joi, 25 martie 2010

Revista presei romanesti din 25 martie, 2010

Boc a dat CE un raport cosmetizat. Comisia şi-a dat seama şi îl critică (GANDUL)
de Victor ROTARIU
Guvernul a scos din Programul de Convergenţă scenariul de risc, în care vorbea despre un şomaj de 9% şi de o creştere economică de puţin peste 0% din PIB, dar şi capitolul intitulat "Riscuri fiscale şi bugetare"
Programul de Convergenţă, raportul oficial anual privind strategia României de integrare economică în UE, trimis de Guvern la Comisia Europeană este subţire. Şi la propriu, şi la figurat. La propriu, pentru că are doar 85 de pagini, cu 12 mai puţine decât varianta iniţială, care a ajuns la Palatul Victoria pentru aprobare şi trimitere la Bruxelles acum trei săptămâni, şi la figurat pentru că fie conţine estimări optimiste, fie nu conţine măsuri reale de stabilizare a finanţelor publice.
România ar putea încălca acordul cu FMI
CE a atras miercuri atenţia, în mod oficial, că Executivul de la Bucureşti nu a prezentat suficiente măsuri concrete pentru încadrarea în obiectivele fiscale în 2011 şi 2012, respectiv reducerea deficitului bugetar la sub 3% în 2012 şi că este posibil ca România să aibă anul acesta un deficit bugetar mai mare de 5,9% din PIB, aşa cum s-a angajat faţă de FMI. "Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decât cel proiectat în program, ţinând cont că unele dintre măsurile care au ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numărului de angajaţi din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de vedere social şi politic", precizează oficialii Comisiei, într-un comentariu oficial privind Programul de Convergenţă trimis recent de Guvern.
Mai mult decât atât, Comisia susţine că scenariul Guvernului în care România va avea o creştere economică de 1,3% din PIB anul acesta şi de până la 3,7% în 2012 pare bazat pe "presupuneri uşor favorabile pentru 2010".
"E adevărat, ce pot să spun. Creşterea economică pentru anul în curs pare scoasă din burtă. În ceea ce priveşte măsurile necesare reducerii deficitului bugetar, ele nu există, pentru că nu s-au tăiat nici pensii, nici salarii şi nici nu s-a anunţat alternativa, respectiv creşterea TVA sau a cotei unice", a declarat pentru Gândul analistul economic Ilie Şerbănescu.
Guvernul a "uitat" să trimită UE şi partea proastă
Programul trimis la Bruxelles este cu 12 pagini mai mic decât cel pe care l-a conceput iniţial Guvernul şi pentru că acesta nu include scenariul de risc prezentat în varitanta iniţială. Deşi în documentul trimis CE se precizează, la un moment dat, că este posibil ca anul acesta creşterea economică să fie cu un punct procentual sub cea pe care s-a fundamentat bugetul pe anul în curs, respectiv de doar 0,3% faţă de 1,3% din PIB, tabelul în care se preciza că şomajul ar putea depăşi 9%, faţă de 7,3%, sau că salariul mediu brut ar putea creşte cu doar 2,7% în loc de 4,1%, a dispărut. De altfel, Executivul a scos cu totul capitolul "Riscuri fiscale şi bugetare", în care recunoştea, iniţial, că o mare parte din creşterea economică se bazează pe exporturi şi că, dacă acestea nu cresc, economia românească va bate pasul pe loc. Capitolul avea două pagini.

Bruxelles-ul îi face praf lui Boc proiecţiile economice (EV ZILEI)
Autor: Teodora Vasâlca
Fără a învăţa din lecţiile de până acum, guvernul se hazardează din nou la estimări optimiste privind evoluţia economiei româneşti în 2010. Comisia Europeană e mai rezervată în aprecieri.
În timp ce premierul Emil Boc vrea să ne „liniştească” cu estimări optimiste privind mersul economiei româneşti în 2010, Comisia Europeană (CE) este mult mai prudentă.
Comisia atrage atenţia că o serie de ţinte incluse în Programul de Convergenţă al României pentru perioada 2009-2012, aprobat luni de guvern şi trimis spre avizare la Bruxelles - precum şomajul, inflaţia sau deficitul bugetar, pentru 2010 - sunt mai degrabă nerealiste.
Astfel, scăderea ratei şomajului la 7,7% în acest an, anticipată de guvern în Programul de Convergenţă, pare o ţintă mai degrabă optimistă în contextul etapei incipiente în care se regăseşte procesul de relansare economică, avertizează CE.
Estimări „favorabile” de creştere economică
De asemenea, deficitul bugetar din acest an ar putea depăşi ţinta asumată de guvern, de 6,3%. „Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decât cel proiectat în program, ţinând cont că unele dintre măsurile care au ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numărului de angajaţi din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de vedere social şi politic”, se arată într-un document publicat ieri, care conţine comentariile Comisiei asupra Programului de Convergenţă al României.
În ciuda prăbuşirii economice puternice de anul trecut a României, guvernul estimează pentru 2010 o revenire pe un plus de 1,3%, pentru a ajunge la 3,7% în 2012.
„Evaluate împotriva informaţiilor curente aflate la dispoziţie şi în ciuda rezultatului mai pesimist decât aşteptările din T4 2009, acest scenariu pare a se baza pe estimări de creştere uşor favorabile pentru 2010”, susţine Comisia. Totuşi, scenariul macroeconomic pentru 2011 şi 2012 pare a se baza pe estimări plauzibile de creştere.
Încasarea datoriilor Rompetrol, dificilă
De asemenea, ţintele pe termen mediu ar putea fi ameninţate de „potenţialul impact negativ al ciclului electoral asupra finanţelor publice”.
Un alt risc pe termen mediu reprezintă acumularea arieratelor la companiile de stat. CE mai arată că statul ar putea avea dificultăţi la încasarea datoriilor Rompetrol, plată cuprinsă în Programul de Convergenţă cu o contribuţie pozitivă de 0,47% din PIB.
Şi proiecţiile de inflaţie înaintate de Guvern pentru anii 2010, 2011 şi 2012 par optimiste, ţinând cont de evoluţia salariilor, de creşterea preţurilor la energie şi de posibile noi majorări ale preţurilor administrate, se mai arată în notele CE.      
NOU COD FISCAL
Bonurile de masă vor fi impozitate
Bonurile de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masă, tichetele cadou sau cele de carburanţi, vor fi scoase din categoria veniturilor neimpozabile, conform unui proiect de lucru al guvernului care modifică Codul Fiscal, citat de Mediafax.
Întrebat de acest lucru, premierul Emil Boc a declarat, ieri seară, că nu a fost informat despre propunerea de impozitare a bonurilor de valoare şi nu cunoaşte decât că în Ministerul Finanţelor se lucrează la un proiect de modificare a Codului Fiscal, neanalizat încă în guvern.
Totodată, impozitele percepute anual proprietarilor de nave de sport şi agrement de către autorităţile locale vor fi majorate cu până la peste şase ori, de la 0-800 lei la 800-5.000 lei.
Transportul cu taxiuri, spălătoriile auto şi interpretarea artistică se numără printre activităţile introduse într-o listă ce cuprinde 28 de servicii pentru care se va plăti impozit forfetar, potrivit aceluiaşi proiect, în care nu mai figurează touroperatorii sau centrele de fitness.
Cel mai mic impozit forfetar, de 2.000 de lei, va fi plătit pentru localurile de la sat care nu au o suprafaţă utilă mai mare de 10 metri pătraţi.

Cum comentează Boc aprecierile europenilor: Datele din Programul de convergenţă au la bază chiar discuţiile cu FMI şi CE (GANDUL)
Premierul Emil Boc a răspuns, miercuri, criticilor formulate de reprezentanţii Comisiei Europene, care au apreciat că Programul de convergenţă trimis de România nu oferă suficiente date concrete despre măsurile de consolidare fiscală ce trebuie luate în 2011 şi 2012. "Toate precizările pe care le-am făcut în programul de convergenţă se bazează pe discuţiile, negocierile şi aprobările pe care le-am avut împreună cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială", a spus şeful Executivului. Boc a insistat că şi cifrele trimise la Bruxelles sunt aceleaşi discutate cu instituţiile internaţionale.
"Atât creşterea economică,deficitul bugetar şi alte aspecte sunt produsul, repet, al discuţiilor cu organismele cu care România se află în contract şi în alte acorduri bilaterale, motiv pentru care ele se regăsesc în Planul de Convergenţă. Deci, ele nu reprezintă doar viziunea Guvernului şi reprezintă rezultatul discuţiilor pe care le-am avut cu organismele internaţionale", a conchis prim-ministrul. (M.T.)

În procesul pe care i l-a intentat Călin Popescu Tăriceanu/Boc încearcă şmecheria cu "libera exprimare" (COTIDIANUL.RO)
Dan Odagiu
De teamă să nu-i plătească lui Tăriceanu 100.000 de lei pentru afirmațiile făcute în cazul Sterling, Emil Boc invocă în apărarea sa dreptul la libera exprimare.
Premierul vrea sa mearga la "Iarta-ma" cu Taricenu
În apărarea lui, premierul Emil Boc invocă dreptul la libera exprimare a unei opinii în calitate de politician. În întâmpinarea transmisă de apărătorii premierului, casa de avocatură „Stoica şi Asociaţii”, se solicită respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată.
În document sunt invocate Convenţia Drepturilor Omului şi decizii ale CEDO. „În cauza dedusă judecăţii, exerciţiul la liberă exprimare de către pârât (Emil Boc - n.r.) se particularizează prin aceea că atât emitentul opiniei, cât şi destinatarul acesteia sunt oameni politici”.
Apărarea susţine că Boc a făcut afirmaţiile imputate în contextul unui discurs politic şi că acestea reprezentau o opinie pe o problemă de interes general.
Casa de avocatură reproduce un fragment dintr-o hotărâre CEDO: „Libertatea de exprimare se referă şi la informaţii sau idei care jignesc, şochează sau deranjează”.
Premierul Emil Boc s-a prezentat, în această dimineață, la Judecătoria sectorului 5 București. Motivul este audierea de instanță în procesul în care fostul șef al Executivului, Călin Popescu Tăriceanu, îi cere daune actualului premier pentru afirmațiile publice făcute în legătură cu contractul Sterling.
În 18 februarie 2009, Tăriceanu anunța că i-a acționat în judecată pe premierul Emil Boc și pe social-democratul Iulian Iancu, pentru afirmațiile lansate la televiziuni despre modul în care el a gestionat cazul Sterling, cerând daune în valoare de 100.000 de lei fiecăruia.

Procesul premierilor: Tariceanu afirma ca il mai da o data in judecata pe Boc (ZIARUL FINANCIAR)
La prima infatisare in procesul in care Emil Boc a fost chemat in judecata de Calin Popescu-Tariceanu in afacerea Sterling, actualul sef al Guvernului a sustinut ca predecesorul sau in scaunul de la Palatul Victoria este "un hot figurativ".
In replica, Tariceanu a sustinut ca astfel de acuzatii reprezinta un bun temei pentru a-i intenta un nou proces lui Boc. Actualul si fostul premier s-au prezentat ieri la Judecatoria sectorului 5 Bucuresti, pentru a fi audiati de instanta. Boc si-a reluat acuzatiile aratand ca afacerea Sterling a avut ca punct de plecare compania Rompetrol, prin Dinu Patriciu, si a fost premeditata de fostul guvern
Tariceanu a apreciat ca acuzatiile lui Boc nu au nicio baza reala si dovedesc o grava necunoastere a legii. Anul trecut, Tariceanu l-a dat in judecata pe Boc, considerand mincinoase si defaimatoare acuzatiile sale in afacerea Sterling.
Dupa ce Curtea Internationala de Justitie a decis, la 3 februarie 2009, ca Romaniei ii revine 79% din teritoriul disputat cu Ucraina in procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagra, a inceput o disputa publica privind un acord cu firma Sterling, generat de o hotarare a guvernului Tariceanu data cu cateva luni inainte. Aceasta face referire la concesiunea mai multor perimetre din Marea Neagra catre compania canadiana. Hotararea incriminata din noiembrie 2008 este un act aditional la acordul petrolier incheiat in august 2007 cu Sterling.
Subiectul acestei dezbateri a fost suspiciunea ca statul, prin ANRM (Agentia Nationala de Reglementare pentru Resursele Minerale), a cedat Sterling resursele de petrol si gaze din doua perimetre chiar inainte de decizia de la Haga. Boc l-a acuzat pe Tariceanu ca a dat aceasta hotarare intentionat, sugerand ca ar fi obtinut avantaje din acest lucru.

Călin Popescu-Tăriceanu şi Emil Boc: scene de judecată (EV ZILEI)
Autor: Raluca Stepanov
Fostul şi actualul premier au fost interogaţi ieri în procesul de calomnie stârnit de controversele legate de „afacerea Sterling”, sub privirile unor justiţiabili de rând, adormiţi şi plictisiţi.
Primul-ministru în funcţie, Emil Boc, şi fostul premier Călin Popescu- Tăriceanu s-au prezentat ieri în instanţă, însoţiţi de avocaţii lor, Valeriu Stoica şi, respectiv, Tudor Chiuariu (ambii foşti miniştri ai justiţiei), pentru a fi interogaţi în procesul de calomnie, intentat anul trecut de Tăriceanu lui Boc.
Dincolo de declaraţiile celor doi politicieni, la finalul a aproape două ore de interogatorii, a rămas uimirea oamenilor simpli la confruntarea „live” a şefilor de guvern. 
SUMARUL ARTICOLULUI
Călin Popescu-Tăriceanu şi Emil Boc: scene de judecată
Duel la tribunal
Pe la 9.30, cu paşi mici şi iuţi, Emil Boc intră în sala de judecată. O bătrână cu broboadă realizează importanţa momentului şi decide să ia iniţiativa: se uită fix la profilul „pârâtului” Emil Boc, fără să clipească.
În câteva minute, atenţia ei se mută pe uşă: intră şi „reclamantul” Călin Popescu- Tăriceanu. Încep interogatoriile. Primul, Boc. Urmat de Tăriceanu. „Cine şi în ce mod a pus la cale această a facere Sterling?”, îl întreabă judecătoarea pe Boc.
Este expus trecutul afacerii, se pomeneşte de Dinu Patriciu. „Este reclamantul un hoţ? Dacă da, ce a furat?”, vine o altă întrebare. Sala chicoteşte, doi bărbaţi îşi dau coate. „Hoţ în sens figurativ, doamna preşedinte. Din perspectiva interesului public, orice prim-ministru trebuie să verifice dacă a fost legal contractul”, dă Boc răspunsul.
Discuţia intră, treptat, în detalii contractuale. Despre care o femeie cu ochelari nu vrea să audă: închide ochii şi adoarme. „Sterling”: cuvânt ciudat şi pentru bătrânul cu o barbă lungă, ce stă la doi paşi de cei doi politicieni, umplându-şi nările cu aerul de pe lângă costumele elegante.
La bară, Tăriceanu expune: „Da, sunt prieten cu Patriciu”, dar asta n-are nimic de-a face cu procesul. Asta, cât o doamnă scoate dintr-o plasă ceva de-ale gurii şi începe să mănânce.
Replici de judecată
Concret, Emil Boc a susţinut şi în faţa instanţei că afacerea „Sterling” a avut ca punct de plecare compania Rompetrol, prin Dinu Patriciu. Şi că a fost premeditată de fostul guvern, în detrimentul statului, prin aprobarea unuia dintre cele 11 acte adiţionale la contract, care acordă Sterling dreptul la exploatare petrolieră în Marea Neagră, nu doar de explorare şi împărţire a producţiei.
În replică, Tăriceanu a afirmat că iniţiatorul acestei hotărâri a fost Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM): „Hotărârea de guvern nu este un act de voinţă personală a primului-ministru. Hotărârea privind contractul nu a făcut decât să confirme un act încheiat între ANRM şi un operator economic”.
Fostul premier a ţinut să adauge că Rompetrol a fost înlocuit în contractul cu Sterling de către ANRM, astfel că nu se poate face vreo legătură între el, companie şi Dinu Patriciu.
Ca o întărire la ideea „distanţei” dintre el şi omul de afaceri, Tăriceanu a adus în prim-plan faptul că, la ultimele alegeri în PNL, fostul patron al Rompetrol l-a susţinut pe contracandidatul său, Crin Antonescu. Final de interogatorii. Toţi ies din sala de judecată într-o îmbulzeală de camere TV. Primul e Boc, dă declaraţii. Tăriceanu rămâne în urmă. Un bodyguard întreabă: „Ieşim prin spate?”. „Nu”, e sfătuit de Chiuariu, „Să daţi de claraţii. Aşa e civilizat”, şopteşte fostul ministru.    
„Tăriceanu e hoţ în sens figurativ. Trebuia să verifice dacă a fost legal.“
EMIL BOC prim-ministru    
„Hotărârea de guvern nu este un act de voinţă personală a premierului.”
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU fost prim-ministru

Boc cere urgentarea legii de sancţionare a angajaţilor aflaţi nemotivat în concediu medical: „În februarie avem 116 de concedii numai la AVAS” (GANDUL)
Premierul Emil Boc a cerut, miercuri, ministerului Sănătăţii să urgenteze legea concediilor medicale, prin care persoanele care intră nemotivat vor fi sancţionate. "O să-l rog pe domnul secretar de stat, Streinu Cercel, să discute Ministerul Sănătăţii urgentarea actului normativ cu privire la concediile medicale. Ştiu că domnul ministru lucrează la cadrul normativ", a spus şeful Executivului.
În acest context, Boc s-a declarat nemulţumit având în vedere că a primit, chiar ieri, o informare prin care numai la AVAS, luna trecută,116 angajaţi şi-au luat concediib medicale. El a condamnat "practica aceasta" şi a subliniat că, "din nefericire, este doar una dintre ele cu privire la utilizarea abuzivă a concediului medical pentru a se substitui diverselor motivaţii de altă natură". "Aşa că o să vă rog să transmiteţi domnului ministru să avem un act normativ pregătit pentru ca toată lumea să respecte legea şi cei care sunt evident într-o situaţie de boală să aibă acoperirea legală şi materialele aferente, dar cei care abuzează de această practică să le închidem uşile, prin modalităţi, evident,legale", a conchis Boc.
Cum te scapă medicii de tăierea salariului
Premierul Emil Boc a declarat, la sfârşitul lunii februarie, că peste o sută de angajaţi ai AVAS au intrat în concediu medical, încercând astfel să scape de sub incidenţa Legii de salarizare unitară, prin care salariile individuale sunt reduse, de la 17.000 lei la 2.500 lei.
Preşedintele AVAS, Aurelian Popa, a declarat atunci că instituţia ar putea disponibiliza 150 de salariaţi, reprezentând peste o treime din totalul personalului, pentru a se încadra în bugetul alocat pentru acest an, potrivit Mediafax. Pe de altă parte, şeful AVAS a arătat că 160 din cei 422 de angajaţi au contestat un ordin al instituţiei, din 15 februarie, prin care le-au fost reduse salariile, şi că se aşteaptă ca numărul contestaţiilor să crească în perioada următoare, în condiţiile în care mulţi angajaţi au intrat în concediu medical imediat după apariţia ordinului.
După aceste declaraţii, Ministerul Sănătăţii a avansat un proiect de act normativ care stabileşte că autorităţile vor putea verifica dacă beneficiarul concediului medical tratat în regim ambulator se află la domiciliu, iar cuantumul amenzilor pentru eliberarea ilegală a certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori se va dubla. Prin introducerea noilor prevederi, Ministerul Sănătăţii urmăreşte reducerea drastică a numărului celor care fraudează sistemul de acordare a concediilor medicale, astfel încât de acestea să poată beneficia numai cei care au într-adevăr nevoie de îngrijiri medicale. În situaţia în care beneficiarul de concediu medical nu se află la domiciliu, acesta nu va primi indemnizaţia de asigurări sociale aferente concediului medical. (M.T.)

Salariile directorilor de lux, plafonate până la sfârşitul lui 2010 (GANDUL)
După seria de scandaluri privind salariile enorme ale şefilor din companii de stat chiar şi pe vremuri de criză, Cabinetul Boc a decis, miercuri, pe tot parcursul anului 2010, aceşti directori să primescă salarii plafonate la nivelul celor pe care le primesc secretarii de stat - respectiv 4.800 de lei net -, iar indemnizaţia membrilor CA-urilor să fie limitată la 1% din salariul directorilor."Am decis ca toţi directorii companiilor de stat să aibă în 2010 salariul redus la nivelul unui secretar de stat. Aşa cum ştiţi, până în 30 iunie avem deja actul normativ în vigoare", a anunţat premierul Emil Boc.
Mai mult,reprezentanţii statului în consiliile de administraţie ale companiilor de stat vor primi, pe parcursul anului 2010, o indemnizaţie reprezentând 1% din salariul directorului consiliului de administraţie. "De asemenea, reprezentanţii statului în companiile de stat, adică în Consiile de Administraţie, vor avea pe parcursul întregului an doar 1% din salariul directorului", a mai anunţat şeful Executivului.
Boc a ţinut să şi motiveze decizia Guvernului."Am luat această decizie de a prelungi pentru întreg anul 2010 această limitare a salariilor şi a indemnizaţiilor celor care participă în Consilii de Admnistraţie datorită situaţiei economice în care ne aflăm, în care avem salarii şi pensii îngheţate. Este firesc să avem şi la nivel de directori, la nivelul Consiliilor de Administraţie ale statului să avem aceeaşi abordare unitară,ţinând cont de dificultatea în care încă de aflăm, cu speranţa că în anul 2010, evident, vom ieşi din recesiunea economică", a motivat prim-ministrul.
Măsură veche, prelungire nouă
Hotărârea de ieri a Cabinetului Boc nu este, în fond una nouă. În luna decembrie 2008, imediat după învestirea primului Guvern condus de Emil Boc, Executivul a luat măsura reducerii salariilor pe care le primesc şefilor agenţiilor şi autorităţilor guvernamentale, regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale la care statul este acţionar unic sau majoritar, la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat (4.800 de lei net).
Prim-ministrul declara atunci că şefii companiilor de stat primeau, înainte de a fi luată această măsură, salarii de 27.000 de lei (la Hidroelectrica), 28.000 de lei (Romgaz) sau 20.000 de lei (la Autoritatea Aeronautică Civilă şi Registrul Auto Român). Tot atunci s-a decis ca membrii consiliilor de administraţie ale societăţilor cu capital parţial sau majoritar de stat să primească pe tot parcursul anului 2009 o indemnizaţie egală cu 1% din remuneraţia directorilor sau preşedinţilor consiliilor de administraţie - respectiv 48 de lei. Înainte de această măsură, indemnizaţia membrului CA era de 20% din cea a directorului. (M.T.)

