România invitată la “consiliul de pace”

 

WASHINGTON, D.C. —Președintele american Donald Trump promovează o inițiativă internațională controversată denumită „Consiliul pentru Pace”, parte a unui plan mai amplu de gestionare a conflictelor globale, inițial axat pe situația din Fâșia Gaza. Propunerea a stârnit reacții puternice pe scena diplomatică internațională, după ce a apărut informația că statele ar trebui să plătească 1 miliard de dolari pentru a obține un loc permanent în acest organism. România a fost și ea invitată! 

Potrivit unui proiect de statut analizat de mai multe publicații internaționale, țările care doresc statut permanent în Consiliul pentru Pace ar urma să facă o contribuție financiară de cel puțin 1 miliard de dolari. Donald Trump ar urma să fie președintele fondator al consiliului, în timp ce majoritatea statelor membre ar avea mandate limitate, cu excepția celor care achită contribuția majoră.

Susținătorii inițiativei descriu Consiliul pentru Pace drept o platformă diplomatică nouă, menită să accelereze soluționarea conflictelor și să gestioneze reconstrucția post-conflict, în special în Gaza, dar și în alte regiuni afectate de războaie. Trump și consilierii săi susțin că instituții tradiționale precum Organizația Națiunilor Unite sunt lente și ineficiente, iar un organism mai restrâns ar putea obține rezultate concrete.

Reacția Casei Albe și criticile internaționale

Reprezentanți ai administrației americane au respins ideea unei „taxe obligatorii”, afirmând că suma de 1 miliard de dolari reprezintă o opțiune pentru statele care doresc un rol permanent și demonstrează un angajament major față de pace și securitate globală. Totuși, nu au fost clarificate criteriile exacte de eligibilitate.

Criticii susțin că această abordare riscă să creeze un sistem internațional cu două niveluri, în care doar cele mai bogate state pot avea influență pe termen lung. Alți analiști avertizează că legarea procesului decizional de contribuții financiare ar putea submina credibilitatea și legitimitatea eforturilor de pace.

Printre membrii fondatori sau invitați ai consiliului se numără aproximativ 60 de state, precum și figuri politice și diplomatice de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, fost consilier prezidențial, secretarul de stat Marco Rubio și fostul premier britanic Tony Blair.

Un mandat mai larg și reacții globale

Deși inițial conceput ca parte a unui plan de încetare a focului și reconstrucție în Gaza, documentele indică faptul că administrația Trump dorește extinderea mandatului Consiliului pentru Pace la alte conflicte internaționale, ceea ce a generat îngrijorări în rândul aliaților tradiționali ai SUA.

Criticii afirmă că structura consiliului ar putea concentra puterea decizională în jurul Statelor Unite și al aliaților săi apropiați. Susținătorii, în schimb, consideră că sunt necesare abordări inovatoare pentru a depăși blocajele cronice din diplomația globală.

Pe măsură ce guvernele analizează propunerea, o întrebare rămâne centrală:

Poate un organism pentru pace, cu un cost de intrare de un miliard de dolari și o conducere dominată de SUA, să obțină legitimitate pe scena internațională.