant. Soluţiile valoroase pot veni de la fiecare partid, de la fiecare parlamentar. Ca Preşedinte, voi fi deschis colaborării cu toate partidele şi cu toţi cei care sunt dispuşi să-şi pună expertiza în slujba binelui public.

Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,
La capătul celor cinci ani ai noului mandat nu mă aşteaptă noi alegeri, dar mă aşteaptă mai mult decât bilanţul unui mandat, mă aşteaptă evaluarea a zece ani în care am avut prima responsabilitate în statul român. Îmi propun să rămân un Preşedinte care luptă pentru poporul său, un Preşedinte care îi reprezintă pe toţi cei 22 de milioane de cetăţeni, indiferent dacă aceştia l-au ales sau nu. Prin efortul nostru comun sunt convins că în aceşti ani vom putea reda românilor din ţară şi din afara graniţelor încrederea că România poate fi ţara în care speranţele fiecăruia se pot realiza. Am convingerea că putem construi împreună o Românie modernă.

Vă mulţumesc, români! Sărbători fericite şi La mulţi ani!


Acum 20 de ani Ceausescu  ne vorbea de la balconul Comitetului Central


Dupa incheierea acestui prim mandat, presedintele a parasit in mod simbolic palatul Cotroceni si a plecat spre palatul Parlamentului pentru a depune juramanul pentrul noul mandat.

 Traian Basescu revina la palatul Cotroceni unde este primit cu onoruri militare




5 comentarii:

Anonim spunea...

in plain English we call this bullshit!

Diana spunea...

in plain English you can be called idiot...
the speech is remarcable, just thinking 20 years back at Ceausescu's speech !

Anonim spunea...

the speech may be remarkable ,but the facts are bullshit,,and idiot is your mother OK? and who ever made you.You cannot be an idiot,you are little more than that.

Anonim spunea...

Traiasca romanii dezbinati din strainataturi. Corb la corb isi scoate ochii.

Marian Petruța spunea...

nu-s dezbinati, e democratie si oamenii si-o exercita; isi exprima liber parerile , insa unii sunt mai frustrati si abuzeaza...atata tot