Cum sprijină Guvernul elevul român: Mere pentru toţi, căci sunt din bani europeni, şi 200 de euro pentru 25.000 de nevoiaşi care nu au calculator (GANDUL)
Premierul Emil Boc a anunţat, miercuri, un sprijin financiar pentru elevii şi studenţii din familii cu venituri reduse, care vor putea să-şi cumpere de acum încolo un calculator. Prin actul normativ, adoptat de Guvern, circa 25.000 de elevi şi studenţi vor primi un ajutor de 200 de euro în vederea achiziţionării de PC-uri. Aceştia nu vor primi bani, ci cupoane, astfel încât suma alocată de Cabinet să fie utilizată exclusiv pentru calculatoare. "Cu alte cuvinte, statul vine cu o bună parte din contribuţie pentru sprijinirea tinerilor în vederea cumpărării unui computer personal care să fie utilizat în activităţile educaţionale. E vorba de 25.000 de elevi şi studenţi, 200 de euro pentru fiecare: aproximativ 5 milioane de euro care este la dispoziţie pentru a sprijini realizarea unui asemenea program", a explicat şeful Executivului, Emil Boc.
Tot miercuri, Guvernul a aprobat şi cadrul legal pentru introducerea în România a programului europen de încurajare a consumului de fructe în şcoli. "În acest sens, pentru anul şcolar 2009-2010, elevii din clasele I-VIII din învăţământul public şi privat vor primi zilnic mere în limita a 30 de bani pe elev.Valoarea totală a programului este de 6,68 milioane de euro din care ajutorul comunitar este de 4,99 milioane de euro şi cofinanţarea naţională este de 1,66 milioane de euro",a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean. Ea a explicat care este scopul acestui program: de a crea obiceiuri sănătoase în rândul tinerilor având în vedere cifrele care ne arată că obezitatea infantilă este în creştere, dar şi stimularea producţiei şi vânzării de fructe. Pe parcursul anului şcolar 2009-2010 vor beneficia de acest program 1.717.000 de elevi. (M.T.)

Construcţia magistralei Drumul Taberei – Universitate "grăbită" de guvern (ROMANIA LIBERA)
Premierul Emil Boc a solicitat Ministerului Transporturilor să pregătească deja procedurile de licitaţie, astfel încât proiectul să fie finalizat cât mai rapid.
Guvernul a avizat, miercuri, proiectul de lege privind ratificarea contractului de finanţare încheiat între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei - Universitate şi a anunţat că va cere Parlamentului să aprobe legea în regim de urgenţă.
"Rog Ministerul Transporturilor, care are Metrorex în subordine, să pregătească procedurile cu privire la licitaţii şi ce înseamnă atribuirea acestui contract, astfel încât el să se realizeze în cel mai scurt timp cu putinţă, să ne încadrăm în termenul 2015 pentru finalizarea investiţiei". Emil Boc premierul Romaniei
În şedinţa de guvern, în faţa jurnaliştilor, premierul Emil Boc a făcut o serie de recomandări pentru urgentarea lucrărilor la acest proiect, miniştrii implicaţi explicându-i însă că soluţiile avansate nu sunt conforme cu legile şi procedurile în vigoare, informează Mediafax.
Premierul a solicitat astfel Ministerului Transporturilor să pregătească deja procedurile de licitaţie, astfel încât proiectul să fie finalizat cât mai rapid.
"Rog Ministerul Transporturilor, care are Metrorex în subordine, să pregătească procedurile cu privire la licitaţii şi ce înseamnă atribuirea acestui contract, astfel încât el să se realizeze în cel mai scurt timp cu putinţă, să ne încadrăm în termenul 2015 pentru finalizarea investiţiei. Este un proiect foarte important al Guvernului, nu numai pentru Capitală, pentru toată ţara, modernizarea acestei linii de metrou. Procedurile pot fi demarate, pentru că odată ce contractul a fost semnat, procedurile pot fi derulate din acest punct de vedere", a spus Boc, în faţa jurnaliştilor.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, i-a explicat însă că, potrivit acordului cu BEI, contractul intră în efectivitate după aprobarea legii.
Boc a propus atunci ca proiectul de lege să fie transformat în ordonanţă de urgenţă, dar din nou Vlădescu i-a explicat că banca finanţatoare solicită ratificarea acordului prin lege.
"Cere lege în mod special ? Deci ttansformarea în lege, ca să fie sigur că Parlamentul îşi dă acordul. Am înţeles. În regulă, atunci cu atât mai mult, domnule ministru, faceţi precizarea aceasta la Parlament, este un obiectiv major, dorim ca în maximum 30 de zile să parcurgă ambele camere ale Parlamentului, utilizând instituţia procedurii de urgenţă, pentru că fără aprobarea lui practic nu pot fi demarate procedurile de licitaţie şi de pregătire a documentaţiei pentru atribuirea contractului şi de încadrare în 2015, pentru că dacă este o cerinţă într-adevăr a BEI, ea trebuie să fie respectată, pentru că altfel nu primim finanţarea aferentă", a spus Boc.
Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate au fost declarate de Guvern, în luna noiembrie, ca fiind de utilitate publică, statut care permite începerea procedurilor de expropriere a unor terenuri private în suprafaţă totală de peste 15.000 metri pătraţi, din care 1.600 mp teren ocupat de construcţii.
Conform datelor prezentate de premier, proiectul magistralei Universitate-Drumul Taberei, realizat din credite externe şi alocaţii bugetare, este estimat la 883 milioane euro, din care 395 milioane euro sunt asigurate printr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii.
Tronsonul, care va uni cartierul Drumul Taberei de centrul Capitalei, va avea o lungime de 9,05 kilometri şi 14 staţii, respectiv Ghencea, Prelungirea Ghencea, Râul Doamnei, Brâncuşi, Romancierilor, Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2, Haşdeu, Cişmigiu şi Universitate 2, iar de la Piaţa Universităţii va fi realizată o legătură cu cartierul Pantelimon.
Lucrările ar urma să fie încheiate până în 2015.

PD-L alege intre doi ministri pentru colegiul 19 al Capitalei (ZIARUL FINANCIAR)
Conducerea democrat-liberalilor va decide luni cine dintre Teodor Baconschi, ministru de externe, si Gabriel Sandu, ministrul comunicatiilor, va intra in cursa pentru un post de deputat de Bucuresti in colegiul 19, pe locul lasat liber de fostul vicepresedinte al Camerei, Daniela Popa, care a preferat un post la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).
Alegerile pentru colegiul 19 din sectorul 4 vor avea loc pe 25 aprilie, termenul limita de depunere al candidaturilor fiind 5 aprilie.
PD-L a ezitat mult in a desemna un candidat, de vreme ce sectorul 4 este considerat un fief al Partidului Conservator (PC), fiind controlat de primarul Cristian Popescu Piedone. PC a desemnat-o deja pe fosta sefa a Loteriei Liliana Mincu drept candidat. Mincu urmeaza sa fie sustinuta si de PSD si PNL, potrivit intelegerii coalitiei pentru Bucuresti, care l-a propulsat in parlament pe Radu Stroe, liberalul care a castigat alegerile anticipate din sectorul 1, dupa demisia lui Bogdan Olteanu, care, in mod surprinzator, a prins postul de viceguvernator al BNR in toamna trecuta.
Dupa esecul de la sectorul 1, unde l-a avut drept candidat pe Honorius Prigoana, fiul lui Silviu Prigoana, democrat-liberalii au incercat sa atraga nume grele din Guvern pentru a intra in cursa. Potrivit unui sondaj intern, Teodor Baconschi, ministrul de externe, a iesit pe primul loc la capitolul "notorietate spontana" si "favorabilitate", in fata lui Gabriel Sandu, ministrul comunicatiilor, si Daniel Funeriu, ministrul educatiei.
Baconschi, diplomat de cariera, ezita insa sa intre in cursa, pentru ca ar presupune un angajament politic - va trebui sa se inscrie in PD-L, iar in aceste conditii, cel mai probabil optiunile partidului se vor orienta catre Gabriel Sandu, spun surse din partid. Decizia finala va fi luata insa saptamana viitoare, dupa ce presedintele PD-L Emil Boc va mai avea o discutie cu cei doi ministri.
Potrivit unei note interne a MAI, citata recent de ZF, organizarea alegerilor din colegiul 19 va costa circa 1 milion de euro. In acest colegiu sunt peste 100.000 de alegatori cu drept de vot.

Show de zile mari în Parlament/Decapitarea lui Sassu, amânată de lipsa de cvorum (COTIDIANUL.RO)
Lucian Gheorghiu
PDL a încercat să introducă pe furiş pe ordinea de zi a plenului comun discutarea raportului anual al TVR în vederea demiterii directorului general al instituţiei, Alexandru Sassu. Opoziţia a contestat procedurile şi în final a părăsit lucrările Parlamentului. Absenţa a 63 de senatori şi deputaţi din arcul guvernamental a condus la suspendarea şedinţei din cauza lipsei cvorumului.
Scandal monstru miercuri în plenul comun al celor două Camere. Tentativa PDL de a introduce neregulamentar pe ordinea de zi dezbaterea raportului anual de activitate al TVR a provocat reacţia violentă din partea Opoziţiei. După numai 11 minute, şedinţa s-a întrerupt pentru că PSD a solicitat pauză de consultări, iar după alte două ore s-a reluat cu discuţii în contradictoriu între cele două tabere. Cei din PDL au acuzat Opoziţia că se agaţă de prevederi procedurale (“Se invocă tot timpul motive de procedură…” – Raluca Turcan; “PSD foloseşte un tertip procedural şi încearcă să păstreze o redută politică acolo unde nu ar trebui să fie” – Sever Voinescu).
La rândul lor, liderii PSD au cerut respectarea regulamentelor şi au cerut să se scoată de pe ordinea de zi raportul de activitate al TVR, invocând faptul că acesta nu a fost trecut prin Birourile Permanente şi nu a fost distribuit prin decizia acestui for. După câteva minute bune de certuri, PNL a solicitat de asemenea o pauză de consultări, iar până la ora 16.00 şedinţa comună s-a suspendat, pentru că, oricum, Senatul trebuia să discute cazul Voicu.
Pentru Roberta Anastase 214 este egal cu 236
După reluarea lucrărilor plenului comun, liberalii au solicitat strigarea “catalogului”, motivând că sunt foarte mulţi absenţi. În urma refuzului Robertei Anastase de a trece la apel nominal, senatorii şi deputaţii PSD au părăsit lucrările. Au urmat scene decupate parcă din filmele SF. S-a supus la vot ordinea de zi şi deşi s-au înregistrat numai 214 voturi, Roberta Anastase a refuzat o nouă cerere de apel nominal, invocând că există cvorumul necesar (minimum 236 de parlamentari - n.a.). În aceste condiţii, şi liberalii au părăsit sedinţa de plen, preşedinta de şedinţă fiind obligată de această dată să facă prezenţa. În urma numărătorii s-a constatat că în sală erau doar 40 de senatori şi 153 de deputaţi. Şedinţa a fost suspendată, iar Roberta Anastase a anunţat sancţiuni pecuniare pentru cei absenţi.
Cele mai tari replici ale zilei
Ioan Oltean, PDL: “Întâlnim în ultimul timp cazuri fără precedent în Parlament, o minoritate încearcă, în permanenţă, să-şi impună punctul de vedere unei majorităţi. Suntem sub presiunea unei dictaturi a minorităţilor”.
Aura Vasile, PSD (replică la Ioan Oltean): “Discursul dumneavoastră aduce nenorocire României. Vorbeaţi de şenile, de ce a făcut PSD? Puteţi arăta dumneavoastră că sunteţi democraţi? Că respectaţi legea şi cutumele acestui parlament? De când aţi făcut majoritatea cu ajutorul fugarilor de la alte partide încercaţi pe diverse căi să instauraţi ceea ce nu vreţi să recunoaşteţi: un regim despotic, care doreşte să facă numai ce doreşte el”.
Puiu Haşotti, PNL (adresându-se unor deputaţi PDL din primele bănci): “Comportamentul dumneavoastră mă obligă să fiu de acord cu cei care spun că omul are origine animală. Adică se trage din maimuţă.”

Mandatul lui Sassu, prelungit de chiulangiii puterii (EV ZILEI)
Autor: Romulus Georgescu
Lăsaţi singuri în sală de PSD şi PNL, democrat-liberalii au ratat, ieri, schimbarea din funcţie a şefului TVR, Alexandru Sassu.
PDL nu a reuşit să-i mobilizeze pe parlamentarii puterii la şedinţa în care trebuia dat votul pe raportul de activitate al Televiziunii, a cărei respingere ar fi echivalat cu demiterea conducerii.
Chiar dacă pe hârtie coaliţia de guvernare are 255 de aleşi, în sală nu erau prezenţi la momentul deciziei decât 199. Şedinţa a fost încheiată din lipsă de cvorum, iar PDL-istei Roberta Anastase nu i-a mai rămas decât să-i ameninţe cu amenda pe chiulangii.
Şedinţă cu scântei
De altfel, disputele pe cvorumul de şedinţă au fost destul de aprinse, în condiţiile în care lipsa acestuia a fost invocat de PSD şi PNL pentru amânarea votului pe raportul TVR.
„La un calcul sumar veţi constata că nici 200 nu sunt în sală. Comportamentul dumneavoastră arată indubitabil că omul se trage din maimuţă”, a spus Puiu Haşotti, şeful senatorilor liberali. Nici tabăra puterii nu s-a lăsat mai prejos, încercând să paseze opoziţiei răspunderea propriului eşec. „Suntem sub presiunea unei dictaturi a minorităţii. Să nu ne mai lăsăm intimidaţi de intervenţiile pe procedură ale minorităţii”, a spus de la microfon PDL-istul Ioan Oltean. A obţinut apaluzele celor 200 de majoritari, care i-au deza vuat pe cei 3 „dictatori” rămaşi în sală pentru supervizarea apelului nominal, după retragerea grupurilor PSD şi PNL: Aura Vasile, Puiu Haşotti şi Anghel Stanciu.
De altfel, şi prima repriză a meciului politic legat de TVR, ţinută ieri-dimineaţă (parlamentarii au luat o pauză de două ore pentru ca Senatul să discute cazul „Voicu” - n.r.) s-a desfăşurat pe un fond tensionat. Confruntaţi cu pericolul pierderii controlului televiziunii publice, PSD-iştii au făcut eforturi serioase pentru a obţine scoaterea de pe ordinea de zi a raportului de activitate a TVR.
Ei au întors împotriva PDL „o şmecherie procedurală” folosită de Roberta Anastase care, la şedinţa conducerii Camerelor de luni, nu a supus la vot introducerea raportului pe ordinea de zi a plenului reunit. Din acest motiv, PSD a reclamat că documentul a fost pus neregulamentar pe ordinea de zi de către funcţionarii Camerei.

Sassu a scăpat de demitere din cauza lipsei de cvorum (JURNALUL NATIONAL)
de Monica Iordache Apostol
PD-L n-a reuşit să-l demită pe Alexandru Sassu din funcţia de preşedinte-director general al TVR. După o zi întreagă de certuri între PSD şi PNL, pe de o parte, şi PD-L, de cealalată parte, şedinţa de plen reunită a Senatului şi Camerei Deputaţilor s-a încheiat din cauza lipsei cvorumului. PSD şi PNL s-au retras din sala de şedinţă, reclamând faptul că raportul de activitate al TVR, inclus pe ordinea de zi a şedinţei de ieri, nu a fost discutat şi în şedinţa Birourilor Permanente, procedură obligatorie înainte de a fi înscris pe ordinea de zi a plenului. Deputatul PSD Adrian Năstase a adus stenograma şedinţei celor două Birouri, din care reieşea, după interpretarea sa, că s-a decis trimiterea spre dezbaterea plenului doar a raportului de activitate a radioului public, nu şi al TVR. Deputatul PD-L Sever Voinescu a venit şi el cu aceeaşi stenogramă, din care, după interpretarea sa, reieşea că, din contră, Roberta Anastase a propus includerea ambelor  rapoarte, SRR şi SRTv, fără ca cineva să aibă vreo obiecţie. Disputa a durat două ore, fără să se ajungă la vreo concluzie, iar după pauza de prânz, parlamentarii s-au mai certat încă două ore pe acelaşi subiect. Parlamentarii PSD şi PNL n-au mai venit în sală după pauză, iar la efectuarea apelului nominal s-a constatat că nu există cvorum de lucru. Roberta Anastase a fost nevoită să suspende şedinţa, dar i-a ameninţat pe absenţi că le taie indemnizaţia.

ACŢIUNE ANI/Deputatul PD-L Andrei Valentin Sava, reclamat la Parchet (JURNALUL NATIONAL)
de Violeta Fotache
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au sesizat procurorii pentru cercetarea deputatului PD-L Andrei Valentin Sava, sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în declaraţii. Parlamentarul este acuzat că nu a menţionat în declaraţiile de avere şi de interese dividendele încasate de la mai multe societăţi şi funcţiile deţinute la firmele respective.
Potrivit comunicatului ANI, în urma verificărilor efectuate şi a analizării informaţiilor şi documentelor primite de la instituţiile competente, inspectorii de integritate au constatat că în declaraţiile de avere ale lui Sava înregistrate la Camera Deputaţilor la 15 decembrie 2008 şi 15 iunie 2009, completate şi depuse pentru anii fiscali 2007 şi 2008, nu au fost menţionate valorile reale ale dividendelor încasate în perioada 2007-2008 de la mai multe societăţi comerciale.
IMPLICAT ÎN OPT FIRME
Pentru anul fiscal 2007, Sava nu a menţionat valorile reale ale dividendelor încasate de la societăţile Maxigel Infosystem, Advert Marketing, Visaco Distribution, Catavi Invest, Maxigel Design, Maxigel Construct, Maxigel Consult, precum şi o serie de venituri obţinute din salariile de la SC Maxigel, respectiv cele aferente operaţiunilor de transfer al titlurilor de valoare. ANI mai arată că pentru anul fiscal 2008, deputatul Sava nu a menţionat valorile reale ale dividendelor încasate de la societăţile Maxigel Construct, Maxigel Infosystem, Advert Marketing, Visaco Distribution, Catavi Invest, Maxigel Design, precum şi salariile obţinute de la SC Maxigel şi SC Brazi Industrial Parc, respectiv cele aferente operaţiunilor de transfer al titlurilor de valoare.
ANI a stabilit că deputatul Sava nu a menţionat în declaraţiile de interese înregistrate la Camera Deputaţilor la 17 decembrie 2008 şi 15 iunie 2009, completate pentru anii fiscali 2007 şi 2008, toate calităţile şi funcţiile deţinute în cadrul a opt societăţi comerciale, acesta specificând doar calitatea de asociat în cadrul societăţii comerciale Advert Marketing.
"Cu toate că Andrei Valentin Sava s-a retras, în decursul anului 2008, din funcţiile şi calităţile deţinute la cele opt societăţi comerciale, acesta nu a respectat regimul juridic al declarării averilor şi intereselor, deoarece, potrivit prevederilor legale, «persoanele prevăzute de lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual cel mai târziu la data de 15 iunie, pentru anul fiscal anterior»", se mai arată în comuncat.
ANI a început cercetările, din oficiu, după ce în presă au apărut informaţii despre venituri nejustificate ale politicianului. Până la soluţionarea cazului de Parchetul instanţei supreme, ANI a suspendat verificările, potrivit procedurii.

