Lucrările Forumului Românilor de Pretutindeni (30 septembrie – 1 octombrie 2011)

Camera Deputaţilor şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au organizat, la Bucureşti, în zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie 2011, prima ediţie a Forumului Românilor de Pretutindeni, la care au participat peste 400 de reprezentanţi ai asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării şi, respectiv, ai societăţii civile sau mediului politic şi academic din România.

Lucrările au fost deschise de Primul-Ministrul al Guvernului României, domnul Emil Boc, alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna Roberta Anastase, Ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Baconschi, preşedintele Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, şi secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Tomac.

Primul-Ministru, Emil Boc a declarat că este mândru de faptul că românii din afara graniţelor nu au încetat să-şi afirme identitatea etnică, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, şi i-a îndemnat să rămână uniţi pentru a putea avea un cuvânt de spus în faţa autorităţilor în statele de reşedinţă.

Domnia sa a amintit că obiectivele Guvernului în ceea ce-i privește pe românii din afara granițelor, care se regăsesc ca atare, şi în Programul de Guvernare, sunt: întărirea legăturilor cu diaspora, păstrarea și afirmarea identității culturale, dobândirea sau redobândirea cetățeniei române și flexibilizarea regimului de vize, dreptul la muncă al românilor aflați în străinătate, crearea unui cadru instituțional funcțional în relația cu ei și asigurarea condițiilor necesare exercitării dreptului de vot pentru aceștia. Primul-Ministru a subliniat că obiectivul executivului este de a solicita guvernelor europene respectarea integrală a Tratatului de aderare a României, astfel încât cetățenilor români să le fie garantat dreptul la muncă în toate statele comunitare.

Primul-Ministru a trecut în revistă măsurile guvernamentale privind susţinerea comunităţilor româneşti din afara graniţelor, menţionând acordarea unui sprijin financiar astfel încât Societatea Română de Radiodifuziune va înfiinţa, în Republica Moldova, postul Radio Chişinău.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, în deschiderea lucrărilor Forumului Românilor de Pretutindeni, că este pentru prima oară când românii din afara graniţelor ţării pot vorbi despre o strategie care îi vizează, în mod particular – menţionând proiectul de Strategie naţionale privind românii de pretutindeni – şi amintind legea votului prin corespondenţă, care le permite să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte activitatea legislativului român.

Ministrul de Externe, domnul Teodor Baconschi, a menţionat în discursul său că românii din comunităţile externe trebuie respectaţi pentru că sunt parte a naţiunii române, priorităţile Ministerului Afacerilor Externe pentru aceştia fiind îmbunătăţirea şi extinderea reţelei consulare, precum şi promovarea legii votului respectării drepturilor comunităţilor româneşti din statele vecine, precizând că MAE este atent la recensămintele care se desfăşoară sau se vor desfăşura în Ungaria sau prin corespondenţă. A menţionat faptul că Ministerul Afacerilor Externe s-a concentrat asupra Serbiei.

În cadrul primei sesiuni de lucru, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, domnul Viorel Badea, preşedintele Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul William Brânză, şi Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, domnul Eugen Tomac, au prezentat programele şi proiectele statului român pentru românii de pretutindeni.

Domnul senator Viorel Badea şi domnul deputat William Brînză au îndemnat asociaţiile comunităţilor româneşti la o implicare şi solidaritate crescute pentru a-şi putea apăra mai bine drepturile şi a-şi păstra identitatea naţională în ţările în care trăiesc. Potrivit domnului senator Viorel Badea, problemele românilor din Basarabia, Bucovina şi Valea Timocului au o vizibilitate mai mare datorită faptului că vizează însăşi identitatea romanilor. Totodată, a precizat că, în state membre UE – Bulgaria şi Ungaria – statutul minorităţii româneşti nu este similar celui oferit în România. Domnul William Brînza a arătat că asociaţiile de români, care s-au implicat în viaţa publică a localităţilor din străinătate unde se află, au adus plus-valoare nu doar pentru românii de acolo, ci şi pentru România.

Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni, a prezentat, spre dezbatere publică, proiectul Strategiei pentru Românii de Pretutindeni, strategie iniţiată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în coordonare cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu. Dacă în mediul politic din ţară lipseşte un consens asupra acestui proiect, există totuşi un consens naţional pe anumite teme, cum ar fi promovarea şi aplicarea legii Zilei Limbii Române, a precizat Secretarul de stat. Domnia sa a recomandat prezentarea, în număr cât mai mare, la vot a cetăţenilor români astfel încât vocea lor să fie mai puternică, iar statul român să-i poată sprijini mai mult.

În cursul după-amiezii, participanţii au avut ocazia să discute cu preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), domnul Horia-Roman Patapievici, Vicepreşedintele Academiei Române, domnul Marius Sala, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, domnul Ion Caramitru şi doamna Beatrice Comănescu, directorul TVR Internaţional, despre identitatea românească în context european şi internaţional.

Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a declarat că ICR contribuie la păstrarea identităţii româneşti în afara ţării printr-o serie de acţiuni culturale: traducerea a peste 300 de titluri româneşti în străinătate, participarea României, în calitate de invitat de onoare, la Târgul Internaţional de Carte LIBER 2011 de la Madrid şi editarea unor reviste în limba română la Chişinău şi Cernăuţi. Referindu-se la Ucraina, Horia-Roman Patapievici a declarat că, din păcate, încă nu avem o filială a Institutului Cultural Român la Cernăuţi, şi a menţionat, totodată, activitatea de succes a Institutului “Mihai Eminescu” la Chişinău.