Cine conduce astuparea gropilor de pe drumuri (EV ZILEI)
Autor: Teodora Trandafir
 „Băieţii deştepţi” care deţin contractele de întreţinere pregătesc plombarea după deszăpezire, dar se plâng că au de recuperat deja milioane de lei de la stat
O mână de firme aşteaptă semnalul autorităţilor pentru a demara mult trâmbiţata campanie de plombare a gropilor rezultate în urma deszăpezirii. Startul întârzie însă pentru că nu sunt fonduri, iar companiile se plâng că, după ce au plombat şi au deszăpezit, au de primit foarte mulţi bani pe lucrări efectuate. Cu toate acestea, se pare că firmelor le prieşte colaborarea cu statul.
Semnatarele contractelor de întreţinere licitate în 2008- 2009 şi valabile până în 2011 au fost legate, de-a lungul timpului, de toate partidele aflate la putere.Proprietarii acestora i-au cucerit pe toţi reprezentanţii puterii, indiferent de culoarea politică, astfel că negocierile au avut succes şi cu PNL-ul, dar şi cu PDL-ul. Suma contractelor depăşeşte un miliard de euro.
Dorin Umbrărescu, supranumit „rege al asfaltului”, deţine supremaţia în materie de contracte cu statul. Firmele sale, Spedition UMB şi Tehnostrade, sunt liderii mai multor consorţii câştigătoare a nu mai puţin de 14 contracte cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).
În fruntea clasamentului celor mai bănoase afaceri cu statul se mai află controversata firmă Euroconstruct, condusă de Dan Besciu, dar şi firma Tehnologica Radion, a lui Theodor Berna, om de afaceri despre care se spune că ar avea strânse relaţii cu partidul aflat la putere.
CNADNR n-are bani ca să astupe toate gropile
Pe lista contractelor CNADNR apare de mai multe ori şi firma Delta ACM, deţinută de Florea Diaconu şi condusă de Ioan Pirpiliu, fratele deputatului PDL Ştefan Pirpiliu. Două contracte substanţiale are şi firma Romstrade, a omului de afaceri Nelu Iordache.
Potrivit contractelor de întreţinere, acestea sunt companiile care deszăpezesc, plombează şi execută reparaţii la drumurile şi podurile patriei. Lucrările sunt efectuate la cererea experţilor CNADNR, în funcţie de necesar şi de disponibilităţile financiare.
Reprezentanţii companiei spun însă că, în prezent, nu au bani ca să astupe toate gropile. „În acest moment, am avea nevoie de 190 de milioane de lei pentru plombe şi refacerea de marcaje rutiere şi indicatoare. Şi noi avem doar 100 de milioane de lei, care rămân în buget după ce achităm datoriile de anul trecut”, spune Aurel Bălăjel, şef serviciu întreţinere drumuri în cadrul CNADNR.
Potrivit acestuia, bugetul alocat la începutul acestui an, de 435 de milioane de lei, este cu peste 30% mai mic decât suma disponibilă anul trecut. Şi asta în condiţiile în care restanţele pe lucrări efectuate în 2009 se ridică la 335 milioane de lei. De aceste datorii se plâng şi firmele de construcţii. „Avem de primit bani pentru toată deszăpezirea şi pentru alte lucrări de anul trecut. Acum am primit comenzi de lucru pentru plombări pe centură, DN 12 şi DN 3, dar sperăm să primim şi restanţele din 2009”, spune Dan Besciu, de la Euroconstruct.
De lucrări s-a pregătit şi Delta ACM 93, potrivit directorului Florin Diaconu. Pe de altă parte, şeful Tehnologica Radion spune că nu a fost încă solicitat. „Avem de recuperat vreo 12 milioane de lei, de anul trecut. Nu ştiu în ce stadiu se află acum drumurile, dar noi nu am primit nicio solicitare din partea CNADNR Constanţa pe porţiunile de care ne ocupăm”, afirmă Theodor Berna.
Singura şansă ca românii să nu dea în gropi tot anul este fie redistribuirea bugetului, fie muşcarea din porţia de anul viitor. O practică obişnuită deja pentru CNADNR. 
"Avem de primit bani pentru toată deszăpezirea şi pentru alte lucrări de anul trecut. Acum am primit comenzi de lucru pentru plombări pe centură, DN 12 şi DN 3.“
DAN BESCIU,  acţionar Euroconstruct 
Constructorii abonaţi la stat în regionalele CNADNR

DUPĂ TREI LUNI/Nici o sancţiune pentru demolatorul Batiştei (JURNALUL NATIONAL)
Au trecut mai bine de trei luni de la vizita inspectorilor Primăriei Sectorului 2 la Policlinica Batiştei, demolată parţial toamna trecută. De atunci, puţine s-au schimbat. În afara unor precizări stinghere în privinţa unui eventual dosar penal pe numele proprietarului, senatorul PD-L Mircea Andrei, imobilul, de acum monument istoric, arată la fel de rău.
de Iulia Barbu
În luna iunie a anului trecut, senatorul proprietar a cerut un certificat de urbanism, manifestându-şi oficial intenţia de a demola imobilul. Câteva luni mai târziu erau scoase geamurile, iar scara interioară de marmură, distrusă. În ciuda celor întâmplate, abia la începutul acestui an, inspectorii Primăriei Sectorului 2 s-au gândit să verifice lucrările.
În orice altă ţară civilizată, demolarea fără autorizaţie a unei clădiri se plăteşte scump, proprietarul fiind obligat prin lege să aducă imobilul la starea iniţială. Aici lucrurile stau exact invers. Deşi, de curând, s-a declanşat procedura de clasare ca monument istoric a Policlinicii Batiştei, clădirea a fost lăsată în continuare de izbelişte.
DOSAR PENAL UITAT ÎN SERTARE
La întrebările noastre privind stadiul cercetărilor distrugerii unei părţi din imobilul din centrul Bucureştiului, ni s-au comunicat următoarele prin Biroul de presă al Primăriei Sectorului 2: "La 7 ianuarie 2010, inspectorii Primăriei Sectorului 2 au verificat starea imobilului de pe Strada Batiştei, ocazie cu care au constatat că era demolată tâmplăria exterioară la nivelul parterului şi etajului, iar la parterul clădirii şi în interiorul acesteia nu mai existau uşi interioare, lucrări pentru care trebuia să existe o autorizaţie de desfiinţare, eliberată de Primăria Capitalei.
După constatarea faptului că lucrările au fost executate ilegal, Andrei Mircea, în calitate de proprietar, a fost somat să oprească orice operaţiune de desfiinţare.
Având în vedere faptul că imobilul de pe Strada Batiştei se află amplasat în zonă protejată, lucrările executate de Andrei Mircea constituie infracţiuni, conform articolului 24 din Legea 50/1991. La data de 13 ianuarie 2010, împotriva domnului Andrei Mircea, Primăria Sectorului 2 a înaintat denunţ penal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în vederea continuării cercetărilor şi tragerii la răspundere a celui vinovat de nerespectarea legislaţiei în vigoare".
Între timp, clădirea lăsată în paragină va ajunge probabil într-o stare atât de avansată de distrugere, încât senatorul Mircea Andrei se va vedea "obligat" să o demoleze. Este o practică deja comună şi o reţetă de succes pentru orice imobil istoric din Bucureşti.

Bugetul lui Oprescu, refăcut de consilierii PD-L (GANDUL)
Mircea Raicu, viceprimarul general al Capitalei: "Am redistribuit şi banii pentru plantele flotante pe care voia să le aşeze pe malurile Dâmboviţei. La ALPAB am lăsat doar ce era necesar pentru întreţinerea parcurilor şi cofinanţări pe fonduri de mediu"
Bugetul Capitalei pe 2010 este contestat atât de ONG-uri, cât şi de consilierii municipali ai PD-L. Viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu, a susţinut ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că forma actuală a bugetului propus spre aprobare de primarul general al Capitalei nu prevede fonduri suficiente pentru investiţii şi funcţionarea oraşului.
"În bugetul pe care l-a propus domnul primar general există bani pentru transportul în comun doar până în luna august. Mă refer la fondurile necesare pentru reparaţii, carburanţi şi plata salariilor. Şi la regia de termoficare subvenţiile au fost reduse. Ca să putem menţine preţul plătit de bucureşteni pentru apa caldă şi căldură la acelaşi nivel, dar şi pentru a nu se scumpi transportul în comun am redistribuit o parte din bani către RADET şi RATB".
Potrivit consilierilor municipali ai PD-L, primarul Oprescu a alocat în buget sume importante pentru înverzirea teraselor blocurilor, pentru amenajarea de trasee turistice sau pentru proiecte nevotate în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. "Un milion de lei au fost alocaţi Direcţiei de Mediu pentru Ziua Pământului, Ziua Zoo şi alte astfel de manifestări. Aceşti bani i-am redistribuit. 300.000 de lei au fost alocaţi pentru un studiu de fezabilitate necesar înverzirii teraselor de bloc.
Am redistribuit şi banii pentru plantele flotante pe care voia să le aşeze pe malurile Dâmboviţei. La ALPAB am lăsat doar ce era necesar pentru întreţinerea parcurilor şi cofinanţări pe fonduri de mediu. Am redistribuit 300.000 de lei pe care domnul Oprescu i-a prevăzut în buget pentru un automat de reciclare a deşeurilor outdoore care le transforma în pietricele cu care urma să decorăm oraşul", a explicat viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu. Consilierii PD-L susţin că o parte importantă din banii redistribuiţi vor fi alocaţi pentru terminarea lucrărilor la Pasajul Basarab sau Stadionul Lia Manoliu. Raicu a mai spus că, în cazul în care preţul gigacaloriei va mai creşte, municipalitatea nu-l va mai putea subvenţiona. Deşi ieri ar fi trebuit să se voteze bugetul, consilierii PD-L au părăsit sala pe motiv că nu li s-a aprobat o pauză de o oră în care să răspundă la contestaţiile formulate în scris de mai multe ONG-uri. Acestea le-au cerut consilierilor municipali dar şi primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să detalieze capitole din buget în care sume importante de bani au fost alocate Administraţiei Străzilor, Administraţiei Cimitirelor şi către ALPAB.

PSD+PC

Premieră în Parlament: „pacientul“ Voicu, dat de senatori pe mâna DNA. Plus: Sociologia cazului Voicu: PSD pierde, Ponta câştigă (GANDUL)
În timp ce Cătălin Voicu era plimbat cu ambulanţa de la spital la Senat şi apoi din nou la spital, senatorii au aprobat cererea de arestare preventivă a procurorilor
Senatorul Cătălin Voicu va putea fi arestat preventiv, Parlamentul dând, miercuri, undă verde procurorilor DNA care l-au acuzat pe demnitar de trafic de influenţă, fals în înscrisuri şi fals intelectual. Aprobarea era însă cât pe ce să nu aibă loc, pe de o parte din cauza rezultatului strâns al votului, iar pe de altă parte din cauza unui episod neprevăzut de parlamentari.
Cu câteva ore înainte de întrunirea plenului, senatorii nu ştiau dacă se vor mai pronunţa sau nu în cazul arestării clegului lor. Aceasta, deoarece Cătălin Voicu se afla la Spitalul Universitar din Capitală, după o internare de urgenţă ce a avut loc la ora 3 dimineaţa. Oficial, senatorul tocmai suferise un puseu de tensiune, fiind supus unui consult cardiologic, neurologic şi psihologic.
"Dacă va face o solicitare de amânare a acestui plen pe motive medicale, în interiorul celor cinci zile, nu văd o dificultate de a ne acomoda, dacă domnia sa doreşte să participe. Cred că este o chestiune de minimă omenie şi colegialitate", preciza Mircea Geoană. Cum, însă, Voicu a anunţat că a părăsit spitalul pentru a participa la audierea din plen, programul a decurs normal. Numai că, surpriză, după aproape o oră de la începerea şedinţei, Geoană a făcut un nou anunţ: "Se pare că domnul senator Voicu a avut un moment de dificultate medicală pe treptele Senatului".
Aşa că votul s-a derulat fără ca Voicu să mai ajungă a-şi spune punctul de vedere.
"Nu noi trebuie să facem dreptate"
Rezultatul votului a fost o altă surpriză. Deşi reprezentanţii PSD, PD-L şi PNL au anunţat că recomandarea dată de lideri este aceea de a aproba solicitarea Înaltei Curţi, avizul a trecut la limită, cu 70 de voturi pentru, în condiţiile în care erau necesare minimum 69 de voturi. Mesajele senatorilor au fost şi ele grăitoare.
"Chestiunea de fond este că DNA în mod grav ne-a dat să vedem conţinutul dosarului, ceea ce ar fi trebuit să vadă doar procurorul şi judecătorul. DNA trebuie să justifice de ce trebuie arestat preventiv domnul Voicu. Dacă nu aş fi făcut parte dintr-o grupare politică şi aş fi fost independent, nu aş fi votat pentru arestare", a declarat liberalul Ioan Ghişe, susţinut de pedelistul Iulian Urban: "Nu suntem nici procurori, nici judecători. Treaba noastră este să votăm. Nu noi trebuie să facem dreptate, ci judecătorii. Acest coleg al nostru a fost supus unui linşaj mediatic şi nu este pentru prima dată când CNA permite acest lucru".
Mai mult, pesedistul Dan Şova a anunţat că grupul PSD va cere demararea unei anchete, astfel încât să fie elucidat misterul ce priveşte sursa de la care au ajuns în presă stenogramele convorbirilor telefonice:
"Greşeala DNA a fost că ne-a cerut să avizăm arestarea, când corect ar fi fost să avizăm propunerea de arestare. Scurgerea de documente e ilegală. Dosarul formează obiectul urmăririi penale declarată secretă . Vom solicita Biroului Permanent de săptămâna viitoare constituirea unei comisii de anchetă pentru a stabili de unde s-a produs această scurgere de informaţii. Aceasta este o faptă penală, iar vinovaţii trebuie să răspundă penal".

Onoarea Senatului, salvată de un singur vot (ADEVARUL)
Valentina Deleanu,Alina Voaideş
Senatorii l-au abandonat pe Cătălin Voicu în mâinile Justiţiei. Ca să scape, s-a „îmbolnăvit“ subit
Soarta lui Cătălin Voicu a fost tranşată ieri de votul din Senat. Pentru trimiterea lui în faţa instanţei au votat 70 de senatori. Pentru aprobarea solicitării era nevoie de 69 de voturi. 40 au votat „împotrivă“, iar doi s-au abţinut. În vreme ce colegii votau, Voicu se afla în spital.
Scorul a fostul unul strâns în pofida faptului că atât reprezentanţii Puterii, cât şi cei ai Opoziţiei au pledat în favoarea solicitării DNA atunci când s-au aflat în lumina reflectoarelor.
Votul a survenit unei întregi telenovele, avându-l ca actor principal pe „pacientul" Voicu, îmbolnăvit brusc în cursul nopţii anterioare dezbaterii. Pacientul PSD s-a internat în cursul nopţii, fiind transportat de ambulanţă la Spitalul Universitar, în halat şi papuci. Înaintea şedinţei Parlamentului, acesta ar fi solicitat externarea, pentru ca apoi să fie din nou internat. 
Potrivit lui Traian Igaş, liderul senatorilor democrat-liberali, rezultatul la limită poate fi justificat prin faptul că „mulţi s-au lăsat sensibilizaţi de situaţia lui Voicu". „Am discutat despre arestarea unui coleg care a fost internat în spital de două ori. S-a creat o emoţie, orice s-ar spune! Au mai fost şi scurgerile de informaţii, după care a urmat un linşaj mediatic. Mulţi colegi au fost impresionaţi şi au votat în consecinţă", a arătat Igaş.
Posibilitatea ca unii senatori să se fi răzgândit între timp şi să fi votat în favoarea lui Voicu, dată fiind „situaţia sensibilă" a senatorului este acceptată şi de Toni Greblă (PSD). „Noi, oricum, nu am avut nicio directivă de la partid, fiecare a votat potrivit propriei conştiinţe", a completat Greblă.
Potrivit unor surse parlamentare însă, unii senatori PSD au preferat să nu fie prezenţi la vot pentru a evita să-şi exprime tranşant opţiunea. Liberalul Puiu Haşotti pune rezultatul strâns pe seama voturilor favorabile care ar fi venit din tabăra Puterii. „Votul a fost secret, dar este clar că şi unii democrat-liberali au votat pentru Voicu", a spus senatorul PNL.
Leşin pe treptele Senatului
În timp ce Cătălin Voicu era aşteptat în plen să-şi susţină din nou pledoaria, pe holurile Senatului a apărut zvonul că acesta nu ar mai veni la şedinţă. Presa s-a grăbit să verifice informaţia, dar numai peste câteva minute a venit şi confirmarea:
„Domnul senator Cătălin Voicu a avut un moment de dificultate medicală şi s-a întors la spital", le-a spus senatorilor preşedintele de şedinţă, Mircea Geoană. Înainte de anunţul liderului PSD, aproape toate privirile din sala de plen se îndreptau cercetătoare înspre locul unde stătea de regulă Cătălin Voicu. Acesta nu avea să mai apară. „Este clar! A luat ceva, să i se facă rău şi să nu mai vină în plen!", comentau unii senatori pe holuri.
Potrivit chestorului Senatului, Ioan Chelaru (PSD), Voicu ar fi leşinat pe treptele de la intrarea în clădire şi ar fi fost dus din nou la spitalul Universitar, unde mai fusese internat şi în noaptea precedentă.
Voicu a ajuns la spital la miezul nopţii (captură: Realitatea Tv)
Dezbaterile s-au desfăşurat în lipsa lui Voicu, într-o atmosferă apăsătoare, dată fiind situaţia fără precedent în care s-au aflat senatorii, puşi să decidă în privinţa arestării unui coleg. Cei care au intervenit de la tribuna plenului au deplâns „linşajul mediatic" la care, spun ei, a fost supus Voicu.
„Suntem azi în faţa unui moment istoric: este pentru prima dată când se cere arestarea unui senator. Trebuie să ne gândim foarte bine ce conotaţie are această cerere formulată asupra unui coleg, supus unui linşaj mediatic!", a susţinut senatorul PDL, Iulian Urban.
Procedură
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a explicat că rezultatul votului plenului se va materializa într-o hotărâre a Senatului, pe care o va transmite ministrului Justiţiei. Acesta va trimite documentul la DNA. Hotărârea Senatului a fost publicată aseară în Monitorul Oficial, partea I. Abia după această formalitate, procurorii DNA pot merge cu solicitarea de arestare preventivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anchetă pentru stenograme
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a anunţat, ieri, că a solicitat declanşarea unei anchete la nivelul acestei Camere pentru a investiga modul în care stenogramele din dosarul Voicu au ajuns în presă.
Arestarea dăunează grav sănătăţii
Odată ajunşi în boxa acuzaţilor, mai mulţi mulţi oameni de afaceri au acuzat probleme de sănătate.
Marian Iancu - Patronul echipei Poli Timişoara a acuzat, imediat după arestarea sa pentru înşelăciune, o criză de gută, fiind internat de urgenţă la Spitalul Penitenciarului Rahova.
Ovidiu Tender - Omul de afaceri s-a internat la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală, acuzând probleme cardiace, imediat ce pe numele său se emisese mandat de arestare preventivă în dosarul „Rafo".
Omar Hayssam - Acuzat de terorism, a fost eliberat pe motive medicale. Ulterior a fugit din România şi a fost condamnat în lipsă la 20 de ani de închisoare.
Dumitru Sechelariu - Fostul primar al Bacăului s-a internat în spital, în urma unor probleme cu inima declanşate în momentul în care DNA a decis arestarea sa într-un dosar în care este acuzat că ar fi încercat să influenţeze magistraţi băcăuani.

Cătălin Voicu a fost la două voturi de libertate (EV ZILEI)
Autor: Florin Ciornei
Avizarea cererii de încuviinţare a arestării lui Cătălin Voicu a fost aprobată de 70 de senatori. Dacă doi dintre ei ar fi votat împotrivă, Voicu nu putea fi anchetat decât în stare libertate.
Senatul a aprobat „la mustaţă” solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind arestarea senatorului Cătălin Voicu. Pentru ca procurorii să primească verde, erau necesare 69 de voturi, iar cererea lor a fost aprobată ieri de 70 de senatori.
Dacă doar doi dintre aceştia ar fi votat altfel, solicitarea DNA s-ar fi considerat respinsă, iar senatorul Cătălin Voicu ar fi putut fi anchetat în stare de libertate. Hotărârea Senatului a fost trimisă imediat Ministerului Justiţiei şi a fost publicată aseară în Monitorul Oficial.
După această etapă procedurală, procurorii DNA care instrumentează dosarul „Voicu” pot oricând solicita judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arestarea senatorului anchetat. Doar judecătorii ICCJ mai pot decide anchetarea în libertate a senatorului Voicu.
Voicu „a cedat” pe trepte
Cătălin Voicu nu a mai reuşit ieri să ajungă la şedinţa Senatului unde s-a dezbătut situaţia sa. Chiar în timp ce urca treptele de la intrarea în Palatul Parlamentului a cedat.
Anunţul a fost făcut chiar de la prezidiul Senatului de Mircea Geoană: „Am fost informat că pe treptele Senatului a avut un moment de dificultate medicală, fiind necesară plecarea sa către spital pentru îngrijiri medicale”. Asta după ce Voicu abia părăsise, pe proprie răspundere, Spitatul Universitar, unde fusese internat cu o seară înainte.
Contribuţia PSD şi PNL, decisivă
„Pe hârtie”, aprobarea solcitării DNA părea o chestiune lejeră. „Astfel de hotărâri se adoptă, conform procedurii, cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor, deci 69. Dar, în astfel de cazuri, senatorul vizat nu votează, deci ar fi trebuit doar 68”, precizează senatorul PSD Toni Greblă, preşedintele comisiei juridice.
Declarativ, trei grupuri parlamentare - PDL, PNL şi independenţii au anunţat că vor vota „pentru”. În realitate, lucrurile nu au stat aşa. Doar 70 de senatori au fost pentru aprobare. Împotriva arestării lui Cătălin Voicu s-au pronunţat doar 40 de senatori. Nu toţi au fost de la PSD. În mod cert cu senatorului arestabil s-au solidarizat şi parlamentari de la celelate partide: fie PNL, fie UDMR, fie chiar PDL.
Viorel Arcaş, viceliderul grupului senatorilor PSD, spune că dintre cei 43 de senatori au fost prezenţi doar 32. „Am avut 11 absenţi la vot. Iar dintre cei 32 prezenţi unul nu a votat”, a declarat pentru EVZ senatorul Arcaş. Şi nu toţi cei 31 au votat împotrivă.
Câţiva dintre senatorii PSD chiar au declarat că vor vota pentru arestare. Şi de la PNL şi PDL au fost absenţi. „De la grupul PDL au lipsit trei senatori, plecaţi în delegaţii oficiale”, a precizat Traian Igaş, liderul senatorilor democrat- liberali.
„Astfel de hotărâri se adoptă, conform procedurii, cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor, deci 69.“
TONI GREBLĂ, senator PSD, preşedinte al Comisiei Juridice   
PROCEDURĂ
Procurorii au mână liberă să ceară arestarea
Procurorul general Laura Codruţa Kovesi poate trimite astăzi avizul de arestare a lui Cătălin Voicu şefului DNA, Daniel Morar. Asta după ce aseară decizia Senatului a fost publicată în Monitorul Oficial, odată cu retransmiterea dosarului penal, prin Ministerul Justiţiei, către anchetatori. 
Cum toate aceste criterii sunt îndeplinite, procurorii au două opţiuni: fie îl reţin pe senatorul PSD pentru 24 de ore şi îl prezintă apoi magistraţilor Secţiei Penale a Curţii Supreme cu propunerea de arestare, fie îl citează direct în faţa instanţei, care poate decide arestarea sa preventivă pentru 29 de zile.
„Toate acestea pot fi puse în practică doar dacă starea de sănătate a lui Cătălin Voicu nu se înrăutăţeşte. Dacă va rămâne internat, medicii trebuie să decidă, în primul rând, dacă se poate prezenta în faţa instanţei şi apoi dacă ar putea suporta detenţia”, au explicat surse judiciare. 

Cazul Voicu face valuri printre magistraţi/„Judecătorii anchetaţi să nu mai intre la procese" (ROMANIA LIBERA)
Un grup de 30 de judecători de la mai multe instanțe din țară adună semnături pentru un protest împotriva încălcării normelor eticii profesionale de unii magistrați. Ei vor ca judecătorii anchetați penal să nu fie lăsați în sălile de judecată.
Un grup de 30 de judecători de la mai multe instanţe din ţară adună semnături pentru un protest împotriva încălcării normelor eticii profesionale de unii magistraţi. Ei vor ca judecătorii anchetaţi penal să nu fie lăsaţi în sălile de judecată.
Judecătorii au trimis o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii în care cer „o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care s-a deschis o anchetă penală". Demersul magistraţilor a fost declanşat de scandalul public în care sunt implicaţi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa,  şefi de secţii la Înalta Curte de Casaţie, învinuiţi oficial de DNA pentru trafic de influenţă în scandalul „Cătălin Voicu". Protestatarii solicită CSM „măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. CSM are datoria să analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, ci şi comportamentul celor care  au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni". În ultima categorie ar putea intra procurorul Dan Chiujdea, membru CSM, care, potrivit înregistrărilor procurorilor anticorupţie, a participat la întâlnirile senatorului PSD Voicu cu judecătorii Costiniu şi Jipa. Dana Gârbovan, semnatară a protestului, ne-a declarat că CSM ar trebui să decidă ca judecătorii împotriva cărora s-a declanşat urmărirea penală  să nu intre în sălile de judecată, ci să se ocupe doar de problemele administrative ale instanţei pe care o conduc. 
 „Sunt într-o dilemă"
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru, a declarat: „Eu sunt într-o dilemă: nu pot să spun că Florin Costiniu nu mai poate să judece pentru că nu există text de lege pentru asta, iar Codul deontologic nu prevede sancţiuni, nu-l împiedică pe judecător să vorbească sau să meargă la întâlnire. Şi apoi, în şedinţa de astăzi a judecătorilor de la Înalta Curte, Florin Costiniu a contestat conţinutul înregistrărilor".Mona Pivniceru este judecător la Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală a ICCJ, condusă chiar de către Florin Costiniu.
Senatul României a aprobat miercuri cererea DNA privind arestarea lui Cătălin Voicu. DNA are posibilitatea acum să solicite Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emiterea unui mandat de arestare.Senatorul PSD Cătălin Voicu

PSD pierde puţin, Victor Ponta marele câştigător al scandalului Voicu. Ce spun sociologii (GANDUL)
Directorii celor mai importante institute de sondare a opiniei publice au declarat pentru Gândul că episodul Voicu "nu se va descărca dramatic" în PSD
Părerea sociologilor este unanimă: Victor Ponta este marele câştigător al scandalului Voicu. El a acţionat rapid, gestionând bine situaţia creată, fapt care va diminua efectele negative pe care acest scandal le va avea asupra PSD.
Fostul senator social democrat Vasile Dâncu, sociolog şi director CSOP-IRES, este de părere că PSD a reacţionat bine, procedând diferit faţă de celelalte cazuri cu o conotaţie asemănătoare. "S-a delimitat rapid de unul dintre senatorii săi, care era în conflict cu legea. E foarte posibil ca acest fapt să amortizeze şocul pe care l-ar putea avea un asemenea scandal public", spune Dâncu. El precizează că, deocamdată, este greu de estimat care va fi amplitudinea undei de şoc a scandalului în rândul opiniei publice şi cum va înregistra aceasta, în cele din urmă, reacţia PSD. "În alte scandaluri, atunci când am măsurat, când am făcut focus-grupuri, principalul aspect incriminat de repondenţi nu era prezenţa unui delincvent în staff-ul sau în rândurile unui partid ci, mai degrabă, tendinţa unor politicieni de a face scut în jurul acestuia. Era principalul aspect, care crea o imagine proastă, în rândul opiniei publice".
Cătălin Stoica - CURS: "Momentul Voicu - o oportunitate pentru Ponta"
Directorul CURS, Cătălin Stoica, spune că efectele negative ale scandalului Voicu asupra PSD pot fi limitate printr-o strategie de managemnt eficient al crizei. "Sigur că afilierea politică a lui Voicu la acest partid va face ca principalele lovituri să le încaseze PSD, formaţiune care era percepută, oricum, ca având în rândurile sale mai multe persoane corupte", afirmă Stoica. El este însă de părere că Ponta a luat câteva măsuri foarte bune, care ar putea diminua impactul negativ. "A spus că vor vota pentru trimiterea în judecată, văd, de asemenea, că unele persoane asociate lui Voicu au început să-şi piardă puterea în PSD. Eu consider că momentul acesta poate reprezenta o oportunitate pentru Ponta în încercarea de a reforma partidul, dacă el doreşte, cu adevărat, acest lucru", a mai spus directorul CURS.
În opinia sa, episodul Voicu va avea repercusiuni asupra întregii clase politice, acesta confirmând rezultatele sondajelor şi anume "că politicieni sunt iremediabili corupţi, că parlamentarii nu reprezintă interesele cetăţenilor decât într-o mică ori foarte mică măsură şi că sistemul de justiţie generează neîncredere". "Lovitura de imagine dată în cazul unei persoane din PSD poate fi folosită cu abilitate, pentru liniştirea spiritelor, şi în interiorul altor partide, inclusiv PDL. Sunt mulţi în toate aceste formaţiuni politice, care acum se gândesc, probabil, nu dacă au fost vreodată înregistraţi sau interceptaţi, ci în care afacere".
Dan Gherguţ - INSOMAR: "Nu se pune problema unei sancţiuni la urne"
Dan Gherguţ, director INSOMAR, a fost de părere că, pe termen scurt, e posibil ca PSD "să descarce", într-o anumită măsură, efectele negative ale cazului Voicu, dar că nu se pune problema unei sancţiuni la urne. "După părerea mea, conducerea PSD gestionează destul de bine situaţia şi îşi creează nişe de comunicare, prin care să pareze cumva efectul acesta negativ", spune Gherguţ. El consideră că pe termen lung, şi în perspectiva alegerilor, faptul că acum, la vârful partidului, au loc nişte schimbări, va compensa, dacă nu chiar va excede efectele negative din această perioadă. "Într-un termen de şase luni, un an de zile, ca efect în opinia publică, evenimentul se va stinge. E posibil totuşi, ca inamicii lor politici să căuta orice prilej pentru a-l readucă în actualitate", a opinat directorul INSOMAR
Alin Teodorescu: "Nu va avea efect asupra intenţiei de vot"
Fostul strateg al PSD, sociologul Alin Teodorescu, este ferm în a nega posibilitatea unei "descărcări negative" a cazului Voicu în PSD. "Nu va avea niciun efect asupra intenţiei de vot. Are, însă, efect asupra încrederii în Justiţie şi în Administraţie. Ponta s-a mişcat bine, declarând că nu se amestecă în treburile Justiţiei. Ceea ce a fost foarte corect".

PSD avea interes să scape de Voicu (ADEVARUL)
Iosif Boda
Dacă va fi arestat sau nu, rămâne de văzut. Tot aşa cum rămâne de văzut dacă acuzaţiile vor fi dovedite în instanţă.
Totul seamnă cu o telenovelă în care este greu să mai distingi cât este real şi cât nu. Senatorul PSD Cătălin Voicu este unul dintre păpuşarii şefi ai unei lumi de nefrecventat. Decizia de azi a Senatului nu mi se pare a fi un moment istoric, chiar dacă este pentru prima oară când parlamentarii se pronunţă pe o cerere de arestare.
De fapt, ei nu au judecat şi nu s-au pronunţat asupra măsurii de arestare preventivă, ci doar au dat undă verde pentru ca procurorii să meargă la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Dacă va fi arestat sau nu, rămâne de văzut. Tot aşa cum rămâne de văzut dacă acuzaţiile de corupţie vor fi dovedite în instanţă.
Votul Senatului nu duce la credibilizarea instituţiei parlamentare. Senatorii nu aveau de ales azi. În special, noua conducere a PSD avea tot interesul să scape de Voicu. Se tot scutură copacul politicii şi noi nu vrem să cădem de pe cracă.

Cristoiu: Până şi Iliescu ar fi putut fi şantajat de Voicu (ADEVARUL)
Captură Emisiunea "Naşul"
Ipoteza lansată de Ion Cristoiu, care vine să explice de ce Ion Iliescu îi ia apărarea lui Cătălin Voicu, este că până şi fostul preşedinte ar fi putut fi şantajat de acest Voicu.
"Cătălin Voicu a fost apărat de 3 bărbaţi ai PSD-ului, care nu au făcut acest gest când a avut o problemă Năstase. Ei sunt  Mircea Geoană, fără ştirea lui, Adrian Năstase şi Ion Iliescu, cu o virulenţă ieşită din comun (A intervenit în apărarea lui Voicu, susţinând că aceste operaţiuni sunt securistice) - Cătălin Voicu îl are la mână", este ipoteza lansată de Ion Cristoiu, prezent la emisiunea "Naşul" de la B1TV.
"Când avea cineva o problemă, din sursele pe care le am, eu, domnia sa te căuta. Şi, după părerea mea, el te şi înregistra", a spus Cristoiu despre cum funcţiona "reţeaua Voicu".
"Totul începe în '90, când armata preia controlul asupra securităţii şi, câteva luni bune, a funcţionat ca singura structură coerentă, până a fost înfiinţat SRI", a explicat şi consultantul politic Dan Andronic, el povestind şi cum a auzit prima oară de Voicu.
La o întâlnire cu un personaj polititc a cărui identitate nu a dezvăluit-o, lui Andronic i s-a spus: «Bă Dane, m-au drogat». "L-a invitat la o cafea, l-au drogat şi au început să-i pună întrebări despre Năstase. Tot despre Voicu, am auzit că el i-a făcut dosarul lui Năstase, împreună cu un adversar al fostului preşedinte PSD", a adăugat Andronic.
Consilierul polititc a mai explicat că o astfel de reţea prosperă atâta timp cât lucrează în subteran. "În momentul în care îi aduci la lumină, vezi că sunt nişte oameni care au probleme, care folosesc un anumit limbaj, şi totul se sfărâmă. Încep să se gândească toţi: ce se ştie despre mine?".
Într-o intervenţie telefonică, istoricul Alex Mihai Stoenescu a citit mărturia din 12 decembrie 2003 a fostului Procuror Şef Adjunct, Gheorghe Diaconescu, despre cum a fost preluată conducerea asupra procuraturii în 1990.  Urmăreşte filmuleţul cu dezvăluirile lui Stoenescu.
"Singura bază de putere a Consiliului Frontului Salvării Naţionale era armata, cu care s-a făcut înţelegerea pentru dispariţia crimelor făcute de Armată la Timişoara şi la Bucureşi. Brucan a insistat  şi a cerut în modul cel mai clar ca vinovatul pentru crime să fie Securitatea, iar armata să fie salvată pentru tot ce făcuse", a spus Stoenescu.

Judecătorul Florin Costiniu contraatacă (JURNALUL NATIONAL)
de Violeta Fotache
Magistratul Florin Costiniu, urmărit penal în dosarul parlamentarului Cătălin Voicu, prin apărătorii săi, a depus două plângeri prin care cere atât procurorului general Laura Codruţa Kovesi, cât şi şefului DNA, Daniel Morar, să declanşeze anchete privind scurgerea de informaţii în cazul Voicu.
Magistratul ale cărui convorbiri cu Cătălin Voicu apar în stenogramele publicate de presă, în serial, cere procurorilor din cele două instituţii să descopere de unde şi cum a fost posibilă scurgerea unor documente confidenţiale din dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu. Potrivit Mediafax, avocaţii consideră foarte gravă situaţia creată prin divulgarea în presa scrisă şi televizată a interceptărilor telefonice din acest caz, fapt de natură a aduce grave prejudicii atât anchetei, cât şi dreptului la apărare garantat de Constituţia României.
În plângerea transmisă procurorului şef al DNA, Daniel Morar, se arată că la data de 4 ianuarie procurorii anticorupţie le-ar fi refuzat avocaţilor cererea de a analiza probele din dosar, pe motivul că nu ar fi avut dreptul, întrucât sunt acte premergătoare. Conform sursei citate, avocaţii au arătat că, deşi lor nu le-a fost permis accesul la dosar, numeroase interceptări au sfârşit prin ajunge în presă, chiar înainte de prima şedinţă a Comisiei Juridice a Senatului. Astfel, avocaţii lui Florin Costiniu îi cer şefului DNA să sesizeze Parchetul instanţei supreme cu privire la modalitatea de scurgere a documentelor din dosarul Voicu, iar procurorului general îi cer să iniţieze o anchetă privind scurgerea în presă a unor interceptări din acest dosar, pe traseul DNA - MJ - Senatul României.

Voicu a devenit doctor cu girul universitarilor apropiaţi ai PSD (EV ZILEI)
Autor: Raluca Dan
Deşi CV-ul postat pe pagina de internet a Senatului arată că generalul Cătălin Voicu este, din 2003, un simplu aspirant la statutul de doctor, în „analele” Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” stă scris cu totul altceva.
 „Domnul Cătălin Voicu este doctor în Drept Penal şi şi-a obţinut acest statut încă din 2007, când şi-a susţinut teza de doctorat”, ne-au transmis oficialii unităţii de învăţământ. Iar calificatul obţinut nu e de lepădat: „Foarte bine”.
Aşa au decis membrii comisiei de universitari condusă de Costică Voicu - cel mai controversat rector din istoria Academiei.
Trei ani de studii intense
Cu alte cuvinte, după ce a obţinut licenţa şi a absolvit un curs postuniversitar de „Ştiinţe poliţieneşti”, Cătălin Voicu a studiat intens trei ani, sub coordonarea profesorului universitar doctor Ion Suceavă (considerat o somitate în materie de Drept), pentru a obţine titlul de doctor.
Și, potrivit legii, în toată această perioadă a primit şi bani de la stat pentru efortul depus: aproximativ 1.800 de lei pe lună, reprezentând bursa acordată ori cărui doctorand”, au completat surse din Ministerul Internelor.
Iar „munca asiduă” din cei trei ani de studii a fost răsplătită la final de membrii comisiei, unii dintre ei controversaţi din cauza suspiciuni lor de corupţie care au planat asupra lor de-a lungul timpului.
Mentor în trafic de influenţă
De departe cel mai controversat dintre membrii comisiei în faţa căreia Cătălin Voicu şi-a susţinut teza de doctorat este chiar preşedintele acesteia, Costică Voicu. Fost şef al Poliţiei Române în perioada guvernării PSD, Voicu a fost avansat de fostul preşedinte Ion Iliescu la gradul de general de divizie cu două stele, în 1996.
Detronat de la şefia poliţiei în 1997, după ce la Cotroceni s-a instalat Emil Constantinescu, Costică Voicu a fost tras pe linie moartă până în 2000, când PSD a preluat din nou puterea. La acel moment, a primit şi o funcţie pe măsura gradelor: rector al Academiei de Poliţie.
„Deşi de-a lungul timpului asupra sa au planat suspiciuni de corupţie în privinţa modului în care erau acordate diplomele de licenţă la Academie şi, mai mult, în timpul mandatului său, Corpul de Control al Ministerului Internelor a descoperit nereguli la această instituţie, legate nu doar de modul în care au fost cheltuiţi banii publici, ci şi în organizarea examenelor de admitere, Costică Voicu a rămas neclintit de pe scaun timp de opt ani”, au adăugat sursele citate.
După ce a fost nevoit să părăsească Academia, Voicu - acuzat, la finele anului trecut, şi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii că ar fi făcut poliţie politică - îşi continuă cariera didactică la catedra Universităţii „Spiru Haret”.
Alături de Costică Voicu, din comisia de examinare a lui Cătălin Voicu a făcut parte şi profesorul universitar doctor Alexandru Boroi. Fost decan al catedrei de Drept penal a Academiei de Poliţie în mandatul lui Costică Voicu, Boroi a fost pus sub acuzare de procurorii anticorupţie în 2005, pentru trafic de in fluenţă, alături de alţi doi profesori de la Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir” din Iaşi.
Cei trei au fost acuzaţi că ar fi pretins mii de euro şpagă unor studenţi cărora le-ar fi promis, în schimbul banilor, diplome de licenţă de la Academia de Poliţie. Boroi nu a ajuns nici până astăzi în faţa instanţei.
RELAŢII
Voicu, „urmaşul” lui Nicolae Popa la Cotroceni
„De fapt, cel puţin trei dintre calificativele foarte bune acordate lui Cătălin Voicu în comisia pentru doctorat sunt discutabile. Pentru că nu doar obiectivitatea lui Costică Voicu sau a lui Alexandru Boroi ar putea fi pusă la îndoială”, susţin surse din Interne care au arătat cu degetul şi către profesorul universitar dr. Nicolae Popa (fost preşedinte al Curţii Supreme şi referent oficial în Comisie).
De fapt, Popa şi Voicu au în comun relaţia apropiată de fostul preşedinte Ion Iliescu. „Practic, cei doi îi datorează, în mare măsură, ascensiunea în carieră fostului preşedinte. Iar Voicu ar putea fi considerat chiar un fel de «urmaş» al lui Popa la Cotroceni”, au comentat sursele citate.
Astfel, în perioada 1993-1996, Nicolae Popa a fost numit de Ion Iliescu în funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme legislative şi juridice (n.r. - prin comparaţie, Voicu a ocupat şi el un post de consilier la Cotroceni, în 2001).
În 1996, Popa este numit, tot cu „girul” lui Iliescu, judecător la Curtea Constituţională, mandatul său în această instituţie expirând însă în 2004. În vara aceluiaşi an, este ales preşedinte al Curţii Supreme (unde activează şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, puşi sub acuzare în dosarul „Voicu”), funcţie din care se pensionează la mijlocul lunii septembrie a anului trecut. Ca o coincidenţă nefericită, cam în aceeaşi perioadă, doctorandul pe care l-a examinat acum doi ani, Cătălin Voicu, intra în vizorul procurorilor DNA.

VIZITĂ ÎN ROMÂNIA/Gorbaciov, faţă în faţă cu Iliescu (JURNALUL NATIONAL)
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a confirmat ieri că vine în România la 13 aprilie, invitat de o firmă privată.
Potrivit unor surse apropiate de organizatori, ex-secretarul general al PCUS va rămâne la Bucureşti două zile, timp în care va susţine inclusiv o conferinţă publică pe tema legăturilor dintre URSS şi Revoluţia din 1989. De asemenea, Gorbaciov (foto) se va întâlni cu politicieni români, inclusiv cu Ion Iliescu. În decembrie 2009, Gorbaciov a mai anunţat o vizită în România, la un eveniment de televiziune, dar şi-a contramandat prezenţa, invocând starea precară de sănătate.

Hrebe îi recunoaşte pe independenţi  (LIBERTATEA)
Liderul deputaţilor social-democraţi Viorel Hrebenciuc a recunoscut printr-o adresă trimisă conducerii Camerei deputaţilor existenţa grupului independenţilor, din cauza căruia liderii PNL şi PSD au refuzat să discute cu preşedintele Băsescu revizuirea Constituţiei.
În adresă, Hrebe cere în numele grupului PSD-PC şi în cel al independenţilor înfiinţarea unei Comisii de anchetă care să verifice activitatea Comisiei Naţionale pentru Controlulul Activităţilor Nucleare.

Vila deputatei Luminiţa Iordache, scoasă la mezat (EV ZILEI)
Autor: Sorin Semeniuc
Firma soţului deputatei PSD de Iaşi are datorii din 2008 către un furnizor de materiale de servicii. Creditorul cere partajul averii pentru a-şi recupera banii.
Familia deputatei PSD Luminiţa Iordache (parlamentar de Iaşi) a ajuns în atenţia publică pentru o datorie de 23.500 de lei către un furnizor de materiale de construcţii.
Cazul este ieşit din comun pentru că firma păgubită, lanţul internaţional Arabes que, a cerut partajarea bunurilor familiei Iordache pentru a-şi putea recupera paguba.
Explicaţia e simplă: firma aparţine soţului deputatei, iar cei doi împart o vilă într-un cartier select al Iaşiului. Arabes que vrea să vândă vila pentru că nu mai există nicio altă soluţie.
Partaj fără divorţ
Partajarea bunurilor între doi soţi care nu divorţează e ceva rarisim. Mai ales când te trezeşti cu un asemenea proces în instanţă fără să ai habar despre acest lucru.
Acţiunea a fost introdusă la cererea firmei Arabesque, iar deputata PSD spune că nu ştie despre ce este vorba. În 2008, Arabesque a vândut firmei familiei Iordache, reprezentată de soţul Constantin, nişte materiale de construcţii în valoare de 23.500 de lei, pentru care a primit un bilet la ordin cu termen după câteva luni, în februarie 2009.
Cum la încasare biletul nu a putut fi onorat, Arabesque a introdus clasicele procese de somaţie de plată, ba a şi cerut autorizarea intrării cu forţa în sediile firmei pentru a imobiliza bunuri pe care să le vândă la licitaţie pentru recuperarea datoriei. Fără succes.
„Nu ştiu despre ce este vorba, soţul meu se ocupă de aceste lucruri.”
LUMINIŢA IORDACHE deputat PSD
Au păţit-o şi alţii
Ca ultim şi cel mai radical mijloc, în urmă cu câteva săptâmîni, societatea i-a dat în judecată pe soţii Iordache, cerând judecătorilor să dispună împărţirea între ei a vilei de sute de mii de euro pe care o deţin în comun în municipiul Iaşi.
„Este o procedură legală prin care unul dintre soţi primeşte casa, iar celălalt este obligat, după efectuarea unei expertize, să îi plătească o sultă partenerului, însemnând contribuţia lui la construcţia casei. Ulterior, casa va fi scoasă la licitaţie”, explică un executor judecătoresc din Iaşi.
E doar al doilea caz din ultimii ani, o altă situaţie de acest gen fiind cererea de partaj a unui apartament introdusă de o firmă de telefonie mobilă împotriva unui bărbat care nu şi-a plătit factura la telefon. Şi era vorba doar de câteva sute de lei.
Cererea a fost admisă de judecători, iar apartamentul a fost scos la licitaţie, aşa că soţii Iordache au de ce să fie îngrijoraţi. Următorul termen al procesului lor va avea loc pe 19 aprilie. Luminiţa Iordache a evitat subiectul, spunând că sunt afacerile soţului, însă cei doi au colaborat întotdeauna în conducerea firmelor de familie.
Cuplul deţine mai multe spaţii comerciale în Iaşi, iar cu ceva timp în urmă Constantin Iordache a recunoscut în presa locală că dato rează mult exigenţei manageriale a soţiei.  
Și subprefectul este executat silit
O altă victimă a goanei după recuperarea datoriilor este subprefectul de Iaşi, Cristian Marian Angheluţă. Acesta a girat un împrumut făcut, în 2007, de un cunoscut la una dintre instituţiile financiare cunoscute pentru acordarea de împrumuturi în termen scurt.
„Am girat un împrumut pentru cineva, iar acea persoană nu şi-a plătit ratele, ba a şi dispărut între timp. De-abia am putut să pun mâna pe un bun al lui ca să-mi recuperez paguba întrucâtva”, spune Angheluţă.
Cum între timp datornicul a întins-o fără a-şi mai plăti ratele, societatea s-a îndreptat împotriva giran tului şi l-a dat în judecată atât pe el, cât şi prefectura, pentru a impune poprirea pe salariul subprefectului.
La începutul lunii trecute, verdictul judecătorului a fost trist pentru Angheluţă: „Validează poprirea înfiinţată în dosarul de executare silită 693/2008 al BEJ Zacornea Constantin, până la concurenţa sumei de 100.418,78 lei”.
Prin urmare, circa o treime din venitul lunar al lui Angheluţă va merge de acum înainte direct în contul creditorului, şi asta mulţi ani de acum încolo. Anterior, Angheluţă fusese urmărit de creditor şi la fostul loc de muncă, de şef zonal la RAR.