Vicepreşedintele Academiei Române, domnul Marius Sala le-a vorbit participanţilor despre importanţa cunoaşterii limbii române de către copiii românilor din diaspora în vederea păstrării identităţii româneşti şi a reiterat, pe scurt, istoria formării limbii române şi a dialectelor sale.

Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, domnul Ion Caramitru, a relatat din experienţa proprie legată de statutul de aromân şi a demonetizat încercările recente de a legifera o minoritate naţională „aromână” în proiectul legii minorităţilor naţionale.

Directorul TVR Internaţional, doamna Beatrice Comănescu, a prezentat activitatea postului pe care îl conduce şi a precizat că actuala grilă de programe conţine multe emisiuni pentru copiii românilor aflaţi peste graniţe, care astfel îşi pot îmbunătăţi şi perfecţiona cunoaşterea limbii române. Domnia sa a precizat, de asemenea, că filmele difuzate de către TVR Internaţional vor continua să fie titrate şi nu dublate din acelaşi motiv.

În seara primei zile, în cadrul recepţiei oferite de domnul Eugen Tomac, Secretar de stat pentru românii de pretutindeni, în onoarea participanţilor, ansamblul „Ciocârlia” a susţinut un recital, apreciat de toţi cei prezenţi.

Prima parte a celei de a doua zile a Forumului a prilejuit dezbateri despre drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor cu Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, doamna Sulfina Barbu, domnul Secretar de stat Ioan Dascălu, Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, doamna Nicoleta Eucarie.

Doamna Ministru Barbu a declarat că în maximum o lună vor apărea ghiduri care prezintă drepturile pe care le au cetăţenii români în domeniul muncii în ţările Uniunii Europene. Potrivit doamnei ministru, ghidurile, care vor fi mai întâi publicate online, dar şi tipărite acolo unde se va impune, trebuie să arate românilor care sunt drepturile şi care sunt restricţiile în domeniul muncii astfel încat să nu se facă “abuzuri” în acele ţări.

Ministrul Muncii a precizat că, în fiecare lună, va fi monitorizată situaţia cetăţenilor români de pe teritoriul Spaniei, astfel încât să nu existe interpretări abuzive ale noilor reglementări legale din partea autorităţilor sau a angajatorilor. A informat că a solicitat întrevederi cu miniştrii omologi din statele membre UE referitor la acest subiect al restricţiilor impuse pe piaţa muncii.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne, domnul Ioan Dascălu le-a transmis participanţilor la Forumul Românilor de Pretutindeni că, împreună, trebuie să determine partenerii europeni să facă efortul de a-i cunoaşte mai bine pe români, pentru a arăta că dorinţa de a intra pe piaţa europeană este legitimă. El a subliniat că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a fost înregistrată o deschidere mai mare a pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români. Acest aspect a condus, în mod evident, la o creştere a comunităţilor româneşti în străinătate, care, în marea lor majoritate, s-au integrat foarte bine în statele în care au ales să se stabilească.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, doamna Nicoleta Eucarie, a declarat că persoanele care dobândesc sau redobândesc cetăţenia română trebuie să ţină cont de faptul că au atât îndatoriri, cât şi drepturi. Doamna Nicoleta Eucarie a menţionat că Autoritatea pe care o conduce, acţionează în vederea reducerii drastice a birocraţiei şi a eficientizării întregului proces de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române. Totodată, doamna Nicoleta Eucarie a menţionat că noii cetăţeni români trebuie să fie sprijiniţi de comunitate să se integreze şi să îşi găsească un loc de muncă.

În cadrul dezbaterii despre „Imaginea românilor în străinătate” au luat cuvântul domnul Valerian Vreme, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul deputat Mircea Lubanovici, şi domnul Andras Istvan Demeter, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnul Valerian Vreme, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a menţionat câteva din poveştile româneşti de succes din zona IT şi i-a îndemnat pe românii din diaspora să folosească canalele moderne de comunicare pentru a păstra legătura cu cei din ţară şi pentru a fi mereu informaţi despre ce se întâmplă în România.

Domnul deputat Mircea Lubanovici, secretarul Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Parlamentul României, a subliniat că, dincolo de importantele semnificaţii cultural-politice ale acestui forum, românii trebuie să folosească acest prilej şi pentru a stabili relaţii economice de colaborare şi intrajutorare, pentru a lega prietenii trainice, care să permită inclusiv noi abordări în domeniul businessului – de natură să contribuie atât la bunăstarea comunităţilor româneşti din toată lumea, cât mai ales la depăşirea efectelor crizei economice.

Preşedintele-director general al radioului public, András István Demeter, a prezantat activitatea pe care o desfăşoară posturile de radio publice în beneficiul românilor din afara graniţelor şi a precizat că noul post al Societăţii Române de Radiodifuziune, Radio Chişinău, va fi lansat la 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a menţionat vizitele efectuate în comunităţile de români din străinătate, mai ales în regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia. Domnia sa a apreciat evoluţia parcursului Republicii Moldova şi a subliniat că Bucureştiul va continua să susţină integrarea europeană a statului vecin.

În încheierea Forumului, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a intrat în dialog cu participanţii referitor la programele ministerului pe care îl conduce în beneficiul comunităţilor de peste graniţă. A menţionat programele Institutului Limbii Române şi a subliniat necesitatea modelării strategiilor privind comunităţile româneşti din străinătate, menţionând în acest sens decizia de suplimentare a numărului de burse pentru tinerii etnici români care vor să studieze în România. 

Comunicat de presa DRP