Când te împiedici şi cazi pe tehnică. Stenograme fierbinţi (GANDUL) comentariu de Lelia MUNTEANU
Iar au băgat stenograme proaspete la DNA. M-am sculat cu noaptea-n cap să prind şi eu. Când am ajuns, se formase deja coadă - ziarişti ca la balamuc. Se zbiera: "Daţi câte-un metru de bandă, să ajungă la toată lumea!".
S-au şmecherit şi ăştia de la Anticorupţie - la două expirate, una proaspătă... Ia să vedem ce-am căpătat: o înregistrare veche cu Crin şi Patriciu - la cataramă, alta încă şi mai veche cu Vanghelie care curăţă grătarul şi vorbeşte singur - pe astea le punem deoparte. Şi una care frige, interceptată după audierile din Comisie.
"Cătălin Voicu: Alo, mă auziţi? Sunt băiatu care v-a castrat pisica.
Geoană: Greşeală! Eu am decât porrrcuşor de Guineea.
Cătălin Voicu: Staţi! Nu închideţi! Concentraţi-vă: sunt băiatu care v-a îngrăşat porcuşoru...
Geoană: Ahaa... m-am prins. Cătăline, tu eşti?
Cătălin Voicu: Ssssss! Nici un cuvânt în plus! Nu pronunţăm nume.
Geoană: Măi, linişteşte-te, ce te-a tulburat aşa? Înţeleg că te-au dat ăia în... (neinteligibil)
Cătălin Voicu: No! Nu pronunţăm fapte!...
Geoană: Ce, îţi pare rău că-ţi pierzi... (neinteligibil)? Eu am pierdut o Românie...
Cătălin Voicu: N-avem timp de spa. V-am ajutat, ajutaţi-mă. Ăştia or să mă interneze, mă operează, s-ar putea să scoată tot... (neinteligibil). Atenţie, aud un scârţâit pe fir!
Geoană: Linişteşte-te, e patul pliant.
Cătălin Voicu: Cineee?
Geoană: De când i-a pus Băsescu pe ăştia să-mi ia... (neinteligibil), dorm aici, în plenul gol. Dorm, vorba vine, că nu mai fac prostia asta niciodată... Dar tu ce-ai păţit? Nu te simţi bine? Erai sănătos tunuri...
Cătălin Voicu: Ce nu pricepeţi? Vorbim şi noi aşa... N-am cum să mai joc prin Curtea aia Înaltă, că nu mă mai lasă părinţii. Poate luaţi dumneavoastră legătura cu... (neinteligibil)... Alo! Dacă-l vedeţi pe Micul Minulescu, să-i transmiteţi din partea mea, notaţi, vă rog: "Palma ce mi-ai dat, băiete/ Cu tam-tam, cu gesturi large/ Ţi-o restitui cu dobândă/ Căci ce palmă nu se-ntoarce?"... Aţi prins mesajul poetic? Har Domnului...
Geoană: Eşti confuz şi puţin... (neinteligibil).
Cătălin Voicu (se-aude cum îşi dă pumni în cap): Nu mă pot înţelege cu dumneavoastră. Înnebunesc! Avea dreptate şi Iliescu - cu tot respectul care vi-l port, sunteţi un... (neinteligibil). Măcar puteţi să-l anunţaţi pe... pe... cum dracu să vă spun... pe sportivul ăla care joacă mereu în echipa câştigătoare...
Geoană: Hrrr... ?
Cătălin Voicu: Atât! Am înţeles c-aţi înţeles. Doamne, mulţumescu-Ţi! Spuneţi-i c-o să iau legătura cu el, din spital, pe reţeaua "sentimente.ro", că-i mai sigur. Nu închideţi încă, mai am o rugăminte. Ştiţi cum procedează doctorii când cazi în mâinile lor, o să mă caute şi-n... (inteligibil, dar nereproductibil). Sunt mâncat - am rămas cu nişte răvaşe. Poate Coana Margareta să mi le păstreze în plăcintă până mă întorc?..."

Cazul Voicu - corupţia ca redistribuire a bunăstării (ROMANIA LIBERA) comentariu de DAN ALEXE
Dincolo de toate implicaţiile sale pentru România de după 1989, cazul lui Cătălin Voicu ar putea figura în manualele de economie alternativă. El ilustrează un paradox favorit al noilor economişti, anume acela că în ţările subdezvoltate corupţia joacă un rol pozitiv. Celor care se îneacă auzind asta economiştii cu pricina le furnizează o explicaţie care, dacă nu este foarte convingătoare în termeni morali, are măcar avantajul de a fi coerentă. Corupţia e un lucru bun pentru ţările în curs de dezvoltare, spun ei. Funcţionarul sau politicianul corupt nu face în realitate altceva decât să redistribuie bogăţia şi bunăstarea naţiunii. Îşi construiesc vile, e drept, dar dau astfel de lucru (la negru) multor oameni, care la rândul lor apucă să-şi hrănească familiile, îşi trimit feciorii la universitate etc., ducând astfel la consolidarea claselor de mijloc. La urma urmei, aşa s-au făcut şi în America toţi Rockefellerii. Fără aceşti corupţi, nu s-ar construi în timp-record clasa de mijloc de care avem astăzi absolută nevoie. Corupţia asta are regulile ei, iar asemuirea cu Mafia e valabilă doar acolo unde putem compara regulile şi mecanismul. Corupţia autentică nu e haotică, ea implică un cod inflexibil, cu tarife cunoscute şi servicii cuantificabile. De aici şi obsesia nababilor cu cinstea şi cu credinţa. Cu toţii se mândresc cu fervoarea lor religioasă şi cu cinstea lor clanică, de taină, fără de care corupţia nu ar putea funcţiona, pentru că, dacă nu ai încredere în corupt, atunci mai bine te întorci totuşi către stat.
Însă corupţia în Europa de Est fostă comunistă e diferită prin natura ei de cea a ţărilor subdezvoltate, unde spun economiştii că ar fi benefică. Practic, toate ţările ieşite din comunism au asistat la aceeaşi împerechere incestuoasă dintre putere, aripa economică a serviciilor secrete şi organismele privatizării. Serviciile secrete au fost peste tot implicate în „privatizări", atunci când nu s-au aflat la originea lor, ajungând să formeze ceea ce se numeşte prin alte părţi „Mafia gulerelor albe".
În Rusia, cazul cel mai flagrant, structurile economiei sunt dominate şi astăzi de cei pe care preşedintele Băsescu i-a numit „băieţii deştepţi". Nici nu e de mirare, dacă ne amintim cum Elţîn, diminuat de boală şi alcool, i-a predat puterea chiar şefului serviciilor secrete ruse (FSB), devenit prim-ministru, un oarecare Vladimir Putin, primind în schimb garanţia că nu va fi urmărit penal pentru matrapazlâcurile comise de el de-a lungul anilor '90, în special pentru cele din vremea „privatizării", când apropiaţii puterii au obţinut averi colosale primind în folosinţă infrastructurile statului în schimbul supunerii politice. Cel care a condus programul naţional al privatizării în vremea lui Elţîn, Anatoli Ciubais, a fost, de altfel, unul dintre puţinii oameni ai fostului preşedinte păstraţi de Putin.
Ciubais e unul dintre cei care au făcut în mod deschis elogiul corupţiei ca fenomen inevitabil într-o perioadă de tranziţie cum e trecerea de la comunism la liberalism. Ciubais a fost chiar un apologet al utilităţii sociale a „baronilor tâlhari" din Rusia, a celor care în vremea lui Elţîn au devenit miliardari literalmente peste noapte - oameni precum Mihail Hodorkovski (actualmente într-o închisoare din Siberia) sau Roman Abramovici (actualmente la Londra, proprietar al clubului de fotbal Chelsea), oameni care în condiţiile funcţionării normale a unui stat nu ar fi avut în mod neapărat capacitatea de a-şi pune pe picioare o afacere proprie, dar care s-au aflat la momentul potrivit în favorurile structurii care, chipurile, privatiza şi care avea nevoie de intermediari.
Ciubais a făcut în repetate rânduri elogiul acestor oameni, explicându-le atât ruşilor, cât şi occidentalilor (care nu voiau altceva decât să se lase convinşi) că pirateria financiară şi ingineriile economice practicate de „gulerele albe" ale mafiei nou-îmbogăţiţilor sunt un fenomen natural şi, în cele din urmă, chiar util. Ei fură azi şi se îmbogăţesc obscen, e adevărat, spunea Ciubais, dar feciorii lor vor deveni cetăţeni eminenţi, respectabili şi responsabili, care vor merge la universităţi, vor face filantropie, vor fi, pe scurt, acea clasa de tehnocraţi şi intelectuali înstăriţi de care avem nevoie. Clasele de mijloc, ce mai! Sigur, metafora provocatoare şi oximoronul moral sunt tehnici retorice eficace. În mod mai confuz, fără a ajunge la forţa silogismelor structurate ale unui Ciubais, acestea au fost şi raţionamentele care au justificat ideologic, atunci când s-a simţit că ar fi nevoie de o idologie, „privatizarea" petrecută în România de-a lungul anilor '90. Aceleaşi împerecheri şi aceeaşi redistribuire, în spatele unui discurs în aparenţă coerent, chiar dacă amoral. Or, cine poate fi coerent şi amoral în acelaşi timp? Numai nişte „băieţi deştepţi" ! 

Cătălin Voicu ne reformează Justiţia (ADEVARUL) comentariu de Liviu Avram
Reforma Justiţiei nu putea continua fără Cătălin Voicu.
După o săptămână în care toate zoaiele posibile au fost aruncate în capul senatorului PSD Cătălin Voicu, a venit vremea să-i curăţăm chelia, să-i ştergem guşa, să-l pupăm pe frunte şi să-i mulţumim pentru tot
Prin limbariţa sa imprudentă, Cătălin Voicu a realizat prima breşă majoră într-un sistem care, de când şi-a cucerit inamovibilitatea, s-a autoizolat de societate şi, sub cunoscuta pavăză „aşa mi-a dictat mie conştiinţa", a produs şuvoaie de sentinţe aiuritoare, motivate te miri cum. Vedem acum cât de uşor se pot modela aceste conştiinţe la o cină ecologică şi o apă plată, în compania politicos-unsuroasă a unui Cătălin Voicu.
Reforma Justiţiei nu putea continua fără Cătălin Voicu. El e şperaclul care a spart pavăza şi, prin crăpătură, întreaga putere judecătorească este inundată rapid cu un ocean de prezumţie de vinovăţie. Toţi românii care cred că „au murit cu dreptatea în mână" în faţa Justiţiei vor fi tentaţi să vadă în spatele sentinţei mustaţa parşivă a unui Cătălin Voicu.
La fel se întâmplă şi în cazul scandaloaselor achitări din marile cazuri de corupţie. Raportul de marţi al Comisiei Europene taxează diplomatic, dar fără echivoc achitarea fostului şef al Romsilva, deputatul Ion Dumitru, în dosarul privind halucinantele achiziţii publice pe care le-a făcut pe când conducea Regia. Confuzia premeditată pe care magistraţii Înaltei Curţi au făcut-o, în motivarea achitării, între „fonduri publice" şi „fonduri bugetare" creează un precedent confortabil pentru inculpaţii din dosarele similare - Necolaiciuc e unul dintre ei, Ion Dumitru revine cu „tancul portocaliu" - şi e greu de explicat fără susurul mieros al unui Cătălin Voicu.
Achitarea fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, în dosarul privind achiziţiile medicale din sistemul penitenciar, zace nemotivată de patru luni la Tribunalul Bucureşti şi ard de curiozitate să văd cu cât talent au justificat magistraţii banii viraţi de firma care a primit contractul în conturile off-shore ale fostului senator. Trecut-a oare şi pe-acolo vreun Cătălin Voicu?
Sistemul judecătoresc pare să-şi fi creat instrumente eficiente de a se apăra împotriva agresiunilor din exterior -greva pentru salarii de astă- toamnă este un exemplu grăitor - însă este total vulnerabil faţă de atacurile care îi vin din interior. O dovedeşte reacţia anemică a sistemului faţă ce ştim până acum din cazul Voicu. CSM a bâiguit, târziu şi vag, ceva despre inspecţia judiciară, Înalta Curte nu a vorbit deloc, iar limbuta doamnă Pivniceru pare să-şi fi pierdut complet aplombul. Asta arată că muştele roiesc în continuare peste o grămadă de căciuli şi că „reţeaua" lui Cătălin Voicu nu se destructurează prin simpla sa arestare. Încă nu s-a format acea masă critică de judecători, oneşti şi curajoşi deopotrivă, care să se ridice şi să afirme răspicat „Ajunge!".
Iar timpul nu prea mai are răbdare: la sfârşitul acestui an se alege un nou CSM. Dacă va fi asemenea celui actual, putem de pe acum să ne ridicăm în picioare şi să rostim cu politeţe „Bine aţi revenit printre noi, domnule Cătălin Voicu!".

Delicatul domn Voicu  (ADEVARUL) COMENTARIU DE Grigore Cartianu
Ion Iliescu ne ceartă că scormonim prea mult în dedesubturile Revoluţiei.
Doi parlamentari care-i puteau fi nepoţi,  Buşoi de la PNL şi Urban de la PDL, urechează ziarele şi televiziunile că scriu şi vorbesc „prea mult" despre situaţia lui Cătălin Voicu de la PSD.
Buşoi a găsit şi motivaţia absconsă a acestei mediatizări: este „o perdea de fum" a puterii actuale, „ca să abată atenţia de la problemele reale ale ţării". Urban spune că e „inadmisibil" ca un cetăţean - în cazul de faţă, senatorul Voicu - să fie considerat „mafiot" înainte de a fi condamnat definitiv de justiţie.
Bieţii de ei... Atât de tineri şi atât de demagogi! Asta cu „abaterea atenţiei" a devenit o placă sub care mulţi nefericiţi îşi ascund uneori lipsa de imaginaţie, deseori lipsa de creier şi permanent lipsa de caracter. Chiar aşa: corupţia la vârf n-o fi, oare, o „problemă reală" a României?!
Iar pentru a-l considera mafiot pe unul ca Voicu, nu am nevoie de o sentinţă a justiţiei, ci de dicţionarul explicativ al limbii române, unde scrie aşa: „mafiot = membru al unui grup de indivizi cu îndeletniciri suspecte, care îşi apără reciproc interesele meschine". Păi, când unul se visează ministru de Interne pentru că atunci „ai toată Procuratura României, ai toată Justiţia în mână, ai toată Curtea...", el se transferă direct în DEX, la litera „m". Precizare suplimentară pentru imberbul Urban: în Italia nu aşteaptă nimeni hotărâri judecătoreşti pentru a-i numi mafioţi pe mafioţi.
De la şedinţa de ieri a Senatului am reţinut câteva ciudăţenii din seria celor care, în ultimii 20 de ani, au compromis parlamentarismul în România. Cele trei partide mari - PDL, PSD şi PNL - au anunţat că dau aviz favorabil solicitării DNA de a-l aresta pe Voicu, deci votează „pentru". Mulţi dintre senatori, însă, au votat „contra". Au semnalizat dreapta şi au făcut stânga. Alţii au declarat că arestarea este nejustificată, dar au votat-o.
Chiar şi cifrele votului suferă de scarlatină: 137 prezenţi, 112 voturi, 70 „pentru", 40 „împotrivă", două abţineri. Asta înseamnă că 25 de senatori au fost în sală, dar n-au vrut să voteze. Încă o dovadă a neseriozităţii care se hrăneşte cu sărmăluţe ieftine şi gustoase de la bufetul Parlamentului.
Să reţinem, totuşi, grija părintească şi filială pe care domnul mafiot Voicu o nutreşte, sincer, când i se apropie decontul: „Am doi copii mici şi doi părinţi foarte bătrâni şi foarte bolnavi". Să le dea Dumnezeu sănătate! Nu e uşor să fii mamă, tată sau copil de mafiot în vremurile astea...
Vorba lui Voicu, când povestea cu năduf că n-a putut cumpăra nişte judecători: „Asta-i România lui Băsescu!". Zău că nu se mai poate trăi în ţara asta... Mai ales când eşti o fire fragilă şi delicată, precum bietul senator Voicu.

PNL

Antonescu: "Pregătim o moţiune pe educaţie, cea mai arzătoare chestiune pe agenda publică în acest moment"  (ADEVARUL)
Liderul PNL, Crin Antonescu, susţine că dezertorii sunt liberi să părăsească partidul
Liderul PNL, Crin Antonescu a declarat că liberalii pregătesc o moţiune simplă pe tema educaţiei, aceasta fiind, în opinia lui Antonescu, cea mai importantă chestiune de pe agenda publică din România.
"Noi încercăm să nu ne lăsăm acoperită toată agenda de acest caz Voicu şi în sensul acesta pregătim, probabil că până la începutul săptămânii viitoare vom şi trece la fapte, o moţiune pe chestiunea educaţiei", a spus Antonescu.
 El a adăugat că această temă a educaţiei este cea mai arzătoare chestiune care există pe agenda publică din România în acest moment.
"Pregătim o moţiune pe chestiunea educaţiei, care mi se pare că este cea mai arzătoare chestiune care există pe agenda publică din România în acest moment. "
De asemenea, Crin Antonescu a spus că este probabil ca moţiunea să fie depusă la Senat.

PNL a votat "curat politic" în cazul lui Voicu (COTIDIANUL.RO)
"Votul PNL în cazul Cătălin Voicu a fost unul politic, pentru că această chestiune trebuie tranşată în justiţie", a declarat miercuri liderul liberal Crin Antonescu. El a atras însă atenţia asupra riscului ca DNA să fie folosită ca poliţie politică.
''Votul nostru este unul curat politic. Aşa cum am anunţat încă de la începutul acestui caz, noi, liberalii, am votat favorabil acestui caz, deoarece credem că această chestiune trebuie tranşată în justiţie. Pentru că actuala Constituţie ne pune în situaţia de a fi un filtru nu am dorit să împiedicăm cu nimic acest demers'', a explicat liderul PNL, citat de Antena 3.
Antonescu a salutat eforturile DNA de a face lumină în "lucruri tenebroase şi murdare".
"De aceea îi felicit pe cei care au reuşit să ducă ancheta până aici şi sper că o vor duce până la capăt.
Sigur că nu putem exprima printr-un vot rezervele noastre legate nu atât de proceduri, cât de faptul că există riscul să se facă din nou poliţie politică, cu ajutorul DNA. Există riscuri ca eforturile DNA să fie folosite în acest sens'', a atras totuşi atenţia preşedintele PNL.
Senatorii au votat încuviinţarea arestării preventive a senatorului Cătălin Voicu.

ACTUALITATE POLITICA

SCANDALUL ÎNCHISORILOR CIA/O nouă anchetă în România? (JURNALUL NATIONAL)
de Anca Aldea
Eurodeputaţii din mai multe grupuri politice şi Amnesty International au cerut, miercuri, Uniunii Europene să ancheteze noile acuzaţii ale ONU privind colaborarea unor state europene, inclusiv România, în programul închisorilor secrete ale CIA, informează Agenţia France Presse, citată de Mediafax. Potrivit presei, un raport ONU publicat în februarie menţiona complicitatea "pasivă şi activă" a mai multor ţări europene în programul închisorilor secrete. Sunt luate în colimator Germania, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România şi Marea Britanie. Sarah Ludford (Marea Britanie), eurodeputat al grupului liberal, socialista Ana Gomes (Portugalia), ecologistul Raul Romeva (Spania) şi spaniolul Willy Meyer (extrema stângă) susţin că, până în prezent, "guvernele au cooperat prea puţin pentru căutarea celor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului comise în cadrul luptei împotriva terorismului" a Statelor Unite. Într-un comunicat semnat de aceşti eurodeputaţi se arată că statele europene trebuie "să demareze din nou anchete complete, imparţiale şi eficiente cu privire la acuzaţiile de complicitate" şi găzduire "a unor centre de detenţie secrete pe teritoriul lor şi să promită să cerceteze penal autorii acestor abuzuri". Cei patru intenţionează să-i adune la o masă a dezbaterilor pe reprezentanţii statelor-membre ale Uniunii Europene pentru a discuta despre necesitatea ca UE să acţioneze în comun în astfel de cazuri.

ŢINTE MULT PREA OPTIMISTE/Comisia Europeană ne trage de urechi (JURNALUL NATIONAL)
Comisia Europeană atrage atenţia Guvernului că este prea optimist când estimează ţinta de inflaţie şi puterea leului
Prognozele despre inflaţie, creştere economică şi deficit bugetar pentru acest an, dar mai ales pentru următorii doi, ridică semne de întrebare oficialilor de la Comisia Europeană. Mai ales că guvernanţii români nu au detaliat suficient măsurile ce vor fi luate în 2011 şi 2012 pentru atingerea ţintelor propuse.
de Daniela Ivan
Reprezentanţii CE invită autorităţile române să detalieze măsurile de consolidare fiscală pentru corectarea deficitului excesiv, să adopte şi să implementeze legea pensiilor. Aceştia consideră că deficitul din acest an, apreciat de partea română la 6,3% din PIB, este greu de realizat. "Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decât cel proiectat în program, ţinând cont că unele dintre măsurile care au ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numărului de angajaţi din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de vedere social şi politic", se arată în documentul publicat ieri de Comisia Europeană, asupra Programului de Convergenţă al României.
PROGNOZĂ DE INFLAŢIE PREA SCĂZUTĂ
Nici prognozele privind inflaţia nu sunt apreciate ca realiste de oficialii CE. "Proiecţiile de inflaţie din program par să fie prea scăzute, ţinând cont de evoluţia estimată a salariilor şi a creşterii productivităţii muncii, de revenirea recentă pe un trend ascendent a preţurilor internaţionale la energie şi de posibile noi majorări ale preţurilor administrate", se spune în documenul Comisiei Europene privind Programul de Convergenţă al României. Documentul Guvernului român estimează o rată anuală a inflaţiei de 3,7% pentru acest an, 3,2% în 2011, respectiv 2,8% în 2012.
Însă nu trebuie uitat că partea română poate miza şi pe reducerea impactului inflaţionist prin majorarea leului în raport cu euro.
ESTIMARE DE CREŞTERE ECONOMICĂ PREA MARE
O altă nedumerire a Comisiei Europene este legată de scenariul de creştere economică pe 2010-2012, care, după cum apreciază experţii europeni, pare bazat pe estimări uşor favorabile. În Programul de Convergenţă se prevede o creştere economică de 1,3% pentru acest an şi o accelerare a creşterii PIB până la 3,7% în 2012. Însă oficialii de la Bruxelles apreciază că PIB-ul României va fi afectat pe termen mediu de criză şi de îmbătrânirea populaţiei.
"Creşterea potenţială va reveni de la un punct de plecare mai scăzut. În plus, criza ar putea afecta creşterea economică potenţială pe termen mediu prin investiţii mai scăzute, constrângeri asupra disponibilităţii creditului şi creşterea şomajului structural. Pe deasupra, impactul crizei va coincide cu efectele negative ale îmbătrânirii demografice şi ale sustenabilităţii finanţelor publice", se arată în raportul CE, care analizează Programul de Convergenţă al României. Guvernul român a aprobat la 22 martie Programul de Convergenţă 2009-2012, arătând intenţia României de a menţine deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut pe termen mediu.
De asemenea, în noul document este menţinut angajamentul României de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, acesta fiind o "ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare şi structurale necesare creşterii flexibilităţii economiei româneşti".

STRATEGIE. Aviaţia militară trece de la aparatele sovietice la cele americane/F-16: gratis înseamnă 1,3 miliarde dolari (ROMANIA LIBERA)
Cele 24 de avioane F-16 second-hand sunt doar prima etapă dintr-un acord mai larg cu Guvernul SUA, armata română urmând să mai achiziţioneze alte 24 de F-16 noi, la o dată pe care Ministerul Apărării nu a precizat-o.
După ce câteva decenii au zburat numai pe aparate sovietice (MiG 21 şi MiG 29), piloţii fac români un viraj strâns dinspre Pactul de la Varşovia spre cel Nord-Atlantic. Cele 24 de avioane F-16 second-hand sunt doar prima etapă dintr-un acord mai larg cu Guvernul SUA, armata română urmând să achiziţioneze încă 24 de F-16 noi, la o dată pe care Ministerul Apărării nu a precizat-o. Lotul de F-16 la mâna a doua va sosi în România abia în 2013 şi va costa Guvernul aproximativ 1,3 miliarde de dolari.
Preţul nu este cel al avioanelor care sunt practic gratuite, ci  acoperă modernizarea şi echiparea completă a avioanelor, asistenţa tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniţia, armamentul, transportul şi adaptarea infrastructurii de la sol. Cea mai importantă componentă va fi instruirea piloţilor şi personalului tehnic în baze americane, la standardele US Air Force, lucru care va costa aproape jumătate din sumă, spun surse familiarizate cu achiziţiile speciale. Iniţial vor fi antrenaţi în jur de 40 de piloţi, însă ţinta este de trei piloţi la un avion. Procesul de antrenament ar dura mai mult de un an şi jumătate.
Parteneriatul strategic dintre România şi SUA şi relaţia lor strânsă din teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan, în cadrul NATO, au prevestit încă de anii trecuţi că urmaşii MiG-urilor ruseşti ale Armatei române vor fi americani. Acceptul românesc de a găzdui interceptoarele scutului antirachetă american au întărit şi mai mult acest parteneriat. Cu toate acestea, achiziţia de avioane militare nu este un moft, ci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o la intrarea în NATO.
„Am dovedit încă o dată că suntem un partener loial"
Viorel Oancea, secretar de stat în Ministerul Apărării pe probleme de planificare şi relaţia cu NATO, ne-a explicat filozofia oficială din spatele achiziţiei: „Noi în teatre luptăm cu americanii. Ei ne ajută cu tehnică în Afganistan, în Irak. Asta înseamnă o relaţie pe care trebuie să o ai dacă eşti un partener corect. Am dovedit încă o dată că suntem un partener loial şi de nădejde". Oancea spune că rivalele F-16 ar fi trebuit oricum aduse la standardele de operare NATO, care de fapt se raportează la tehnologia americană. „Cine spune că am dat banii pe rablele americanilor să ne dea ei banii. Şi noi am fi vrut avioane noi, dar 48 ne-ar fi costat vreo 6 miliarde de dolari", susţine secretarul de stat. Miza acestei achiziţii ar mai reprezenta-o şi accesul României la programul american de producţie a avionului de generaţia a cincea F35, lucru care se va întâmpla, conform lui Oancea, după 2020.
Decizia la nivel de CSAT va trebui să treacă însă de votul Parlamentului. Senatorul liberal Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, recunoaşte că achiziţionarea lotului de F-16 face bine atât relaţiei cu NATO, cât şi a celei cu SUA: „Achiziţia înseamnă în primul rând îndeplinirea unor obligaţii foarte serioase pe care România le avea în NATO. Gândiţi-vă că trebuie să asigurăm operaţiunile de poliţie aeriană la frontiera de est a NATO, lucru care e dincolo de siguranţa naţională". Deputatul liberal George Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, admite şi el că orice achiziţie de armament are „un puternic caracter politic" şi că achiziţia F16 vine în logica colaborării cu SUA „şi în cadrul scutului antirachetă, şi în susţinerea americană pentru gazoductul Nabucco şi pentru alte proiecte energetice pe care România le susţine la Marea Neagră". Totuşi, senatorul Meleşcanu anunţă că parlamentarii vor lua în calcul nu doar avantajele geopolitice ale acestei afaceri, ci şi „o comparaţie foarte onestă a costurilor".
„Ne scot la liman"
Rezultatul cursei înzestrării cu avioane multirol nu mai seamănă deloc cu ceea ce se vedea la linia de start: un contract de 48 de avioane noi, pentru care se luptau cot la cot cu Lockheed Martin suedezii de la Gripen şi consorţiul european Eurofighter, cu modelul Typhoon. Analistul Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, consideră că afacerea actuală cu F-16 reprezintă un compromis pe care România s-a trezit nevoită să-l facă, din neputinţă politică, într-o perioadă în care nu are bani, iar avioanele MiG din dotare îşi dau efectiv duhul, tehnic vorbind, în următorii doi ani. „Am făcut nişte pansamente, am pus nişte petice la ce ne-am angajat că facem. E o achiziţie care vine foarte târziu. Dacă o făceam acum trei ani, când erau bani, poate puteam lua 48 de avioane noi", crede Chifu. Analistul socoteşte că, în situaţia dată, cele 24 de F-16 second-hand sunt soluţia potrivită şi financiar, şi ca interoperabilitate cu tehnologia NATO, care este în majoritate americană. „Ţinta este însă F35, generaţia a cincea de avioane, care vor fi ultimul răcnet chiar şi în 2020, când vom avea noi acces la ele. Până atunci, aceste F16 ne scot la liman", spune Iulian Chifu. 
Oferta Humvee
România nu este la prima achiziţie de tehnică de luptă americană oferită cu titlu gratuit. Washingtonul a mai dotat Bucureştiul, în perioada 2006-2007, cu 22 de autovehicule blindate Humvee M 1113 şi M 1114, destinate operaţiunilor din Afganistan şi Irak. Chiar dacă au fost date sub titlul de gratuite, costul de folosire a fost suportat de Armata română şi s-a ridicat la aproape 6 milioane de dolari. Banii s-au dus pe piese de schimb, echipamente de comunicaţii şi antrenarea militarilor care urmau să le folosească.
Performanţă
Prototipul viitorului F-16, YF-16, construit de General Dynamics, a zburat pe 2 februarie 1974. Primul aparat de serie, un F-16A, a zburat patru ani mai târziu.
F-16 a fost implicat în majoritatea conflictelor desfăşurate în Orientul Mijlociu şi Apropiat.
Printre campaniile la care a participat se numără războaiele din Irak, operaţiunile de menţinere a păcii din Balcani sau războiul din Afganistan.
Au existat şi incidente în care, de ambele părţi, au fost implicate F-16, pe fondul conflictului dintre Grecia şi Turcia, ambele având în dotare acest avion. Într-un astfel de caz, pe 23 mai 2006, două F-16, unul grecesc şi unul turcesc, s-au ciocnit în largul Mării Egee. Ambele aparate au fost pierdute, pilotul grec decedând.
Planurile SUA din 2008
Agenţia americană de Cooperare în domeniul Securităţii şi Apărării (DSCA) - unitate a Pentagonului care avizează transferurile de tehnologie militară în străinătate - a notificat oficial Congresul SUA în mai 2008 cu privire la posibila achiziţionare a 48 de avioane F-16C/D - 24 de aparate noi de tipul block 50/52 şi 24 de aparate aflate în uz, de tip block 25, cum sunt cele aprobate ieri de CSAT. Posibilul contract pentru care Pentagonul informase Congresul se ridica, potrivit DSCA, la 4,5 miliarde de dolari, urma să dureze 15 ani şi nu avea ataşat nici un acord de offset - sistemul prin care vânzătorul se angajează să asigure în ţara cumpărătoare investiţii legate de contract, echivalente cu valoarea încasată.
Conform actului făcut public de DSCA în mai 2008, pe lângă avioanele folosite, F-16 block 25, Pentagonul mai plănuia să vândă României nouă motoare de rezervă, patru  sisteme radar AGP-68 (V)9, precum şi sisteme de armament, navigaţie, avionică, recunoaştere şi supraveghere. Suma de 4,5 miliarde acoperea de asemenea toată documentaţia, suportul logistic, mentenanţa şi antrenamentul piloţilor români. Alături de Lockheed-Martin, constructorul aparatului şi a mare parte din sistemele de armament, la contractul cu România urmau să participe şi BAE Systems, Boeing, Rayethon, Northrop Grumman, Pratt & Whitney, General Electric şi  L3-Communicatins, compania care dezvoltă simulatoarele de antrenament.

Cum s-a ocolit legea în cazul avioanelor F-16 (ADEVARUL)
Mihai Diac
SUA au făcut României o ofertă de avioane F-16 second-hand
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) anunţat, marţi, că România va achiziţiona 24 de avioane F-16 second hand de la Guvernul SUA. Decizia  corespunde ofertei dezvăluite de autorităţile americane încă de la sfârşitul anului trecut, şi care se referea la 24 de avioane second-hand, versiunea C/D, Block 25. Primul avion din această generaţie a intrat în uz în 1984, astfel că avioanele oferite României sunt deja retrase de la zbor de Forţele Aeriene ale SUA.
Potrivit MapN, valoarea contractului este de 1,3 miliarde de dolari şi cuprinde: revitalizarea şi echiparea completă a celor 24 de aparate, asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3- 5 ani, suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, armament şi muniţie. Avioanele urmează să sosească în 2013.
Avioanele de luptă intră în criză de timp
Urmează o etapă intermediară, care presupune achiziţia a altor 24 de avioane F-16 de generaţie mai nouă (Block 50-52) şi faza finală, care include intrarea în serviciu a 24 de avioane F-35, concomitent cu ieşirea din serviciu a primului lot de avioane F-16. Faza finală va începe în anul 2028. Comunicatul MapN nu spune însă nimic despre programul de compensare economică (offset).
Compensare „în aer”
Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului
Dar autorităţile SUA nu au promis niciodată că vor acorda României vreun offset, mizând pe faptul că e vorba de un acord între cele două guverne, caz în care legislaţia română nu mai obligă la compensare ecnomică. Offetul este obligatoriu doar în cazul în care autorităţile militare române încheie un contract de achiziţie făcut cu o persoană juridică.
Reprezentanţi ai MApN ne-au explicat că ar putea interveni un program de offset doar în cazul în care acordul interguvernamental de cedare a avioanelor va fi urmat de un contract al MApN cu o firmă. Practic, este vorba despre Lockheed-Martin, producătorul avioanelor, care ar putea asigura modernizarea şi mentenanţa aeronavelor. Reprezentanţi ai acestei companii ne-au declarat că regretă faptul că nu au putut livra României avioane noi, dar sunt gata să asigure suportul logistic pentru aparatele second-hand, dacă le-o va cere Guvernul SUA.
Chiar şi în aceste condiţii, având deja costurile de modernizare ale primului lot de avioane, Guvernul României ar fi trebuit să ştie exact valoarea programului de compensare economică. Motivul: revitalizarea aparatelor  f-16 va fi făcută de compania Lockheed Martin, adica de o persoană juridică, care, conform legii offset-ului din România, trebuie să asigure un program de compensare economică. Cu toate acestea, România a acceptat o promisiune „în orb”, în locul unui contract clar.
Legea offsetului  în România
În chestiunea offset-ului, România s-a aliniat din punct de vedere legislativ la reglementarile din alte ţări europene. Principalele acte normative sunt Ordonanţa de Urgenţă 189/2002, aprobată cu modificări prin Legea 354/2003, modificată la rândul ei prin Legea 146/2004. Acestora li se adaugă Legea 19/2006, Legea 381/2006 şi Legea 336/2007.
Conform acestora, orice persoană juridică străină care vinde armament în România are “obligaţii de compensare” (de offset) în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziţie. Obligaţia de compensare se aplică doar contractelor a căror valoare depăşeşte trei milioane de euro (până în anul 2007, această limită a fost cinci milioane de euro). Firmele străine pot oferi offset direct, prin cooptarea firmelor româneşti în realizarea contractul de achiziţie, sau offset indirect, prin cumpărarea de produse româneşti sau prin acordarea de asistenţă financiară sau asistenţă de marketing unor agenţi economici din România.

Cele 24 de avioane F-16 second-hand cumpărate de România vor costa aproximativ 1,3 miliarde de dolari şi vor ajunge în România în 2013. Urmează alte 24 de aeronave noi (GANDUL)
Achiziţionarea avioanelor F-16 aprobată de CSAT va costa aproximativ 1,3 miliarde de dolari, iar primele aparate, cu o resursă de zbor estimată la încă 10-15 ani (2500 - 3500 ore de zbor/avion) vor ajunge în România în 2013, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN), într-un comunicat de presă.
MApN precizează că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative.
Potrivit comunicatului, achiziţionarea celor 24 de aeronave F-16 face parte din strategia pe termen lung de dotare cu avioane de luptă. Această strategie cuprinde mai multe etape:
• etapa iniţială, care presupune achiziţia a 24 de avioane în uz tip F-16, variantă Block 25;
• etapa intermediară, care presupune achiziţia a încă 24 de avioane noi F-16, variantă Block 50-52;
• faza completă, care presupune intrarea în serviciu a 24 de avioane F-35 JSF, concomitent cu ieşirea din serviciu a primului lot de avioane F-16 achiziţionate iniţial.
Achiziţia aeronavelor F-16 în uz va face obiectul unui acord între guvernele României şi Statelor Unite ale Americii.
"Valoarea proiectului este de aproximativ 1,3 miliarde dolari SUA, costurile incluzând: 24 avioane revitalizate şi complet echipate, asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative", precizează comunicatul MApN.
Instruirea personalului se va desfăşura în baze americane, la standardele de pregătire ale Forţelor Aeriene ale SUA, până la obţinerea nivelului de operaţionalizare şi implementare completă a acestui sistem.

Romania nu are nicio viziune pe termen mediu si lung, crede fostul negociator-sef al Romaniei cu UE (ZIARUL FINANCIAR)
Fostul negociator-sef al Romaniei cu UE Vasile Puscas, care a fost si ministru al afacerilor europene, a declarat ca Romania nu are nicio viziune pe termen mediu si lung si ca se merge "din accident in accident". Puscas a afirmat ca in timp ce pe plan international de la sfarsitul anului 2008 se cauta solutii "dupa criza", in Romania este "perioada in care la nivelul liderilor se anunta din trei in trei luni ca s-a terminat criza si la sase luni se anunta ca ne-am adancit in criza". El a criticat faptul ca Romania nu are niciun fel de viziune pe termen mediu si lung, dupa ce si-a atins obiectivele de a adera la NATO si Uniunea Europeana.

Blocaj. Instituţiile de vârf ale statului sunt folosite strategic de avocaţi şi inculpaţi/Curtea Constituţională, asul politicienilor corupţi (ROMANIA LIBERA)
Numai în 2009 au fost formulate 100 de excepții de neconstituționalitate. (Foto: Shutterstock)
Dosarele marilor fapte de corupţie zac nesoluţionate, fiind blocate la Curtea Constituţională şi în Parlament. Ieri însă, spre  deosebire de Adrian Năstase, Cătălin Voicu nu a avut noroc. Curtea Constituţională a respins luni excepţiile ridicate de avocaţii lui Miron Mitrea (dosarul legat de  o achiziţie imobiliară) şi a lui Adrian Năstase („Trofeul Calităţii"). Cazurile de vor întoarce astfel în instanţă. Totuşi, de cel puţin trei ani, dosarele lui Adrian Năstase (Zambaccian), George Copos, Dan Voiculescu, Gheorghe Falcă, George Becali, Radu Mazăre sunt amânate „sine die". Avocaţii inculpaţilor au făcut abuz de sesizare de neconstituţionalitate special pentru a tergiversa cât mai mult o decizie definitivă în instanţă. Mai mult, de cele mai multe ori, judecătorii au acceptat aceste sesizări, trimiţând cazurile la CCR. De asemenea, în Raportul Comisi-ei Europene privind reformele din justiţie, prezentat marţi la Bruxelles,  se arată că „în toate cazurile în care au fost implicaţi acuzaţi de nivel înalt s-a ridicat cel puţin o dată o excepţie de neconstituţionalitate".
Cel mai greu caz de mare corupţie instrumentat de DNA în 2006, dosarul „Mătuşa Tamara",  este blocat la Curtea Constituţională de aproape un an de zile. În acest dosar Adrian Năstase este acuzat de compli-citate la luare şi dare de mită. De asemenea, procesul în care este judecat primarul Gheorghe Falcă pentru abuz în serviciu a fost suspendat până de curând de Curtea Constituţională. Este a doua sesizare făcută la CCR de către primarul Aradului. Un alt dosar blocat la Curte este cazul „Valiza", în care  europarlamentarul George Becali este inculpat pentru  dare de mită. Apărătorii lui Becali au susţinut că mai multe articole din Codul Penal sunt neconstituţionale, fapt admis de instanţă. La rândul lor, avocaţii lui Radu Mazăre au depus ieri în instanţă o sesizare de neconstituţionalitate, ceea ce ar putea duce şi la blocarea acestui dosar. Primarul Constanţei este inculpat pentru  atribuirea ilegală a unor terenuri din domeniul public. George Copos şi Dan Voiculescu au încercat şi ei aceste tertipuri pentru a bloca judecarea lor la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, dar Curtea Constituţională a respins în cele din urmă sesizările de neconstituţionalitate, iar dosarele lor sunt din nou pe rol,  în instanţă, după o întârziere a procesului de trei ani de zile.  Totodată, acum două zile, CCR a dat drumul la alte două dosare penale în care sunt judecaţi Adrian Năstase şi Miron Mitrea. Cei doi lideri ai PSD au fost trimişi în judecată acum trei ani.
Voturile lui Blaga şi Berceanu, decisive pentru Voicu
Nu doar soluţia „CCR" tergiversează judecarea marilor dosare de corupţie. Blocajul exercitat din parlament reprezintă o alternativă la fel de eficientă. Acum doi ani, spre exemplu, aleşii PSD au împiedicat cercetarea penală în dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase era inculpat pentru fapte de corupţie. Cazul său nu este unic, dar este de departe cel mai răsunător. Ieri însă, Cătălin Voicu nu a mai avt acelaşi noroc. Pentru prima dată în România, senatorii au aprobat încuviinţarea arestului preventiv al unui coleg. Cererea DNA a trecut însă la mustaţă: 70 de voturi „pentru" şi 40 „împotrivă", în condiţiile în care erau nece-sare cel puţin 69 de voturi favorabile. Pentru a minimiza riscurile, puterea şi-a trimis în plen inclusiv miniştrii senatori, Vasile Blaga şi Radu Berceanu, ale căror voturi par a fi fost decisive. Astfel, în mai puţin de 48 de ore, aleşii au „închis" cazul Voicu, ceea ce este o premieră. În istoria recentă a parlamentarismului mioritic s-a obişnuit ca actul de justiţie să fie blocat fie la vot, fie prin tot felul de tertipuri procedurale.
Întrebaţi de România Liberă ce a făcut de data asta diferenţa, parlamentarii dau de înţeles că teama de opinia publică i-a determinat să grăbească lucrurile şi să lase justiţia să-şi facă datoria. „Sunt cazuri şi cazuri. Nu poţi compara termopanele lui Năstase cu dosarul Voicu. Aici a fost vorba de altceva, de ceva mai grav, -arest preventiv, nu de începerea urmăririi penale. Oricum, dacă e să mă întrebaţi pe mine, cred că Senatul s-a spălat pe mâini aprobând cererea DNA ca să nu mai existe percepţia publică, că noi obstrucţionăm justiţia. Am vrut să arătăm că există voinţă politică să colaborăm cu justiţia, cum am făcut-o şi în cazul colegului Păcuraru", ne-a declarat senatorul PNL Ioan Ghişe, membru în Comi-sia juridică. Acesta este însă de părere că arestul preventiv este o măsură nejustificată, întrucât nu a ataşat la dosar probe care să arate că senatorul Cătălin Voicu ar reprezenta un pericol public. Ghişe a mai spus că el a respectat decizia PNL de a vota „pro" cererea DNA, dar a recunoscut că, dacă ar fi fost ales independent, ar fi votat „împotrivă": „Am o dilemă de conştiinţă, ca om".
În opinia vicepreşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, pesedistul Florin Iordache, aleşii nu au dorit să se transforme în scut nici pentru Adrian Năstase, nici pentru Miron Mitrea, numai că „nu erau destule elemente care să justifice începerea urmăririi". „Arestul preventiv e altceva. Nu se pot compara dosarele", a adăugat Iordache. De partea cealaltă, reprezentanţii puterii se împăunează cu succesul din cazul Voicu. „De data asta nu mai e PSD-ul majoritar în Parlament. Nu mai mergem la Parchet cu partidul de mână, ca la Năstase sau Bivolaru. Este pentru prima oară când instituţiile statului funcţionează cu adevărat", a concluzionat secre-tarul Comisiei juridice din Senat, Mircea Andrei (PDL). Întrebat cum îşi explică atunci tergiversările deputaţilor în cazul colegei de partid Monica Iacob Ridzi, Mircea Andrei a găsit rapid o explicaţie: „A fost vorba numai de două luni". Potrivit Constituţiei, un parlamentar nu poate fi arestat decât în urma unui vot dat în plenul Camerei legislative din care face parte. 

Plata anticipată a impozitului pe profit, amânată încă doi ani (GANDUL)
Guvernul a dat undă verde,ieri, unui act normativ prin care a amânat plata anticipată a impozitului pe profit. "Aşa cum am promis mediului de afaceri, înainte de începutul lunii aprilie,a fost adoptat actul normativ prin care şi pentru anul 2010, ca şi pentru anii următori până în 2012, se amână plata anticipată a impozitului pe profit", a declarat premierul Emil Boc. El a explicat că Executivul a luat această decizie pentru a veni în sprijinul antreprenorilor. Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în care propunea ca intrarea în vigoare a plăţii anticipate a impozitului pe profit să fie amânată pentru 2015, ceea ce ar fi determinat majorarea veniturilor bugetare cu 625,7 milioane lei (0,12% din PIB) în acest an. Potrivit legii, începând de la 1 ianuarie 2010, toate companiile ar trebui să plătească anticipat impozitul pe profit în fiecare trimestru, calculat la valoarea profitului obţinut în anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie şi divizat la patru. (M.T.)

Impozit forfetar pentru venituri de sub 35.000 de euro (ZIARUL FINANCIAR)
Impozitele totale datorate de firme pot sa ajunga chiar la 30% din profitul brut, aproape dublu fata de cota de 16%, daca au avut anul trecut o situatie financiara oscilanta de la un trimestru la altul, trecand de regimul de impozitare a profitului la impozit minim.
Astfel, aceste companii sunt in situatia de a plati impozitul pe profit de 16% si impozitul minim, insa sumele platite in plus nu se pot regulariza la final de an, iar companiile nu si le pot recupera.
"Problema apare in cazul firmelor care au avut pe parcursul anului trecut o situatie financiara oscilanta, trecand de la profit la pierdere si invers.
Daca anul trecut au avut pierderi, au platit, impozit minim. Cand au trecut pe profit au platit impozit pe profit. Impozitul minim nu se deduce la regularizarea finala din impozitul pe profit platit. Se plateste in plus. Sarcina fiscala poate sa ajunga la o cota de impozit de 30%", a explicat Luminita Ristea, managing partner Nexia.
Ea a precizat ca daca firmele au inregistrat pe parcursul anului doar profit sau daca au avut doar pierdere nu apar probleme.
Impozitul minim a fost introdus in aprilie 2009, fiind contestat de majoritatea oamenilor de afaceri.
Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de lege pentru inlocuirea impozitului minim cu un impozit forfetar.
Transportul cu taxiuri, spalatoriile auto si interpretarea artistica se numara printre activitatile introduse intr-o lista ce cuprinde 28 de servicii pentru care se va plati impozit forfetar, potrivit unui nou proiect, in care nu mai figureaza tour operatorii sau centrele de fitness, potrivit Mediafax.
Impozitul forfetar se va declara si plati trimestrial, in suma de o patrime din impozitul forfetar anual, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza impozitul.
"Daca anul trecut au avut pierderi, au platit impozit minim. Cand au trecut pe profit, au platit impozit pe profit. Impozitul minim nu se deduce la regularizarea finala din impozitul pe profit platit", spune Luminita Ristea, managing partner Nexia.

MINISTERUL EDUCAŢIEI CĂTRE PROFESORI/Vă dăm banii, dar nu ştim câţi (JURNALUL NATIONAL)
Neplata drepturilor salariale câştigate în instanţă i-a scos pe profesori în stradă în mai multe oraşe din ţară. Ieri, profesorii au protestat la Buzău, Cluj-Napoca şi Târgu-Jiu
Ministerul Educaţiei nu ştie câţi bani trebuie să plătească profesorilor care şi-au câştigat drepturile salariale în instanţă, dar promite să dea banii eşalonat în următorii trei ani. Promisiunea s-a făcut fără a se cunoaşte, nici măcar estimativ, suma care ar trebui plătită.
de Diana Scarlat
"Banii pentru hotărârile judecătoreşti se vor primi. Sunt aproximativ 32.000 de astfel de cereri. Sunt fonduri pentru acordarea acestor diferenţe, pentru că fondul de salarii este la nivelul anului 2009 şi permite salarizarea profesorilor pe Legea 330.
Mai sunt aproximativ 130.000 de procese pe rol anul acesta, însă nu ştim cum se vor soluţiona. Aşteptăm hotărârile judecătoreşti", a declarat pentru Jurnalul Naţional Melania Vergu, purtător de cuvânt al MECTS.
EŞALONAREA SUMEI NECALCULATE
Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) a cerut Ministerului Educaţiei elaborarea unei hotărâri de urgenţă prin care toţi profesorii să primească majorările salariale prevăzute de Legea 221/2008, nu doar cei care au câştigat în instanţă acest drept. Guvernul a avizat, la 12 martie, OUG 18/2010 prin care restanţele salariale câştigate de bugetari în instanţă pe parcursul acestui an sunt eşalonate la plată pe o perioadă de trei ani, în intervalul 2011-2013.
Astfel, sumele reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar prin hotărâri judecătoreşti şi devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010 vor fi eşalonate la plată în următorii trei ani. Astfel, în 2011 urmează să fie plătit 34% din valoarea titlului executoriu (suma stabilită de instanţă şi pusă în aplicare de un executor judecătoresc), în 2012, 33% din valoarea titlului, iar în 2013, restul de 33% din valoarea titlului.
Eşalonarea la plată este argumentată şi în acest caz prin fondurile limitate şi riscul depăşirii deficitului bugetar. În vara anului trecut, Guvernul a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea bugetarilor, în principal pentru personalul din justiţie şi administraţia penitenciarelor, devenite executorii până la 31 decembrie 2009, vor fi eşalonate la plată cu câte o treime din valoarea titlului, în perioada 2010-2012.
Astfel, în 2010 este achitat 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului, iar în 2012 se restituie 33% din valoarea titlului.
PROTESTELE CONTINUĂ
Aproximativ 4.000 de cadre didactice au protestat ieri la Buzău. Profesorii au mai ieşit în stradă şi la Cluj-Napoca, şi la Târgu-Jiu. Astăzi, sindicatele din Educaţie organizează un miting de proporţii în Piaţa Victoriei, din Capitală, între orele 11:00 şi 14:00, urmat de un marş de protest, care se va încheia la Ministerul Educaţiei, concomitent cu un pichet la Ministerul Muncii.

Guvernul coace marea impozitare (ADEVARUL)
Activităţile de taxi ar putea fi impozitate
Guvernul pregăteşte un proiect de modificare a Codului Fiscal prin care urmează să intre în sfera produselor şi serviciilor impozitate activităţile de taxi, spălătoriile auto şi interpretarea artistică, dar şi bonurile de masă.
Proiectul conţine o listă cu 28 de servicii pentru care se va plăti impozit forfetar, între care se mai numără vulcanizările, transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători, alte transporturi terestre de călători, activităţi de întreţinere peisagistică, activităţi suport pentru interpretare artistică (spectacole), activităţile de creare artistică, activităţile de gestionare a sălilor de spectacole şi alte
Potrivit documentului, obţinut de Mediafax, ar mai fi luate în vizor, în vederea impozitării forfetare, şi hotelurile sau celelalte facilităţi de cazare similare, campingurile, taberele şi alte servicii turistice.
De asemenea, impozitul forfetar se va aplica şi pentru restaurante, firme prestatoare de servicii în alimentaţie (catering) pentru evenimente, alte activităţi de alimentaţie, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, ca şi servicii de rezervare şi asistenţă turistică.
Bonurile de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masă, tichetele cadou sau cele de carburanţi, vor fi scoase din categoria veniturilor neimpozabile, conform aceluiaşi proiect de modificare a Codului Fiscal.
Articolul 42 al Codului Fiscal, care se referă la veniturile neimpozabile, exclude din această categorie contravaloarea cupoanelor de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice.
Remuneraţii reduse
Reprezentanţii statului în companiile şi regiile autonome din sectorul public vor primi pe întregul an 2010 o indemnizaţie egală cu 1% din remuneraţia directorilor sau preşedinţilor consiliilor de administraţie, a decis ieri Guvernul.
Executivul a prelungit şi limitarea remuneraţiei şefilor de agenţii guvernamentale la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat.

Guvernul vrea să impoziteze bonurile de masă (JURNALUL NATIONAL)
de Daniel Ionascu
Statul vrea să impoziteze bonurile de masă, tichetele cadou sau cele pentru carburanţi, potrivit unui proiect al Codului Fiscal, citat de Mediafax.
Astfel, aceste bonuri de valoare vor fi scoase din categoria veniturilor neimpozabile după ce litera "e" din articolul 42 va fi abrogată.
Articolul respectiv din Codul Fiscal se referă la veniturile neimpozabile, iar litera care urmează să fie abrogată stabileşte că din această categorie face parte şi contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice.
Proiectul de modificare a Codului Fiscal urmează să fie aprobat de Guvern.
CARTEL ALFA ŞI CNSLR AMENINŢĂ CU PROTESTE
Sindicaliştii de la confederaţiile Cartel Alfa şi CNSLR-Frăţia vor ieşi în stradă dacă Guvernul va impozita bonurile valorice, aşa cum intenţionează conform proiectului Codului Fiscal.
"Nu vom accepta impozitarea bonurilor valorice. Ce rost îşi mai au aceastea după impozitare? Până acum, nici angajatul, nici angajatorul nu plăteau taxe în acest sens, fiind un avantaj pentru ambele părţi. Ne vom opune dacă această propunere va deveni lege şi ne vom retrage de la orice negociere", a spus Liviu Apostoiu, vicepreşedintele Cartel Alfa. El a spus că sindicaliştii vor ieşi în stradă într-un număr foarte mare. Apostoiu a mai completat că Executivul încearcă să dea vina pe UE, FMI şi Banca Mondială pentru măsurile pe care le consideră anticriză.
"Guvernul a mai găsit o modalitate de a încerca să rezolve criza pe seama celor mulţi, pe seama salariaţilor. Ne opunem ferm şi cerem o întâlnire de urgenţă pe această temă. Sper ca această propunere să fie doar o intenţie, să nu ajungă lege", a afirmat şi Marius Petcu, liderul CNSLR-Frăţia.
Petcu a mai spus că, dacă propunerea va trece, salariaţii le vor cere liderilor sindicali să iasă în stradă cu miile.
BNS DĂ DREPTATE GUVERNULUI
Dumitru Costin, preşedintele BNS, susţine că această impozitare vine ca urmare a unei directive europene în care bonurile valorice sunt contabilizate ca drepturi salariale, motiv pentru care ele trebuie impozitate.
"Nu-mi place că vor să le impoziteze, dar asta e regula şi trebuie să ne supunem regulilor UE", a arătat liderul BNS.
Bonurile de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masă, tichetele cadou sau cele de carburanţi, vor fi scoase din categoria veniturilor neimpozabile, conform unui proiect de lucru al Guvernului care modifică Codul Fiscal, citat de Mediafax.

Taximetriştii, artiştii şi cizmarii plătesc forfetar. Bonurile de masă se vor taxa (GANDUL)
de Maria TOADER
Alergând după bani, Guvernul pune noi biruri /// Foto: Mediafax/Laszlo Mihaly
Touroperatorii, centrele de fitness şi parcurile de distracţii vor scăpa de forfetar. Guvernul nu "iartă" însă de impozit bonurile de masă, tichetele cadou sau cele pentru combustibile
Guvernul intră în linie dreaptă cu impozitul forfetar. El va viza doar sectoarele economice predispuse evaziunii fiscale, precum industria hotelieră şi restaurantele. Acesta ar fi trebuit să intre în vigoare, potrivit declaraţiilor premierului Emil Boc, până la sfârşitul lunii martie. Între timp, Finanţele au pregătit o formă a forfetarului, pentru a cărui introducere trebuie modificat Codul Fiscal.
În documentul de lucru al Executivului se specifică faptul că veniturile firmelor vizate nu vor trebui să fie mai mari de "35.000 (100.000) euro", potrivit Mediafax. Mai mult, Cabinetul Boc vrea să includă în categoria veniturilor impozabile şi bonurile de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice. Acestea pot fi tichete de masă, cadou sau cele de carburanţi.
Taxă pe 28 de servicii
Care vor fi antreprenorii români afectaţi de noua formulă de impozit? Mai exact, în lista pregătită de Ministerul Finanţelor sunt cuprinse 28 de servicii care mai de care mai variate. Astfel, de la transportul cu taxiuri, spălătoriile auto şi interpretarea artistică şi până la vulcanizări, forfetarul nu va "ierta" sectoarele economice considerate "gri".
Alte servicii nou introduse, clasificate după codul CAEN, pentru care se va plăti impozit forfetar sunt transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători, alte transporturi terestre de călători, activităţi de întreţinere peisagistică. Nici artiştii nu vor scăpa de această taxă. Guvernul va taxa spectacolele, activităţile de creare artistică şi de gestionare a sălilor de spectacole.
În listă mai figurează şi serviciile hoteliere, parcurile pentru rulote, campingurile şi tabere, cât şi alte servicii de cazare. Nu în ultimul rând, forfetarul se va aplica şi pentru restaurante, firmele de catering şi alte activităţi de alimentaţie, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, dar şi pentru servicii de rezervare şi asistenţă turistică.
Cine scapă de taxă: ceasornicarii şi "depanatorii" de calculatoare
Microîntreprinderile sunt, de asemenea, taxate de stat. Printre acestea figurează firmele care se ocupă de repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor pentru casă şi grădină, cizmăriile şi marochinăriile. Repararea articolelor de uz personal şi gospodăresc, spălarea şi curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţile de pompe funebre dar şi cele de întreţinere corporală se numără, la rândul lor, pe lista serviciilor care vor plăti forfetarul.
Există şi câţiva întreprinzători norocoşi. Guvernul s-a răzgândit în privinţa celor care se ocupă de repararea calculatoarelor şi a echipamentelor de comunicaţii, repararea ceasurilor şi a bijuteriilor, bâlciurile şi parcurile de distracţii.
Cum se va calcula: studiu de caz, barurile
În proiectul Guvernului este prezentată şi modalitatea de calcul pentru stabilirea impozitului forfetar pentru restaurante şi hoteluri. Cel mai mic impozit va fi plătit de proprietarii de baruri şi cafenele de la sat. Cei care nu deţin o suprafaţă utilă mai mare de 10 metri pătraţi vor plăti 2.000 de lei.
Suma maximă pentru un astfel de local situat la sat poate ajunge la 34.500 de lei pe an în cazul unei suprafeţe de 240 de metri pătraţi. În cazul oraşelor, forfetarul va fi diferit în funcţie de zona în care este plasată cafeneaua. Dacă localul se află într-o zonă centrală, proprietarul va plăti un impozit între 8.900 de lei şi 41.100 de lei.

Coplata - cum şi cât vei plăti „legal“ la doctor. Lista de preţuri a Ministerului Sănătăţii (GANDUL)
de Raluca ION
Cum şi cât vei plăti „legal“ la doctor. Lista de preţuri a Ministerului Sănătăţii
Dacă proiectul de lege care prevede introducerea coplăţii va trece de Parlament, pacienţii vor plăti 5 lei când vor merge la medicul de familie, 10 la medicul specialist, 1 leu pentru o analiză de laborator şi între 100 şi 200 de lei pentru RMN
Ministerul Sănătăţii a terminat ieri proiectul de lege privind introducerea coplăţii şi l-a pus pe site pentru a fi dezbătut public. 600 de lei este suma maximă pe care un asigurat o va plăti într-un an şi, odată ce a ajuns la această sumă, va fi scutit de coplată pentru restul serviciilor medicale de care are nevoie. Este singura suma concretă pomenită în proiectul legislativ, care nu arată cum va funcţiona exact sistemul coplăţii. "Aceste lucruri vor fi specificate în normele de aplicare a legii", spune Oana Grigore, purtător de cuvânt la Ministerul Sănătăţii. Reprezentanţii ministerului speră că prin intermediul coplăţii vor aduce în sistem 700 de milioane de lei pe an, ceea ce înseamnă aproape 171 de milioane de euro, banii urmând să rămână la furnizorii de servicii medicale şi să fie folosiţi pentru îmbunătăţirea acestora şi pentru investiţii. Însă ministrul Sănătăţii susţine că introducerea coplăţii nu va rezolva problemele financiare din sistemul sanitar: "Prin coplată aveam posibilitatea controlului efectuării sau neefectuării unui serviciu medical, în condiţiile în care există servicii medicale raportate, dar neefectuate", declara, la sfârşitul lunii februarie, Attila Cseke. Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament, noile prevederi ar putea intra în vigoare începând cu 1 iulie 2010.
• 5 lei vor plăti pacienţii care merg la medicul de familie, iar dacă o fac în afara programului de lucru al acestuia, scot din buzunar 15, se arată în comunicatul de presă dat miercuri de minister, care dă o idee despre cum ar putea arăta normele de aplicare a legii. O consultaţie la medicul specialist îi va costa pe români 10 lei şi 20 de lei vor da dacă au chemat Salvarea fără să aibă vreo urgenţă majoră. Coplata pentru o radiografie va fi 5 lei, 1 leu va costa fiecare analiză de laborator, 100, RMN fără substanţă de contrast şi 200 RMN cu substanţă de contrast. O zi de spitalizare va fi 10 lei, iar spitalizarea continuă 50 lei. Naşterea, în schimb, e gratuită.
La fel, chimioterapia tratamentul bolnavilor cronici înscrişi în programele naţionale de sănătate, urgenţele chirurgicale şi urgenţele medicale. "La stabilirea preţurilor pentru tichetele de sănătate au fost luate în considerare valori din ţări care au avut un parcurs similar României şi care au introdus mecanisme suplimentare de plată a serviciilor medicale, ca de exemplu Estonia, Croaţia", spun reprezentanţii ministerului.
• În spitale şi pe lângă cabinetele medicilor de familie vor funcţiona casierii, unde pacienţii vor ajunge după consultaţii pentru a achita coplata. Vor primi un tichet moderator pe care sunt trecute suma plătită şi CNP-ul bolnavului. "În momentul în care pacientul a plătit, după o serie de servicii, suma maximă de 600 de lei, se duce la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi primeşte o adeverinţă. După aceea, pacientul nu va mai achita coplata", spune Oana Grigore.
 Din estimările Ministerului Sănătăţii, aproape 9,5 milioane de români vor fi scutiţi de la plata tichetelor pentru sănătate. Între alţii nu vor plăti copiii, elevii, studenţii, persoanele fără venituri, cei care beneficiază de ajutor de şomaj şi pensionarii cu o pensie mai mică de 700 de lei. Cam prea jos a fixat ministerul pragul pensiei maxime, crede preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae. "O să examinăm proiectul de lege şi o să formulăm un punct de vedere pe această temă în zilele următoare, oricum, acum este în dezbatere şi vom avea timp să schimbăm ceva. Pragul maxim pentru pensii mi se pare pus însă mult prea jos, mai ales că acum este criză", este de părere preşedintele Colegiului Medicilor.
• Ministerul Sănătăţii vrea să îi implice şi pe asiguratorii privaţi în acest sistem. "Asiguratorul poate să vină la om şi să spună: «Dacă tu îmi dai doi lei pe lună, eu îţi achit contravaloarea coplăţii, în cazul în care ai nevoie de servicii medicale»". Angajatorii pot plăti coplata pentru angajaţii lor, iar efortul lor financiar poate fi dedus fiscal", spune Oana Grigore. Asiguratorii spun însă că nu ştiu nimic despre această iniţiativă a Ministerului Sănătăţii. Sumele plătite de asigurat reprezentând coplata sunt asimilate primelor de asigurare de sănătate şi sunt deductibile.
FRANŢA:
• 20% coasigurare pentru servicii spitaliceşti, plus 16 euro pe zi (12 euro la psihiatrie) până la un plafon maxim de 30 de zile de spitalizare
• 30% coasigurare pentru serviciile ambulatorii, plus 1 euro pe consultaţie, limitate la un plafon de 50 euro pe an
• coplata de 18 euro pentru proceduri ce costă peste 91 euro
• 35% coasigurare pentru medica-mente prescrise
• 30% coasigurare pentru servicii dentare
• 35% coasigurare pentru transport medical, ochelari de vedere, proteze
• 40% coasigurare pentru serviciile de laborator
• costurile condiţiilor hoteliere deo-sebite în spital (cameră single)
• plata suplimentară a medicilor ce au dreptul să perceapă tarife peste cele decontate de casele de asigurări
• plata diferenţei între tariful cu ama-nuntul şi cel decontat de sistemul de asigurări pentru protezele dentare, dispozitive medicale, ochelari de vedere, medicamente cu preţ de re-ferinţă
GERMANIA:
• 10 euro/consultaţie în ambulatoriu, per trimestru sau pentru consultaţiile consecutive fără trimitere
• 10 euro/ziua de spitalizare, până la un nivel maxim de 28 zile pe an
• 10 euro/ziua de spitalizare pentru serviciile de recuperare-reabilitare
• 10% coasigurare pentru îngrijiri ce nu sunt furnizate de medic, oche-lari de vedere, proteze, transport medical
• între 5 şi 10 euro/cutie la medicamente
• tratamente dentare (aproximativ 50-65% din preţ)
CEHIA: (introduse din 2008)
• 2 euro per consultaţie în ambula-toriu
• 2 euro pe zi de spitalizare
• 2 euro pentru serviciile de urgenţă
CROAŢIA: (introduse din 2005)
• 1,5 euro per consultaţie în ambula-toriu, se plătesc maxim 3 contribuţie personală pe lună
• 7,5 euro pe episodul de spitalizare
ESTONIA: (introduse din 2002)
• 3 euro per consultaţie în ambulatoriu
• 1,5 euro pe zi de spitalizare - limitat la 10 zile
BULGARIA:
• taxă fixă de 1% din salariul mi-nim pe economie pentru consultaţii în ambulatoriu
• taxă fixă de 2% din salariul minim pe economie pentru ziua de spi-talizare, pentru maximum 10 zile

Impozitele pe iahturi cresc de şase ori (GANDUL)
După ce anul trecut au fost eliminate accizele pe produse de lux, acum Guvernul vrea să majoreze de şase ori impozitele pe navele sportive şi de agrement
Impozitele pe care le plătesc anual către autorităţile locale proprietarii de nave de sport şi agrement vor fi majorate de Guvern cu până la peste şase ori, de la 0-800 lei în prezent la 800-5.000 lei, printr-o nouă modificare a Codului Fiscal.
Majorarea de impozit este prevăzută într-un proiect de lucru al Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, obţinut de Mediafax. În definiţia Codului Fiscal, prin nave de sport şi agrement se înţelege orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al cărei corp are o lungime cuprinsă între 2,5 metri şi 24 de metri, destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative.
În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a decis ca, din 2010, să fie eliminate accizele pentru produsele de lux, precum iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement, pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României pentru aplicarea de accize stabilite în cote procentuale. Accizele erau de 9% din valoare pentru ambarcaţiunile cu motor cu lungime de 8-12 metri, 10% pentru cele cuprinse între 12 şi 16 metri şi 12% pentru cele cuprinse între 16 şi 24 metri. Imediat după eliminarea accizelor, importatorii erau de părere că preţurile vor scădea cu 9-12%, în funcţie de mărime.
În prezent, piaţa ambarcaţiunilor sport şi de agrement este estimată la 40 milioane de euro pe an. Specialiştii în domeniu prognozează că în următorii doi-trei ani valoarea ei va creşte cu 80 până la 120%. (A.B.)

Dosarul Rompetrol: Tensiune, recuzare, încă o amânare (JURNALUL NATIONAL)
Judecarea dosarului Rompetrol n-a înaintat vreun pas nici la termenul de ieri al procesului în care Dinu Patriciu şi alţi 11 inculpaţi sunt judecaţi de Tribunalul Bucureşti pentru prejudicierea statului român, prin adjudecarea ilegală a creanţei Libia şi manipularea pieţei de capital.
Avocaţii lui Dinu Patriciu au încercat să scape de judecata magistratului Constantin Marino Marin, dar n-au reuşit.
În sala de judecată, avocaţii omului de afaceri Dinu Patriciu au început mai întâi prin a invoca altă excepţie de nelegalitate, după ce la termenul trecut invocaseră un dubiu privind repartizarea aleatorie a dosarului. Cum completul de judecată format din judecătorul Constantin Marino Marin le-a respins excepţia, apărătorii lui Dinu Patriciu şi-au scos din mânecă "asul": cererea de recuzare a judecătorului.
Potrivit unuia dintre apărători, printre motivele invocate s-ar afla atât o antepronunţare în legătură cu nişte excepţii invocate anterior, cât şi faptul că magistratul ar fi "interesat în cauză din pricina relaţiei de rudenie cu Stelian Barna, un lider important al PD-L Ilfov", în timp ce Patriciu este "opozant PD-L". Cererea a fost judecată şi respinsă de un alt complet de judecată, conform procedurii, astfel că procesul va continua cu acelaşi judecător la 31 martie.

Culmea corupţiei în România: Un colonel, deferit justiţiei de procurorii militari de la DNA pentru că timp de patru ani a „gustat“ ilegal din mâncarea militarilor (GANDUL)
Fostul comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă "Pavel Zăgănescu" din Boldeşti, Prahova, colonelul Ion Ungureanu, este cercetat de procurorii militari pentru că timp de patru ani şi-a asigurat masa printr-o regulă instituită chiar de către el: şeful are dreptul de a "gusta hrana".
Probelor administrate de procurorii militari, începând din anul 2005 până la sfârşitul anului 2009, Ion Ungureanu, profitând de calitatea de comandant al şcolii de subofiţeri, a dat ordin să i se servească, aproape zilnic, masa de prânz, la sala de protocol a unităţii, deşi el avea în mod legal obligaţia să plătească contravaloarea zilnică a acestei mese, transmite Mediafax, citând date din dosarul întocmit de magistraţi.
"Inculpatul a ordonat să i se servească gratuit această masă, zilnică, invocând chipurile dreptul său de a «gusta» hrana ce se prepară în unitate, drept care în realitate nu există. În acest mod, inculpatul, cu de la sine putere, a transformat sensul termenului de «gustat hrana» într-o servire efectivă a mesei zilnice, scopul aceste transformări fiind de fapt intenţia inculpatului de a servi masa în mod gratuit, fapt ce a fost de natură să prejudicieze material unitatea militară", mai notează anchetatorii militari de la DNA.
"Cunosc faptul că niciodată colonelul Ion Ungureanu nu a achitat sub nicio formă contravaloarea meselor, a consumaţiei", a mai arătat un martor, în faţa procurorilor.
Un alt martor din dosar le-a declarat anchetatorilor că "din anul 2005, comandantul unităţii servea zilnic masa de prânz la sala de protocol a unităţii, fiind servit, de regulă, din mâncarea pregătită cu alimentele unităţii şi pentru efectivele unităţii".
După un calcul matematic făcut pe baza informaţiilor transmise de popota şcolii de pompieri, procurorii anticorupţie au constatat că, în patru ani de zile, prin servirea "gratuită" a mesei din produsele unităţii s-a adus un prejudiciu total de 2.665,58 de lei.Pentru această sumă, unitatea militară s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a colonelului Ion Ungureanu, fost comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă "Pavel Zăgănescu", din oraşul prahovean Boldeşti, pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, instigare la mărturie mincinoasă, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, primire de foloase necuvenite, instigare la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, potrivit unui comunicat de miercuri al DNA.
Fostul comandant este arestat preventiv din 26 februarie, după ce Curtea Militară de Apel a admis propunerea procurorilor. Procesul se va judeca la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

Separarea corupţiilor în stat (GANDUL) comentariu de Cristian Tudor POPESCU
Dacă ieşea Geoană preşedinte?, iată întrebarea retorică pe care susţinătorii lui Băsescu şi-o pun pe piept ca pe o medalie de când Bucătarul cu Reţele C. Voicu se mişcă pe ecrane. Răspunsul subînţeles este: "Cu Geoană preşedinte, Voicu n-ar fi fost niciodată dat în presă, n-ajungea să fie votată arestarea lui în Senat, dimpotrivă, ar fi devenit ministru de Interne." Pe cale de consecinţă logică, faptul că Băsescu e preşedinte a dus la toate astea. Ce rezultă, tot logic, dintr-un asemenea raţionament? Că dacă şeful statului, M. Geoană, îi suna pe procurorii DNA şi le spunea "Lăsaţi-o mai moale cu Voicu, n-are timp să-l arestaţi, trebuie să ia Internele în primire" aceştia se conformau mintenaş, în loc să protesteze public. Că ei nu au curajul să ceară arestarea lui Voicu decât dacă la Cotroceni e adversarul PSD Traian Băsescu. Deci, dacă în România corupţia este în primul rând politică, anticorupţia, la rândul ei, este comandată politic, procurorii fiind simpli executanţi. Cred că e o concluzie care poate anula satisfacţia pentru victoria lui Traian Băsescu.
Alte idei fixe vehiculate cu încăpăţânare în diverse intervenţii televizate.
- se repetă în neştire că Justiţia nu se face la televizor. Deoarece stenogramele au fost "scurse" în presă şi cazul a fost tocat zile în şir pe ecrane, ba, ce să vezi, s-a mai dat şi muzica din "Caracatiţa", bietul Voicu e deja judecat şi condamnat. Prin urmare, senatorii şi judecătorii sunt consideraţi nişte inşi slabi de înger, care votează şi judecă după ce văd la televizor. Păi, atunci, avem o problemă mult mai gravă decât cea a presei, alcătuirea Parlamentului şi Justiţiei din incapabili uşor de manipulat. Presa e un animal care muşcă şi mestecă, atunci când are ce. E adevărat, şi când n-are.
- tot scandalul Voicu e o diversiune, o perdea de fum, căci de zile întregi nu se mai discută problemele cu adevărat importante, pensii, salarii, preţuri, şomaj, ci doar despre stenograme. Dar când vor înceta să fie importante salariile, pensiile, şomajul? Evident, niciodată. Şi în tot acest timp nu mai discutăm cazuri grave de posibile corupţie şi trafic de influenţă? Ce-i împiedică pe reprezentanţii PSD să refuze să vorbească la televizor despre "perdeaua de fum" Voicu şi să insiste pe problemele "cu adevărat importante"? Cât priveşte preferinţa presei, poate excesivă, pentru anumite subiecte, o priveşte, încă n-au ajuns politicienii să facă sumarul în redacţii.
- vehicularea posibilei arestări i-a provocat probleme cardiologice d-lui Voicu. E inuman. Eu înţeleg umanitarismul care îi cuprinde periodic pe unii politicieni, dar cred că dl. Voicu trebuia să facă multă mişcare şi să ţină dietă, căci sportul extrem pe care îl practică d-sa, tangoul cu DNA, necesită o condiţie fizică foarte bună. Dacă te ştii obez, hipertensiv şi emotiv, atunci te poţi ocupa cu ceva mai uşor, cum ar fi să fii senator, căci ai fost ales de nişte oameni. Să te lupţi, de pildă, pentru schimbarea condiţiilor pe care le prezinţi drept înspăimântătoare din arestul Poliţiei Capitalei, nu doar atunci când eşti pe punctul de a ajunge acolo.
Simţind cătuşele aproape, senatorul Voicu a lansat un semnal disperat către… către cine? Cui se adresa când se tânguia şi avertiza că "urmează alţii", "s-a deschis ţeava", "Cutia Pandorei", "ce rău e la bulău" etc.? Dl. general vorbea, înduioşător, Sistemului, aşa cum a fost educat d-sa înainte de '89. Mecanismele de corupţie în sistemul ceauşist se bazau pe partidul unic. Exista o singură corupţie în stat, patronată de aparatul PCR. Oricine încerca să practice corupţia pe cont propriu era săltat mai devreme sau mai târziu. Dacă însă făcea parte din sistem, în caz că era prea lacom, primea doar o mustrare, o retrogradare, o penitenţă temporară, n-ajungea în niciun caz la puşcărie. Această regulă nescrisă o amintea cu disperare C. Voicu, incapabil să ţină seama de o cucerire fundamentală a Revoluţiei: separarea corupţiilor în stat. Deşi amintirea Corupţiei Unice mai bântuie, dovadă unicul vot în plus în Senat peste minimul de 69, Sistemul nu mai există, există mai multe Reţele. Justiţia, în continuare, nu este independentă. Dar când ajunge la putere cealaltă Corupţie, atunci e posibil chiar să se facă Justiţie şi dl. Voicu să fie eventual "băgat jos", cum se spune în argoul lumii lui.
Încă ani buni de-acum înainte, în România va fi, din când în când, justiţie, dar nu pentru că s-ar fi produs separarea puterilor în stat, a Justiţiei de puterea politică, ci datorită separării corupţiilor în stat.

Răzbunarea tablagiului corigent (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Dan Constantin
Mă uitam şi mă minunam cât se poate suge dintr-un dosar livrat de DNA spre canalele frăţeşti media. Cazul Voicu a reuşit să ţină sus audienţele tv, iar transcripturile după vorbele aruncate spre urechile serviciilor sunt difuzate precum pe vremuri citatele din Ceauşescu. Ce s-a mai întâmplat în ţară în aceste zile? Păi... Voicu! Altceva? Mai nimic! Scandalul uriaş de la Buzău, declanşat de cadrele didactice furate la leafă de stat, a ajuns ştire secundară.
Au trecut neobservate scenele oribile surprinse de televiziuni pe treptele Inspectoratului Şcolar din Buzău. Oamenii de ordine îi pocneau pe dascălii care veniseră la negocieri cu şefii instituţiei. Ce ocazie pentru unii din mediocrii şi corigenţii şcolii! Le-au venit sub pulan profesorii de ieri, cei care îi chinuiau cu tabla înmulţirii, cu Pitagora şi cu nevertebratele!
Luaţi şi voi la cocoaşă notele mici pentru care am luat scatoalce de la părinţi! Jalnic! Când profesorii bătuţi la pachet nu reuşesc să devină subiect de dezbatere publică, de revoltă a autorităţilor, înseamnă că ţării i s-au blocat mecanismele gândirii logice. Mâine vom putea vedea cum aceiaşi mardeiaşi ai statului de... drept (?) îi vor ciomăgi pe maeştrii scenei care protestează faţă de legea lui Boc de eliminare a cumulului pensie-salariu. Mi se pare absolut firesc să-i pălmuim pe Ion Lucian şi pe Radu Beligan în public. Nu ne-am înroşit palmele aplaudându-i?
Să le dăm palmele înapoi! Avem câţiva băieţi zdraveni pe care îi trimite Olimpiodor Antonescu să-i rezolve pe supăraţi. Onoarea Guvernului trebuie păzită cu pumnul şi palma!
Cu gura nu mai pridideşte fosta ziaristă care-şi trimitea copilul să fure subiectele de Bac să-l apere pe Funeriu.
Sunt gândite acţiuni grosiere de manipulare care trebuie să acopere valul de proteste. Pentru declanşarea operaţiunii "Fum şi ceaţă" nu se precupeţeşte nimic. Inclusiv se fabrică alarme cu bombe. Episodul de la Aeroportul Timişoara a fost "programat" exact în ziua în care Cabinetul Boc îşi făcea numărul (şedinţa) la Iaşi. Profesorii au făcut şi ei un cor de bun venit şi mii de glasuri nu mai pridideau cu odele de preamărire a Legii educaţiei şi Legii salarizării unice.
Şi, mană cerească, exact atunci când televiziunile se aşezau pe tocat primirea "călduroasă" făcută Guvernului, apare dezechilibratul mintal care bagă ţara în alarmă. Două avioane (două) sunt în pericol, decolează şi interceptoarele Forţelor Aeriene care abia se mai ridică de la sol de bătrâne ce sunt. S-a dus la fund scandalul de la Iaşi, Boc a fost băgat sub preş, aşa cum fac nurorile "harnice" când le vine soacra în casă. Alarma cu bombă a fost bună şi în cazul Voicu - să-şi extragă băieţii urechile înfipte în pereţii de la Select, cârciuma unde se ascultă cel mai bine pulsul politicii româneşti.
Am o certitudine în cazul Voicu. Pentru mult timp, singurul efect al acestui dosar de siguranţă naţională va fi intrarea în declin a Selectului până când o altă clasă
politică îşi va face veacul prin cârciuma respectivă.
N.B. Securitatea tot la Select asculta. După ce a tot raportat, a căzut Ceauşescu. Se va repeta destinul locantei şi cu regimul cel mai "ascultător" din istoria României?

Care presă merită salvată (ROMANIA LIBERA) comentariu de ALINA MUNGIU-PIPPIDI
Azi e rândul televiziunii publice. S-au dat Fondul Proprietatea, Filarmonica, energia, până şi sălile de sport. Televiziunea publică nu poate fi o excepţie de la regula generală a clientelismului politic. Dacă s-a ajuns aşa de târziu cu alocarea ei este doar pentru că dintr-o instituţie care făcea regi a ajuns o cenuşăreasă în noul peisaj al presei noastre, de dat mai la urmă şi la unii care nu pot ridica pretenţii prea mari: cu sub şapte la sută cotă de piaţă, TVR este marea perdantă a mediei publice din noile ţări membre. Peste tot încercările de a politiza televiziunea publică şi liberalizarea pieţei media s-au conjugat în sugrumarea audienţei canalelor publice, dar cu 7% la finele anului 2008 suntem performeri negativi absoluţi, e jumătate din cât au reuşit să păstreze bulgarii, lituanienii sau ungurii, un sfert din cât are televiziunea cehă şi nimic pe lângă cele 44% păstrate de televiziunea poloneză, deşi numărul de canale private concurente e comparabil. Căderea e dramatică din 2006 încoace, audienţa căzând la sub un sfert sub mandatul lui Alexandru Sassu.
Merită salvată televiziunea publică? Răspunsul este pozitiv. În marasmul presei de peste tot, în neîncrederea generală în politică şi lipsa de participare din ce în ce mai scăzută, toate studiile internaţionale arată că presa scrisă şi televiziunile publice nepolitizate (sau mai puţin politizate) sunt singurele care merită salvate. Oamenii care citesc ştiri în ziare de calitate şi urmăresc un canal ca BBC sunt cei mai democraţi, mai educaţi politic, cu alte cuvinte, cei mai buni cetăţeni. O democraţie poate trăi fără reality show-uri, fără tabloide şi fără talk-show-uri, dar nu poate trăi fără informaţie de calitate, fără o presă de discernământ.
A face din TVR din nou un organ de informare şi educaţie de calitate e însă foarte greu. Mai ales că partidele sunt întotdeauna pregătite să dea ce au mai rău, nu ce au mai bun pentru Consiliul de Administraţie: liberalii în 2005 l-au pus pe Tudor Barbu, omul care proslăvea minerii în 1990. Propunerile pentru o nouă lege nu ar schimba mai nimic: reprezentanţii societăţii civile s-ar alege tot politic, cum s-a întâmplat şi cu cei din CSM şi alte locuri. Straturile de politizare şi corupţie
şi-au lăsat amprenta asupra TVR. Salariaţii au ales-o pe faţă pe Dona Tudor, promotoare în România a lui Radovan Karadzici, un criminal de război, sau pe Sorin Burtea, omul cu pistolul, să-i reprezinte în Consiliu. Voinţa politică se poate manifesta prin numiri de oameni decenţi şi care să nu se considere simpli reprezentanţi ai interesului de partid, nu e nevoie să schimbăm legi. În loc să scoatem locurile la vânzare sau la cerşeală, hai să punem umărul să facem un Consiliu de calitate! Ar fi PDL sau instituţiile puterii prost reprezentate de oameni precum Cătălin Tolontan, Robert Turcescu, Ioana Lupea, Rodica Palade, Mircea Marian (ca să nu dau nume de la România liberă), care ar fi chiar o garanţie de obiectivitate? Ar fi liberalii prost reprezentaţi de cineva ca Adrian Cioroianu?
Sau PSD de recruţii din lumea culturală ai lui Mircea Geoană, Florin Chilian sau Maia Morgenstern? Cu o asemenea trupă am putea avea, în sfârşit, un Consiliu de garanţi, că acesta e rolul lui, managementul îl fac managerii, atribuţia principală a Consiliului este să garanteze imparţialitatea. Aşa cum a unor ziarişti precum Culcer sau ce a mai rămas din cei care în 2004 s-au ţinut tari contra lui Adrian Năstase în redacţia de ştiri ar fi să readucă obiectivitatea şi să recapete audienţa. Fără audienţă, abonamentul e, practic, nelegitim: plătim ceva la care nu ne uităm. Şi nu spuneţi că vă lipsiţi de TVR: forumurile sunt pline de luni de zile de lamentări cu privire la posturile private. Tot aşa cum cetăţenia de calitate e asociată cu presa scrisă, consumul de televiziune comercială e o caracteristică a dependenţei şi lipsei de participare. Apogeul l-am găsit într-o descriere literară, „Zăpada  lui Orhan Pamuk": la ora telenovelei favorite şi teroriştii, şi poliţia din oraşul provincial turcesc lasă totul baltă ca să urmărească şi totul e paralizat pe durata ei. Asta nu înseamnă că nu pot exista emisiuni de interes public şi pe canale private (şi care ar trebui să fie subvenţionate prin granturi de la stat), cum ar fi emisiunea de carte a lui D.C. Mihăilescu pe Pro TV.
Se poate obiecta, pe bună dreptate, că, aşa cum televiziunea publică a abdicat de la misiunea ei, pierzându-şi în mod justificat audienţa, şi presa scrisă suferă din cauză că şi-a abandonat rolul şi a pierdut din diferenţa ei pozitivă faţă de restul mediei. Ce avea caracteristic presa de bună calitate era calitatea editării informaţiei şi autoritatea judecăţilor, instrumente ale promovării participării luminate, o caracteristică a democraţiei. Această abordare tradiţional iluministă, că presa există ca să facă din oameni cetăţeni, care i-a inspirat pe cei care au creat BBC, necesită însă o elită luminată de editori similari unor profesori de universitate. Această elită s-a subţiat, dacă nu s-a dus de tot la noi, şi presa scrisă e adesea la fel de puţin verificată şi editată ca şi blogurile, care ar trebui să fie o alternativă doar la piaţa de opinii şi în situaţii de cenzură. Poate că modelul paternalist s-a dus fără întoarcere şi azi toată lumea se exprimă, că ştie să o facă sau nu: dar nimeni nu are de ce să dea bani pe aşa ceva. În plus, în societatea noastră nevoia de presă ca şcoală cetăţeanească, aşa cum o vedea Iorga, mi se pare încă enormă: vorba aceea, şi demnitarii noştri când nu se controlează scapă o bulă rasistă pe zi.
De unde să-i iei însă pe învăţătorii devotaţi ai acestei populaţii? Mulţi dintre editorii presei scrise de azi nu au mai mult discernământ sau educaţie decât cei din televiziuni. Legea propusă de Iulian Urban de la PDL ca ziariştii să-şi declare conflictele de interese ar deveni redundantă dacă am avea o presă profesionistă, pentru că e rolul editorului să verifice credibilitatea celor invitaţi şi să nu confunde autoritatea cu nonautoritatea, pe Neagu Djuvara cu Bogdan Teodorescu. Ce nevoie avem să îşi declare Roşca Stănescu interesele? Producătorii le ştiu, dar tot îl invită, pentru că nu sunt nişte ziarişti profesionişti, ci nişte argaţi ai unor interese private. Eu aş scrie pe burtieră de fiecare dată la unii: „informator dovedit" sau „informator în curs de dovedire", sau „are dosar la DNA"! De altfel, nu ai de ce să inviţi oameni fără credibilitate, şi credibilitatea provine din biografia oamenilor. Azi ignoranţa e aşa de mare, că unii propun să facem talk-show-uri cu securişti şi disidenţi şi să lăsăm publicul să decidă singur cine e mai tare. Sau cu oportunişti şi intransigenţi, hai să vedem cine dă mai bine pe sticlă. Când, de fapt, e integral treaba editorului să ştie cine este cine şi să construiască autoritatea vocilor publice.
Cu certitudine, presa de calitate merită salvată. Te întrebi însă la noi de unde să o iei ca să o salvezi.


ACTUALITATE


Centrala nucleară de la Cernavodă va fi închisă (ROMANIA LIBERA)
România se pregăteşte pentru închiderea centralei de la Cernavodă. Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, a lansat deja anunţul prin care solicită studiile necesare dezafectării unităţilor 1 şi 2 ale centralei de la Cernavodă. Nuclearelectrica estimează ca va plăti 750.000 de euro, fără TVA, pentru "Servicii pentru elaborare a planului de dezafectare pentru Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă", scrie Money.ro, citat de ziare.com.
Studiile trebuie să fie gata în doi ani de la momentul semnării contractului. Câştigătorul va fi stabilit în urma unei licitaţii. În stabilirea celei mai bune oferte, va conta în proporţie de 90% preţul şi de 10% termenul de execuţie. Ofertele vor fi deschise pe data de 6 mai.  Centrala nucleară de la Cernavodă are momentan două reactoare cu o putere de 700 MW fiecare. Centrala este destul de "tânără": prima unitate a fost pusă în funcţiune în 1996, iar cea de-a doua în 2007.
Lucian Biro, director general în cadrul Comisiei Naţionale de Control al Activităţilor Nucleare (CNCAN) spune că nu este deloc prea devreme să vorbim despre închiderea celor două reactoare. "Durata de viaţă este de 30 de ani, iar planul de dezafectare trebuie să apară de acum, chiar dacă durata de viaţă s-ar mai putea extinde, pentru că trebuie acumulate resursele financiare necesare" a declarat Biro.
Costurile dezafectării sunt imense. "Cel puţin la fel de mult ca investiţia, care a fost de aproximativ două miliarde de dolari pe unitate. Operatorul unităţilor este cel care trebuie să plătească aceste sume, adică Nuclearelectrica" a mai spus Biro. Legislaţia prevede că, din preţul fiecărui MWh produs de centrala nucleară de la Cernavodă, o sumă de 2 euro să fie păstrată pentru cheltuielile cu dezafectarea.

Niciun comentariu: